22 matches
-
fripturi anahoretice”, „covrig fosil”, „miros heteroclit”, „apologia jirului” etc.). Procedeelor vechilor poetici - fraza amplă, comparația hiperbolică, epitetele plasticizante, digresiunea - li se insuflă o nouă energie. Umorul are alte trăsături decât cel al lui Creangă, cu care H. a fost comparat. Homerismul delirant al lui Hogaș nu e de esență clasică, ci e homerismul romantic al lui Victor Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o „legendă a secolelor”, însă proiectată în spațiu, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
fraza amplă, comparația hiperbolică, epitetele plasticizante, digresiunea - li se insuflă o nouă energie. Umorul are alte trăsături decât cel al lui Creangă, cu care H. a fost comparat. Homerismul delirant al lui Hogaș nu e de esență clasică, ci e homerismul romantic al lui Victor Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o „legendă a secolelor”, însă proiectată în spațiu, în care se caută antediluvianul, biblicul, barbaria jovială, mirificul și grotescul. G. CĂLINESCU Hogaș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
politică și etică decât abisală. Tot aici apare și teoria că singurul produs național trainic e moftul, ca o consecință a unei regalități șubrede (!!), la punctul 3 se dezvoltă tema: Epopeea bufă a moftologiei românești. Ar fi, după unii, un homerism în oglindă, sau chiar, după alții, o tragedie inversată (Caragiale însuși se declara un "tragic"). Sunt dezvoltate și implicațiile existențialiste în opera lui Caragiale, și violența, ipocrizia și mizeria morală a modelelor, anatemizarea societății se face prin deconspirări totale în pofida
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
creatoare, să se motiveze asemănările și deosebirile. De la serbările dionisiace și până azi ne aflăm într-un perpetuu mimetism creator. De aceea spunem că Ion Creangă este "un Homer al nostru" (Garabet Ibrăileanu). D-l Codreanu vede la Caragiale un "homerism în oglindă" cu necesara precizare, că oglinda trebuie să deformeze, să caricaturizeze realitatea, ca în oglinzile sferice. Numai așa devin Trahanache un Agamemnon, Tipătescu un Ahile, Zoe o Elena, iar Cațavencu un Hector (după opinia lui Edgar Papu) în cadrul eposului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Dunăre ce pare o întoarcere în Cosmos, marele râu devine pretextul unor amintiri istorice și al unor întâlniri umane cu semnificații etern actuale, în care personificarea naturii grandioase depășește orice „pitoresc” vlahuțian, iar hiperbolizarea senzitiv-sentimentală abia mai amintește uneori de homerismul livresc al lui Calistrat Hogaș. Reporterul-poet recidivează, în circumstanțe istorice diferite, dar în aceeași tonalitate hiperbolică, cu Meridiane sovietice (1953), relatare însuflețită a unei călătorii pe o sută de meridiane, de la Moscova la Vladivostok, cu ample incursiuni în timp, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
și portretul literar al scriitorului: „... biografia dă un personaj, care a dispărut pentru totdeauna, în timp ce opera luminează o mare figură vie.”5 Justificându-și rațiunile amplului studiu, Streinu încheie peremptoriu: „am susținut un studiu exclusiv literar, ale cărui concluzii sunt homerismul viziunii, adică facultatea de a vedea și evoca în dimensiune uriașă, și structura rapsodică, adică epicism și oralitate, totul fiind menit să arate că opera conține elementele nepieritoare de portret ale autorului; iar portretul care ni s-a limpezit astfel
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
primitivism”1, un cărturar știutor de mitologicale: „Reminiscența umanistică ocupă întâiul plan al producției literare...”2. Ca să-și scrie amintirile de excursionist, scriitorul se „documenta” umblând teleleu prin munți, dar și pe cale livrescă, răsfoind dicționare sau studii de floră alpină; homerismul, ca trăsătură morală, ca și primitivismul lui, este un rezultat critic deductiv adică exterior; de marele Creangă îl desparte mai totul: limbaj, viziune, umor. Ducând mai departe una din direcțiile prozei lui Costache Negruzzi - aceea mitologizantă - Hogaș însuși este, prin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
scurgerea liniștită cu care se succedă ziua și noaptea, răsăritul și amurgul, lumina și umbra, rotirea anotimpurilor, apariția acelorași constelații deasupra noastră. Poezia lui peisagistică restituie o natură umanizată și, paradoxal, familiară, în ciuda rusticității. Nicăieri în descripții nu apare acel homerism livresc, întâlnit, de pildă, la Calistrat Hogaș. E altceva și decât natura edenică, luxuriant romantică eminesciană. Chiar în cea mai înfiorată singurătate, viața nu încetează să fie prezentă, se face perceptibilă prin infinite zvâcniri, o mulțime de șoapte și zvonuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
la corec tură, distinsul universitar să-mi traseze pe foaia de hîrtie, dintr-un colț în altul, un mare X și să-mi spună : „Uite ce fac eu cu lucrarea ta !“. Nu cu oralitatea tre buia să încep, ci cu homerismul, care este, de altfel, trăsătura fundamentală a scrisului lui Ion Creangă. Cum eu nu auzisem pînă atunci de așa ceva, m-am convins că profesorii universitari sînt o grozăvie, ceea ce m-a determinat să apelez la serviciile lor. /La examenul de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a scrisului lui Ion Creangă. Cum eu nu auzisem pînă atunci de așa ceva, m-am convins că profesorii universitari sînt o grozăvie, ceea ce m-a determinat să apelez la serviciile lor. /La examenul de admitere aveam să fac furori cu homerismul ăsta. Am dat la Filologia craioveană (unde se intra, de obicei, cu media cea mai mică - nu făcusem un liceu de filologie, ci de mate-fizică, și credeam că am un handicap față de ceilalți can didați) și în anul acela subiectul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
făcut. Omul mi-a ascultat absent păsul, eu mă pornisem să-i spun ce-am scris, să enumăr caracteristicile adică, pentru a-i demon stra cît de deștept eram eu și cît de nedreaptă nota, dar cînd am ajuns la homerism (pe care-l lăsasem la urmă, pentru un efect maxim) m-a privit dintr-odată cu interes. „Ei - ziceam în gîndul meu - vedeți și voi acuma cu cine aveți de-a face !“ Ceva în genul ăsta, se pare, gîndea și decanul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
biografic și portretul literar al scriitorului: "... biografia dă un personaj, care a dispărut pentru totdeauna, în timp ce opera luminează o mare figură vie." Justificându-și rațiunile amplului studiu, Streinu încheie peremptoriu: "am susținut un studiu exclusiv literar, ale cărui concluzii sunt homerismul viziunii, adică facultatea de a vedea și evoca în dimensiune uriașă, și structura rapsodică, adică epicism și oralitate, totul fiind menit să arate că opera conține elementele nepieritoare de portret ale autorului; iar portretul care ni s-a limpezit astfel
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
băi de primitivism", un cărturar știutor de mitologicale: "Reminiscența umanistică ocupă întâiul plan al producției literare...". Ca să-și scrie amintirile de excursionist, scriitorul se "documenta" umblând teleleu prin munți, dar și pe cale livrescă, răsfoind dicționare sau studii de floră alpină; homerismul, ca trăsătură morală, ca și primitivismul lui, este un rezultat critic deductiv adică exterior; de marele Creangă îl desparte mai totul: limbaj, viziune, umor. Ducând mai departe una din direcțiile prozei lui Costache Negruzzi - aceea mitologizantă - Hogaș însuși este, prin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ce poate fi invocat și în cazul lui Eminescu), precedând cu un an monografia lui G. Călinescu, amplificare a celei din 19383; 2. Adâncește unele sugestii furnizate de N. Iorga și G. Ibrăileanu privitor la alăturarea lui Creangă de Homer („homerismul”) și Rabelais, extinsă curajos de autoare spre lumea renascentistă și post-renascentistă, spre Boccaccio și chiar J. Swift, scoțându-l astfel de sub anatema „realismului critic” în care se împotmolise fără folos; 3. Realizează o aplicație în interes estetic a celor două
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
din VI. Izvoarele râsului în opera lui Creangă, se datorează tocmai acestei confruntări cu o carte ce vine să rezolve, prin argumente de arheologie a mentalității populare, ecuația narativității parodice, „năzdrăvane”, cu gustul fabulosului vesel și a reveriei absurde. În privința homerismului la Creangă, autoarea monografiei îl concepe „nu în sensul dimensiunilor eroice ale vechilor greci sau ale unora din personajele lui Dante, ca Ferinata degli Uberti. Gigantismul „coblizanilor” e de tipul Morgante, Margutte sau Gargantua, adică pune în valoare aspecte negative
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
sau ale unora din personajele lui Dante, ca Ferinata degli Uberti. Gigantismul „coblizanilor” e de tipul Morgante, Margutte sau Gargantua, adică pune în valoare aspecte negative, nu eroice...” Observația va inspira o replică discretă a lui Vladimir Streinu, pentru care homerism înseamnă o „structură rapsodică, valoare a unei arte prehomerice... (prin care) raportăm pe humuleștean nu la cunoscutele epopei grecești, ci la atmosfera în care pluteau oral fragmentele lor neadunate încă, atmosfera originară, identificabilă la fiecare seminție omenească începă- toare... ca
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
prehomerice... (prin care) raportăm pe humuleștean nu la cunoscutele epopei grecești, ci la atmosfera în care pluteau oral fragmentele lor neadunate încă, atmosfera originară, identificabilă la fiecare seminție omenească începă- toare... ca elementaritate creatoare”11. Așadar, pe de o parte homerismul e citit ca o gigantizare a personajelor, o supradimensionare eroică, dar și încărcarea lor cu tușe grotești; iar pe de altă parte, a le face să respire atmosfera „începuturilor” umanității, a primitivității și străvechimii, stăpânind tainele naturale ale lumii.Ceea ce
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
soarelui de mai. 142 {EminescuOpXV 143} ["RĂZVAN VODĂ... "] 2258 Răzvan Vodă nu e o dramă - ci epopeea unui caracter ordinar. ["LITERARIZAREA... "] 2258 Literarizarea unui obiect. [ARTA CA MOZAIC] 2257 Domnul Grande a numit-o mozaic - cum s-o numesc eu? HOMERISMUL 2276A Homerismul consistă în atribute. A homeriza va să zică a atribui unui substantiv un atribut care să-l izoleze de toate celelalte în toată frumusețea lui. luna răsăritoare din valuri " stăpânitoare de ape 143 {EminescuOpXV 144} zorii prevestitori de ziuă amurgul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai. 142 {EminescuOpXV 143} ["RĂZVAN VODĂ... "] 2258 Răzvan Vodă nu e o dramă - ci epopeea unui caracter ordinar. ["LITERARIZAREA... "] 2258 Literarizarea unui obiect. [ARTA CA MOZAIC] 2257 Domnul Grande a numit-o mozaic - cum s-o numesc eu? HOMERISMUL 2276A Homerismul consistă în atribute. A homeriza va să zică a atribui unui substantiv un atribut care să-l izoleze de toate celelalte în toată frumusețea lui. luna răsăritoare din valuri " stăpânitoare de ape 143 {EminescuOpXV 144} zorii prevestitori de ziuă amurgul " de noapte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
că boierul acela avea o păreche de case [...]” (Ivan Turbincă, p.290) etc. Tot naratorului îi revine și misiunea de a întreține o minimă undă de fabulos, fără de care basmul și-ar pierde identitatea. Intervine aici ceea ce exegeza a numit „homerismul” lui Creangă, adică tendința scriitorului de a da o aură mitică întâmplărilor prin exagerarea dimensiunilor lor. Sunt relevante în acest sens pasaje precum: „Atunci dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit; s apucă zdravăn
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
expediției, impracticabilă. O mare doză de savuros donchișotism intră în maniera povestitorului, a cărui Rosinantă se cheamă Pisicuța și care are și un Sancho Pancha în făptura unui tovarăș leneș, somnoros și mâncău, înveșmîntat pe jumătate cetățean, pe jumătate militar. Homerismul lui Hogaș e acela romantic al lui V. Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o "legendă a secolelor" proiectată în spațiu, în care se caută antideluvianul, biblicul, barbaria jovială, mirificul și grotescul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încă poate mai multe. Aceasta este o altă chestie. Din acest punct de vedere, putem folosi pentru sufletul nostru orice literatură - chiar și Ramayana... Ba putem căpăta chiar sugestii în opera noastră literară. Dar, încă o dată, aceasta e altă chestie. Homerism, dantism, ramayanism românesc nu se poate! Fiecare țară, fiecare societate umană are felul ei de a fi și gradul ei de dezvoltare pe scara evoluției. Și nimic din lume nu se potrivește la fel în două țări sau două societăți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]