39 matches
-
alegeri „democratice” - și cred că mulți au fost convinși de acest lucru în urma ultimelor evenimente politice abracadabrante din vara românească a anului 2012) va conduce cu ușurință, e-adevărat, dar numai pentru o scurtă bucată de vreme turmele întregi de hominide fără discernământ, erudiție și lipsite totalmente de germenele firesc al libertății lor proprii de a fi. Subliniez expresia doar pentru o scurtă bucată de vreme și nicidecum pentru un timp îndelungat, deoarece traiectul strategic dezastruos al liderilor economici actuali (pentru că
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intre_democratia_nenascuta_inca_s_magdalena_albu_1348999064.html [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
care trăiesc în prezent pe continentul african”. Interesant este ca populația de boșimani este legată indisolubil de desertul Kalahari, aflat în partea de sud a Africii, deci la sud-vest de Valea Marelui Rift, unde se considera că au apărut primele hominide. Distanța între cele două repere geografice este mare, fiind vorba cel mai probabil de o retragere a boșimanilor din calea altor populații apărute în decursul zecilor de mii de ani în Africa, cum sunt negroizii de pildă. Au făcut acest
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_lumea_pierduta_a_doru_sicoe_1386991789.html [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
arhaic a evoluat către omul modern anatomic numai în Africa, între 200.000 și 100.000 de ani în urmă, o ramură a acestei populații părăsind Africa acum aproximativ 60.000 de ani și, în timp, înlocuind populațiile anterioare de hominide, cum ar fi "Homo neanderthalensis" și "Homo erectus". Originea recentă unică a omului modern în Africa de Est este poziția consensuală general acceptată de comunitatea științifică. Cu toate acestea, secvențierea completă recentă a genomului omului de Neanderthal sugerează că neandertalienii
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
țara ca „centrală”, conceptul fiind întâlnit și la alte civilizații. Dovezile arheologice sugerează o prezență umană pe teritoriul Chinei încă de acum 250.000 = 2,24 miloane de ani. O peșteră din Zhoukoudian (în apropierea Beijingului de astăzi) prezintă fosile hominide datând din perioada 680.000 - 780.000 î.Hr. Fosilele sunt ale Omului de Pekin, un exemplu de Homo erectus care utiliza focul. Situl Omul de Pekin a dat, de asemenea, resturi de Homo sapiens datând din perioada 18.000-11.000
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
al creierului care s-a menținut constant până la "Homo sapiens sapiens". Robin Dunbar consideră că "Homo sapiens" arhaic a fost primul hominid care a folosit limbajul. Bazându-se în analiza sa pe relația dintre mărimea creierului și mărimea grupului de hominide, el ajunge la concluzia, susținută de mărimea importantă a creierului la "Homo sapiens" arhaic, că aceștia trăiau, în mod necesar, în grupuri ce depășeau 120 de indivizi. Dunbar susține că nu ar fi fost posibil ca hominizii să trăiască în
Homo sapiens arhaic () [Corola-website/Science/317633_a_318962]
-
Acum 100.000 de ani s-a marcat sfârșitul uneia dintre cele mai grave secete din Africa, precum și expansiunea omului primitiv. La sfârșitul Pleistocenului are loc o altă extincție care a dus la dispariția multor specii, inclusiv a ultimelor specii hominide, cu excepția Homo sapiens. Toate continentele sunt afectate însă Africa nu este lovită atât de greu. Făcând parte din Cuaternar, Holocenul durează de acum 12.000 de ani până în prezent. Cunoscut drept „Epoca Omului”, Holocenul este caracterizat de dezvoltarea oamenilor. Continentele
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
al acestei fuziuni. Teza originii comune ar fi putut fi infirmată de inventarea tehnicilor de segmentare a ADN. Dacă ea ar fi adevărată, ADN-ul uman ar trebui să fie mult mai similar cu cel al cimpanzeilor și al altor hominide decât cu cel al altor mamifere. Dacă nu ar fi cazul, originea comună ar fi falsificată. Analizele ADN au arătat că oamenii și cimpanzeii au în comun un mare procentaj de ADN (între 95% și 99,4%, funcție de modul de
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
acum 5 milioane de ani. O linie a mers spre umanizare și o altă linie a dus la cimpanzei. Totuși, rapoarte recente, folosind date obținute de la un craniu uman în vârstă de 7 milioane de ani, indică despărțirea de alte hominide mult mai devreme. Unii oameni de știință încearcă să includă cimpanzeii în genul "Homo", dar aceasta este deocamdată o părere minoritară în cadrul comunității științifice. Diferite grupuri religioase au ridicat o serie de obiecții la teoria evoluției umanității dintr-un strămoș
Om () [Corola-website/Science/297132_a_298461]
-
Acest articol cuprinde istoria Craiovei, oraș din România. Primele comunități hominide din spațiul european, contemporane cu cele din Grecia (Proto-Seskolo, Dimini) și Anatolia sunt atestate arheologic și pe teritoriul Craiovei. Aceste comunități au profitat de vadul Jiului, de fertilitatea solului luncii Jiului și de protecția deosebită pe care o oferă depresiunea
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
obțină tehnologia Lumii Inelare pentru a redeveni conducător. De-a lungul romanului, Louis și Chmeee explorează Lumea Inelară pentru a afla unde au construit creatorii ei sistemul de control și reparații. În timpul călătoriei lor, ei întâlnesc o serie de specii hominide care trăiesc pe Lumea Inelară. De asemenea, află mai multe despre "hărțile" diferitelor lumi din spațiul cunoscut, aflate într-unul dintre Marile Oceane ale Lumii Inelare. Aceste hărți la scară reală includ, printre altele, Kzin, Pământul și Marte. Pe harta
Inginerii Lumii Inelare () [Corola-website/Science/322538_a_323867]
-
Eritreea, regiunea Afar din Etiopia, și Djibouti. este singurul loc de pe glob unde poate fi studiată la zi deriva continentelor. Afar este cunoscută ca unul din leagănele hominizilor, care conține Middle Awash (Sit arheologic), locul unde s-au descoperit fosile hominide, cum ar fi Ardi, (Ardipithecus); Craniul Gawis, locul celei mai vechi unelte din piatră din lume și Hadar, locul unde a fost găsită Lucy, specimenul fosilizat de Australopithecus afarensis. Depresiunea Afar include Deșertul Danakil și cel mai jos punct din
Depresiunea Afar () [Corola-website/Science/322053_a_323382]
-
produse artistice create de om datează încă din preistorie, când diverse forme de exprimare vizuală sau prin sunet (cântatul ritmic sau transformarea unor obiecte în instrumente de percuție, dansul, vopsirea unor zone ale corpului) au fost încercate de acele ființe hominide, care, prin selecție naturală, au ajuns la un stadiu înalt de dezvoltare intelectuală. În acțiuni rituale care precedau vânătoarea, prin muzică și dans, grupul de combatanți intra într-un fel de transă, în care identitatea individuală se integra în identitatea
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
a cunoscut subtile restructurări, nu a oferit, ca regulă generală, condiții pentru instaurarea, altfel decât viageră, a unei inegalități de statut între indivizi, indiferent de sexul lor. Astfel, societățile paleoliticului inferior au ocupat multă vreme nișe ecologice calde, familiare primelor hominide africane, ceea ce a permis o dietă omnivoră, deci o mai largă autonomie nutrițională a femeilor și copiilor și o diviziune moderată a activităților pe sexe. Ocuparea treptată a zonelor temperate sau reci și orientarea decisă a economiei către resurse carnate
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unor contexte climatice apropiate savanei (Bettis et al. 2009; Finlayson 2005; Roebroeks 2006), doar stăpânirea focului permițând colonizarea, de altfel foarte discutabilă<footnote Fără ajutorul focului pentru procesarea resurselor vegetale și chiar animale, nu se poate imagina colonizarea, de către niște hominide fiziologic tropicale, a zonelor temperate și reci. Deși dovezile mai vechi privind controlul focului nu lipsesc, trebuie cu tărie subliniat că utilizarea sa sistematică, în particular în domeniul alimentar, nu pare să preceadă partea finală a Pleistocenului mijlociu și, în
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
focului nu lipsesc, trebuie cu tărie subliniat că utilizarea sa sistematică, în particular în domeniul alimentar, nu pare să preceadă partea finală a Pleistocenului mijlociu și, în consecință, pare sugestiv legată de apariția limbajului articulat (cf. Brace 2000). footnote>, de către hominide, a spațiilor temperate. Expansiunea inițială a lui Homo sapiens sapiens a pornit dintr-un context asemănător, tropical sau subtropical, intervalul uriaș dintre primul indiciu fosil - Omo-Kibish, 195 ka BP (McDougall et al. 2005) - și colonizarea spațiilor temperate europene (45-40 ka
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ani a epocii! Încă de la primele sugestii ale lui R. Dart, importanța alimentației carnate pare să constituie, în opinia majorității paleoantropologilor, unul dintre elementele decisive pentru apariția și dezvoltarea speciei umane. Imaginea populară, de „primate ucigașe” (killer apes), a primelor hominide, este grăitoare; ea s-a instalat cu încăpățânare în imaginația arheologilor, în ciuda repetatelor critici ale bazei empirice pe care s-a edificat această supoziție (vezi, pentru o trecere în revistă cuprinzătoare, Gowlett 1996). La urma urmelor, arheologia nu poate măsura
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
o existență economic fragilă, care a perpetuat insecuritatea și a stimulat conservatorismul și regenerarea practică a unui tip particular de contract social, egalitar (Binmore 2001; Richerson & Boyd 2001). Însă, pentru obiectivele urmărite de noi, lucrurile apar mai complicate. Existența unor hominide cel puțin prezumtiv lipsite de abilitățile psiho-sociale ale lui Homo sapiens sapiens interzice extrapolarea neglijentă a modelelor sociale proprii acestuia, pentru simplul fapt că acestea din urmă sunt în întregime mediate simbolic. Dar, chiar și contextele climatice și de biotop
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
heidelbergensis, între 1,8-200.000 ani); H. sapiens (neaderthalensis, sapiens sapiens după 200.000 ani) (Finlayson 2005; Gowlett 2008; Gowlett & Dunbar 2008,). footnote> Simpla creștere a dimensiunii neo cortexului uman reflectă complexitatea crescândă a relațiilor sociale stabilite în sânul primelor hominide (Aiello & Dunbar 1993, Dunbar 1996). Ele au făcut necesară controlarea și manipularea unui număr mare de relații între indivizi, solicitând în același timp o „inteligență machivellică” (Byrne 1996), o toleranță față de prezența imediată a unor potențiali competitori și o abilitate
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
machivellică” (Byrne 1996), o toleranță față de prezența imediată a unor potențiali competitori și o abilitate de transmitere a stărilor mentale și intenționalității (Burkart et al. 2009) fără echivalent în lumea altor primate. Trăsăturile antropologice și capacitatea cerebrală documentată a primelor hominide lămuresc ușor preferința majorității paleoantropologilor către analogii extrase din primatologie, pentru imaginarea primelor societăți umane (Clark 1997; Foley & Lee 1996). Semnificativ, această opțiune amenință să sustragă din raza de acțiune a modelului etnografic un uriaș interval de timp, în fapt
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
etnografic un uriaș interval de timp, în fapt, în cea mai conservatoare accepțiune, aproximativ de 90% din intervalul dintre 2,5 milioane de ani și Holocen! Majoritatea modelelor propuse iau în calcul biologia reproducerii ca esențială pentru caracterizarea socialității primelor hominide, deși ecologia behaviorală nu are inhibiții a o extrapola și asupra vânătorilor-culegătorilor actuali (ex. Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reperul rămâne fără îndoială sărăcăcios, dar, dată fiind suprapunerea prelungită dintre biologia primatelor superioare și „prefața” evoluției culturale umane, ca
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
omnivore, dar preponderent vegetariene, numărând câteva zeci de indivizi de ambe sexe (Clark 1997), capabile să mențină cel puțin un regim „tolerabil de dominație stabilă” (Runciman 2001: 238). Scenariile diverg, însă, în acest punct: pentru unii specialiști, aceste comunități de hominide erau alcătuite, încă din Miocen, după modelul cimpanzeilor, din alianțe stabile, teritoriale, de masculi înrudiți, femelele circulând între grupuri (ex. Foley & Lee 1996; Gowlett 2008); pentru alții, după exemplul majorității celorlalte primate, aceste grupuri erau mai degrabă constituite din femele
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
să dispună de o istorie lungă, „detronarea” (cf. Knight 1991) acuzată de feminism fiind, în fapt, târzie și cu siguranță reciprocă: ea survine după o venerabilă exploatare a intereselor reproductive ale bărbaților. Apariția diviziunii pe sexe a activităților la primele hominide, fără echivalent în lumea primatelor, este, în fapt, motivată de schimbările clare suferite de fiziologia reproductivă a femeilor, evidente prin encefalizarea masivă a noilor născuți, creșterea în durată a ciclului de viață și reducerea dimorfismului sexual al ambelor sexe, deja
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unei diviziuni timpurii a activităților și formule apropiate unității „familiale” de producție economică (pentru o trecere în revistă, vezi Gowlett 1996, 2008). Ceea ce merită subliniat este că nici tehnologia, atât cât este ea accesibilă arheologiei, nici talia efectivă a acestor hominide, nu sugerează practicarea eficientă a vânătorii animalelor mari. „Fosilele directoare” olduvaiene și bifacialele acheuleene nu reprezentau în mod cert proiectile. Nu avem niciun motiv solid să presupunem capturi de dimensiuni impresionante și este foarte probabil ca primele hominide, bipede de
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a acestor hominide, nu sugerează practicarea eficientă a vânătorii animalelor mari. „Fosilele directoare” olduvaiene și bifacialele acheuleene nu reprezentau în mod cert proiectile. Nu avem niciun motiv solid să presupunem capturi de dimensiuni impresionante și este foarte probabil ca primele hominide, bipede de talie mică, să fi fost încă și mai ineficiente, ca vânători, decât cimpanzeii. În privința faunei mari, statutul lor în ghilda prădătorilor trebuie să fi fost unul modest și oportunist, intermediar între cel al necrofagilor și cel al prădătorilor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
structurii sociale. Faptul nu ar putea surprinde, dacă ținem seama de FEMEILE ȘI COPIII ÎN CERCETAREA PALEOLITICULUI 68 omogenitatea contextelor ecologice preferate și de posibilitatea extinderii, prin fisiuni repetate, a rețelelor demografice. Cu toate acestea, creșterea capacității craniene a noilor hominide (1200 cm3), posibila achiziție a limbajului, stăpânirea focului și modificările tehnologice trebuie să fi adus modificări, adâncind cel puțin succesul structurii sociale originale. Creșterea inerentă a teritoriilor exploatate, ca și concentrarea către vânătoare, ambele inevitabile în contextele temperate și reci
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]