24 matches
-
așaaa, așșaaa, pâc, pâc și pleacă, pufăind la fel de fericit precum măgarul care și el, se ușurase pe timpul conversației. - V-am zis eu, hai, la drum, că ne-am odihnit destul, preia Adi comanda, cu puțin înainte de a purcede noi la homicid și măgăricid. Surpriză maximă! Peste nici zece minute, într-o vale de vis, zărim stâna, adică o încropire de lemne, table, cartoane și foi de placaj, niște oameni, oi, porci, alți măgari, cu alte cuvinte un fel de arcă aflată
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
uciderea au fost foarte reduse în majoritatea istoriei lui Homo sapiens sapiens . În sens larg, nonuciderea se opune termenilor de: agresiune, asasinare, atentat sinucigaș, autogenocid, decimare, democid, epurare etnică, etnocid, , femicid, feticid, fratricid, genocid, genocid cultural, infanticid, împușcări la școală, homicid, matricid, omucidere, paricid, patricid, pedeapsă cu moartea, policid, politicid, pruncucidere, regicid, sacrificiu uman, suicid, suroricid, terorism, tiranicid, tortură, ucidere, ucidere amenințată, ucidere de corporație, ucidere în masă, ucidere pentru onoare, ucidere plătită, ucidere sexuală, ucideri domestice, ucideri rituale, uxoricid, violență
Nonucidere () [Corola-website/Science/316208_a_317537]
-
evidență dubla calitate a omului periculos sau a omului imoral: "omul sacru este însă cel pe care poporul l-a judecat pentru un delict; sacrificarea lui nu este permisă, dar acela care îl va ucide nu va fi judecat pentru homicid; în fapt, în prima lege a tribunilor se atrage atenția că "dacă cineva îl va ucide pe acela care, prin plebiscit, este sacru, el nu va fi considerat asasin""19. Această ambivalență a sacrului va fi refolosită odată cu identificarea evreului
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
evreu sau a lui Dum nezeu -, iudaismul răspunde noilor provocări invocând valabilitatea vechilor scrieri. IV.7. Interpretări ale avortului conform tradiției iudaice, uciderea fetusului este interzisă. Specific acestei mentalități este faptul că nu asociază posibila ucidere a fetusului cu un homicid. „Deoarece nu este un homicid, apare posibilitatea ca, dacă nașterea ar amenința viața mamei, uciderea fetusului să fie preferabilă faptului de a lăsa natura să-și urmeze cursul și, prin aceasta, să se riște viața mamei.” în mod clar, între
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nezeu -, iudaismul răspunde noilor provocări invocând valabilitatea vechilor scrieri. IV.7. Interpretări ale avortului conform tradiției iudaice, uciderea fetusului este interzisă. Specific acestei mentalități este faptul că nu asociază posibila ucidere a fetusului cu un homicid. „Deoarece nu este un homicid, apare posibilitatea ca, dacă nașterea ar amenința viața mamei, uciderea fetusului să fie preferabilă faptului de a lăsa natura să-și urmeze cursul și, prin aceasta, să se riște viața mamei.” în mod clar, între viața mamei și cea a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sau ignorate, prin care solicită Într-o modalitate proprie ajutorul. Conform teoriei lui Freud, suicidul este o agresiune orientată spre sine Împotriva unui obiect iubit, introiectat și ambivalent. Teoria lui Menningher concepe suicidul ca pe o crimă retroflexată, ca un homicid inversat, ca rezultat al furiei pacientului spre o altă persoană, care este de asemenea orientată spre propria persoană sau folosită ca scuză pentru pedeapsă. El a descris instinctul autodirecționat spre moarte (conceptul lui Freud despre tanatos) și a precizat cele
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
427 b). El își comunică sfaturile prin oracolele de la Delii, și, la Atena și Sparta, prin acei exegetai ai săi; aceștia transmit și explică măsurile decise de zeu cu privire la liturghiile din temple și, mai ales, purificările necesare în cazuri de homicid. Datorită faptului că Apollon însuși a trebuit să fie purificat după omorârea lui Python, el a putut să devină zeul care îndepărtează răul (apotropaios) și purificatorul prin excelență (katharsios). Orice crimă de homicid producea o murdărie malefică, forță de natură
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mai ales, purificările necesare în cazuri de homicid. Datorită faptului că Apollon însuși a trebuit să fie purificat după omorârea lui Python, el a putut să devină zeul care îndepărtează răul (apotropaios) și purificatorul prin excelență (katharsios). Orice crimă de homicid producea o murdărie malefică, forță de natură aproape fizică, miasma, flagel veritabil care amenința colectivități întregi. Apollon a făcut mai umane obiceiurile arhaice privind omuciderile 14. El este acela care a reușit să facă să fie achitat Oreste de vina
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în Elealé,/ Pînă în lacul Asphaltita. Peor/ Se mai chema, cînd pe izraeliți,/ În marșul Nilului, i-a ațițat,/ La desfrînate rituri în Sittim, Asupra lor năpasta atrăgînd./ Întins-a dezmățatele-i orgii/ Și-n muntele păcatului, aproape/ De crîngul homicidului Moloh,/ Strîngînd Nerușinarea lîngă Ură;/ Jossia, blîndul, l-a zvîrlit în Iad./ Urmară cei care, din Eufratul/ Străvechi, pînă-n torentul ce desparte/ De Siria Eghipetul, se cheamă/ Baal și Astaroth fiind, întîii/ Bărbați, ceilalți de parte femeiasca." 291 (VIII, 397
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
agresiv, cu caracter deviant, sunt tot de două feluri: de tip masochist sau de autoagresivitate, individuale ori sociale (homosexualitatea, stările ipohondriace, refuzul alimentar, automutilările, suicidul), și de tip sadic sau de heteroagresivitate, individuale ori sociale (hipersexualitatea, mizantropia, cleptomania, violențele corporale, homicidul). În cazul agresivității, trebuie să se aibă în vedere două aspecte principale: agresivitatea îndreptată către sine sau autoagresivitatea și agresivitatea îndreptată către comunitatea umană sau heteroagresivitatea (K. Menninger, A. Camus, E. Stengel și N.G. Cook, H.L.P. Resnik, E. Ringel, A
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și câteva probleme de ordin juridic, privind formele acesteia. (F.R. Cerruti, D. Callahau, V. Admiraal, L. Schwartzenberg, J. Jitta). Din punct de vedere juridic, eutanasia activă este considerată homicid și cade sub incidența legii penale. În mod egal, este interzis homicidul comis la cererea bolnavului. Medicul care influențează evoluția bolii, în sensul provocării morții bolnavului, este considerat vinovat de homicid. Eutanasia indirectă constă în administrarea, în scopul ameliorării unor suferințe intolerabile, a unor calmante ale căror efecte pot duce la scurtarea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Din punct de vedere juridic, eutanasia activă este considerată homicid și cade sub incidența legii penale. În mod egal, este interzis homicidul comis la cererea bolnavului. Medicul care influențează evoluția bolii, în sensul provocării morții bolnavului, este considerat vinovat de homicid. Eutanasia indirectă constă în administrarea, în scopul ameliorării unor suferințe intolerabile, a unor calmante ale căror efecte pot duce la scurtarea vieții bolnavului. Aplicarea eutanasiei pasive depinde de „rolul de garant” al vieții bolnavului pe care și-l asumă medicul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră: delincvenții obișnuiți (furturi minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
autoritatea de stat, întâlnită de rebeli, alcoolici, toxicomani, epileptici, maniaci, alcoolici, PGP; - infracțiuni în raport cu legea care protejează viața socială: cerșitorie, debili mintal, imbecili, demențe, ASC, vagabondaj, psihopați, psihastenici, melancolici, epileptici, schizofrenici, PGP; b) crime și delicte contra persoanei: - crime capitale: homicid involuntar - alcoolici, epileptici, maniacali, schizofrenici; homicid cu premeditare - paranoici, ipohondrici, delirant-halucinatori; paricid - psihopați amorali perverși, debili mintal, PGP; otrăvitori - psihopați, isterici; infanticizi - psihopați sadici, melancolici anxioși; - lovituri și răniri - paranoici, alcoolici, epileptici, PGP, demențe organice. - atentate la moravuri: exhibiționism - PGP
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alcoolici, toxicomani, epileptici, maniaci, alcoolici, PGP; - infracțiuni în raport cu legea care protejează viața socială: cerșitorie, debili mintal, imbecili, demențe, ASC, vagabondaj, psihopați, psihastenici, melancolici, epileptici, schizofrenici, PGP; b) crime și delicte contra persoanei: - crime capitale: homicid involuntar - alcoolici, epileptici, maniacali, schizofrenici; homicid cu premeditare - paranoici, ipohondrici, delirant-halucinatori; paricid - psihopați amorali perverși, debili mintal, PGP; otrăvitori - psihopați, isterici; infanticizi - psihopați sadici, melancolici anxioși; - lovituri și răniri - paranoici, alcoolici, epileptici, PGP, demențe organice. - atentate la moravuri: exhibiționism - PGP, demențe senile, maniaci; violatori - schizofrenici, epileptici
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
epileptici; impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se traduce printr-o alterare gravă a personalității, constând din următoarele: ruperea de realitate, cu alternarea stării de conștiință; apariția unor importante modificări perceptive (iluzii, halucinații); tulburări de gândire (obsesii, idei delirante); tulburări de activitate și comportament (apatie, agresivitate, suicid, homicid); modificări afective (euforie, distimie, paratimie, depresie, melancolie, anxietate). Cele mai importante sectoare care focalizează atenția acțiunii de recuperare sunt: afecțiunile din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice sistematizate (de tip paranoic, paranoid sau parafrenoid, PMD, epilepsia cu tulburări psihice). Recuperarea bolnavilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
subiectului identificat cu „obiectul libidinal” pierdut (Freud). Cu alte cuvinte, În locul urii Îndreptată Împotriva cauzei externe a suferinței - sentiment interzis de cenzura morală - apare autoacuzarea. Stekel consideră că orice tentativă de suicid este numai o expresie mascată a dorinței de homicid. Un număr important de suicide și tentative suicidare se notează În formele rezistente terapeutic ale depresiilor. Studiile epidemiologice apreciază, că depresiile rezistente trebuie suspectate În 20% din cazuri, factorii de risc fiind dozele inadecvate și noncomplianța. Asupra conceptului de depresie
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
aspecte și le ilustrează. c) Teoria sociogenetică a bolilor psihice a lui R. Bastide este precedată de studiile întreprinse de Școala Franceză de Sociologie (E. Durkheim, M. Halbwachs) în special prin studii referitoare la explicarea genezei plurifactoriale a suicidului și homicidului. Un loc aparte în această direcție este reprezentat de R. Bastide care studiază „sociologia bolilor psihice”, precum și studiile ulterioare ale lui Hollinshead și Redlich, referitoare la epidemiologia bolilor psihice. 5) Etapa studiilor de genetică și de psihofarmacologie a bolilor psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tip criminal. M. Dide și P. Guiraud izolează, în cadrul impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri principale de manifestări: a) impulsiuni obsesive orientate către acte banale, minore, dar absurde (ticuri, cuvinte obscene, gesturi etc.); b) impulsiuni obsesive cu caracter de violență (piromanie, clastromanie, homicid); c) impulsiuni obsesive variate de tip sexual; d) impulsiuni obsesive suicidare prin deturnarea sau anularea instinctului de conservare. 4) Acțiunile obsedante sunt acțiuni motorii pe care individul le execută împotriva voinței sale și de a căror absurditate este conștient, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stupiditatea, delirurile sistematizate cronice, tulburările psihice cu evoluție periodică. 2) Degenerescența mintală care cuprinde: debilitatea mintală, debilitatea morală și psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia generală progresivă, sau neurosifilisul. 6) Demența primitivă, secundară și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolii sale. Puerilism mintal: stare de regresiune patologică la stadiul copilăriei, caracterizată prin atitudini, expresie mimică, limbaj, preocupări, regresiune emoțională, a gusturilor și tendințelor bolnavului. Raptus: tulburare paroxistică cu caracter de descărcare explozivă, bruscă, adesea cu consecințe periculoase, antisociale (suicid, homicid). Reacție: răspunsul emoțional-afectiv la evenimentele vieții trăite de individ. Refugiu: atitudine de „refuz mascat” prin ocolirea sau sublimarea obligațiilor firești, în forme simbolice de izolare sau deplasare către alte obiecte sau situații (alcoolismul, toxicomaniile etc.). Refuz: atitudine de respingere, de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cotidian și însângerează istoria grupurilor sociale, a omenirii în ansamblu. Cercetări recente, în bioarheologie, demonstrează o largă răspândire a violenței interpersonale, promovată mai ales de sexul masculin. „Canibalismul ce se pare că a fost larg răspândit, uciderea în masă, homicidul și atacurile periculoase sunt bine documentate atât în lumea nouă, cât și în cea veche. Nici o formă de organizare socială, mod de producție sau medii sociale nu au rămas străine violenței interpersonale”(Walker, 2001). Violența și suferința se înlănțuie, sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei. în același an, o altă cercetare pe 170 de copii de clasa a V-a și a VI-a evidențiază faptul că 80% dintre copii au auzit împușcături în vecinătate, iar 1 din 6 copii a fost martor la homicid. într-o altă cercetare, din 1995, pe 3.500 de elevi de liceu, s-a dovedit că 82% dintre ei au fost martori la scene violente în comunitate. în general băieții au raportat cu o frecvență mai mare experiențe de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]