35 matches
-
Blaga pune ideea dezonorantă a unui deus absconditus. Un zeu care nu-și iubește făpturile și care se străduiește temător să păstreze distanța față de ele este o stihie dubioasă a cărui principală grijă e să nu fie detronat de puhoaiele hominide. Și atunci cum să te rogi unui Dumnezeu care fuge de tine, luîndu-și toate măsurile ca să te păcălească? În al doilea rînd, Blaga împărtășește prejudecata tipic filozofică că scopul suprem al omului e cunoașterea. Fals: nu trăim ca să cunoaștem, ci
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
care trăiesc în prezent pe continentul african”. Interesant este ca populația de boșimani este legată indisolubil de desertul Kalahari, aflat în partea de sud a Africii, deci la sud-vest de Valea Marelui Rift, unde se considera că au apărut primele hominide. Distanța între cele două repere geografice este mare, fiind vorba cel mai probabil de o retragere a boșimanilor din calea altor populații apărute în decursul zecilor de mii de ani în Africa, cum sunt negroizii de pildă. Au făcut acest
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
alegeri „democratice” - și cred că mulți au fost convinși de acest lucru în urma ultimelor evenimente politice abracadabrante din vara românească a anului 2012) va conduce cu ușurință, e-adevărat, dar numai pentru o scurtă bucată de vreme turmele întregi de hominide fără discernământ, erudiție și lipsite totalmente de germenele firesc al libertății lor proprii de a fi. Subliniez expresia doar pentru o scurtă bucată de vreme și nicidecum pentru un timp îndelungat, deoarece traiectul strategic dezastruos al liderilor economici actuali (pentru că
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
caz, putem vedea rapelul regresiv așa cum îl sugerează o altă serie de himere (Himera Văzduhului, Himera Apei etc.) cu mult mai amplu, mergând până la reveriile amniotice, multe dintre himerele sale având un aspect embrionar de fetus al unui specii aparent hominide. Altfel, aspectul marțial al acestei creaturi intimidante evocă interpretări alternative. Penele sunt asemeni unei armuri, iar capul asemeni unui coif cu ceva din aspectul monolitic și impenetrabil al figurilor mayașe sau a statuilor gigant din Insula Paștelui. Este una dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a cunoscut subtile restructurări, nu a oferit, ca regulă generală, condiții pentru instaurarea, altfel decât viageră, a unei inegalități de statut între indivizi, indiferent de sexul lor. Astfel, societățile paleoliticului inferior au ocupat multă vreme nișe ecologice calde, familiare primelor hominide africane, ceea ce a permis o dietă omnivoră, deci o mai largă autonomie nutrițională a femeilor și copiilor și o diviziune moderată a activităților pe sexe. Ocuparea treptată a zonelor temperate sau reci și orientarea decisă a economiei către resurse carnate
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unor contexte climatice apropiate savanei (Bettis et al. 2009; Finlayson 2005; Roebroeks 2006), doar stăpânirea focului permițând colonizarea, de altfel foarte discutabilă<footnote Fără ajutorul focului pentru procesarea resurselor vegetale și chiar animale, nu se poate imagina colonizarea, de către niște hominide fiziologic tropicale, a zonelor temperate și reci. Deși dovezile mai vechi privind controlul focului nu lipsesc, trebuie cu tărie subliniat că utilizarea sa sistematică, în particular în domeniul alimentar, nu pare să preceadă partea finală a Pleistocenului mijlociu și, în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
focului nu lipsesc, trebuie cu tărie subliniat că utilizarea sa sistematică, în particular în domeniul alimentar, nu pare să preceadă partea finală a Pleistocenului mijlociu și, în consecință, pare sugestiv legată de apariția limbajului articulat (cf. Brace 2000). footnote>, de către hominide, a spațiilor temperate. Expansiunea inițială a lui Homo sapiens sapiens a pornit dintr-un context asemănător, tropical sau subtropical, intervalul uriaș dintre primul indiciu fosil - Omo-Kibish, 195 ka BP (McDougall et al. 2005) - și colonizarea spațiilor temperate europene (45-40 ka
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ani a epocii! Încă de la primele sugestii ale lui R. Dart, importanța alimentației carnate pare să constituie, în opinia majorității paleoantropologilor, unul dintre elementele decisive pentru apariția și dezvoltarea speciei umane. Imaginea populară, de „primate ucigașe” (killer apes), a primelor hominide, este grăitoare; ea s-a instalat cu încăpățânare în imaginația arheologilor, în ciuda repetatelor critici ale bazei empirice pe care s-a edificat această supoziție (vezi, pentru o trecere în revistă cuprinzătoare, Gowlett 1996). La urma urmelor, arheologia nu poate măsura
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
o existență economic fragilă, care a perpetuat insecuritatea și a stimulat conservatorismul și regenerarea practică a unui tip particular de contract social, egalitar (Binmore 2001; Richerson & Boyd 2001). Însă, pentru obiectivele urmărite de noi, lucrurile apar mai complicate. Existența unor hominide cel puțin prezumtiv lipsite de abilitățile psiho-sociale ale lui Homo sapiens sapiens interzice extrapolarea neglijentă a modelelor sociale proprii acestuia, pentru simplul fapt că acestea din urmă sunt în întregime mediate simbolic. Dar, chiar și contextele climatice și de biotop
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
heidelbergensis, între 1,8-200.000 ani); H. sapiens (neaderthalensis, sapiens sapiens după 200.000 ani) (Finlayson 2005; Gowlett 2008; Gowlett & Dunbar 2008,). footnote> Simpla creștere a dimensiunii neo cortexului uman reflectă complexitatea crescândă a relațiilor sociale stabilite în sânul primelor hominide (Aiello & Dunbar 1993, Dunbar 1996). Ele au făcut necesară controlarea și manipularea unui număr mare de relații între indivizi, solicitând în același timp o „inteligență machivellică” (Byrne 1996), o toleranță față de prezența imediată a unor potențiali competitori și o abilitate
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
machivellică” (Byrne 1996), o toleranță față de prezența imediată a unor potențiali competitori și o abilitate de transmitere a stărilor mentale și intenționalității (Burkart et al. 2009) fără echivalent în lumea altor primate. Trăsăturile antropologice și capacitatea cerebrală documentată a primelor hominide lămuresc ușor preferința majorității paleoantropologilor către analogii extrase din primatologie, pentru imaginarea primelor societăți umane (Clark 1997; Foley & Lee 1996). Semnificativ, această opțiune amenință să sustragă din raza de acțiune a modelului etnografic un uriaș interval de timp, în fapt
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
etnografic un uriaș interval de timp, în fapt, în cea mai conservatoare accepțiune, aproximativ de 90% din intervalul dintre 2,5 milioane de ani și Holocen! Majoritatea modelelor propuse iau în calcul biologia reproducerii ca esențială pentru caracterizarea socialității primelor hominide, deși ecologia behaviorală nu are inhibiții a o extrapola și asupra vânătorilor-culegătorilor actuali (ex. Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reperul rămâne fără îndoială sărăcăcios, dar, dată fiind suprapunerea prelungită dintre biologia primatelor superioare și „prefața” evoluției culturale umane, ca
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
omnivore, dar preponderent vegetariene, numărând câteva zeci de indivizi de ambe sexe (Clark 1997), capabile să mențină cel puțin un regim „tolerabil de dominație stabilă” (Runciman 2001: 238). Scenariile diverg, însă, în acest punct: pentru unii specialiști, aceste comunități de hominide erau alcătuite, încă din Miocen, după modelul cimpanzeilor, din alianțe stabile, teritoriale, de masculi înrudiți, femelele circulând între grupuri (ex. Foley & Lee 1996; Gowlett 2008); pentru alții, după exemplul majorității celorlalte primate, aceste grupuri erau mai degrabă constituite din femele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
să dispună de o istorie lungă, „detronarea” (cf. Knight 1991) acuzată de feminism fiind, în fapt, târzie și cu siguranță reciprocă: ea survine după o venerabilă exploatare a intereselor reproductive ale bărbaților. Apariția diviziunii pe sexe a activităților la primele hominide, fără echivalent în lumea primatelor, este, în fapt, motivată de schimbările clare suferite de fiziologia reproductivă a femeilor, evidente prin encefalizarea masivă a noilor născuți, creșterea în durată a ciclului de viață și reducerea dimorfismului sexual al ambelor sexe, deja
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unei diviziuni timpurii a activităților și formule apropiate unității „familiale” de producție economică (pentru o trecere în revistă, vezi Gowlett 1996, 2008). Ceea ce merită subliniat este că nici tehnologia, atât cât este ea accesibilă arheologiei, nici talia efectivă a acestor hominide, nu sugerează practicarea eficientă a vânătorii animalelor mari. „Fosilele directoare” olduvaiene și bifacialele acheuleene nu reprezentau în mod cert proiectile. Nu avem niciun motiv solid să presupunem capturi de dimensiuni impresionante și este foarte probabil ca primele hominide, bipede de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a acestor hominide, nu sugerează practicarea eficientă a vânătorii animalelor mari. „Fosilele directoare” olduvaiene și bifacialele acheuleene nu reprezentau în mod cert proiectile. Nu avem niciun motiv solid să presupunem capturi de dimensiuni impresionante și este foarte probabil ca primele hominide, bipede de talie mică, să fi fost încă și mai ineficiente, ca vânători, decât cimpanzeii. În privința faunei mari, statutul lor în ghilda prădătorilor trebuie să fi fost unul modest și oportunist, intermediar între cel al necrofagilor și cel al prădătorilor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
structurii sociale. Faptul nu ar putea surprinde, dacă ținem seama de FEMEILE ȘI COPIII ÎN CERCETAREA PALEOLITICULUI 68 omogenitatea contextelor ecologice preferate și de posibilitatea extinderii, prin fisiuni repetate, a rețelelor demografice. Cu toate acestea, creșterea capacității craniene a noilor hominide (1200 cm3), posibila achiziție a limbajului, stăpânirea focului și modificările tehnologice trebuie să fi adus modificări, adâncind cel puțin succesul structurii sociale originale. Creșterea inerentă a teritoriilor exploatate, ca și concentrarea către vânătoare, ambele inevitabile în contextele temperate și reci
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
activității pe sexe, cel puțin în raport cu exemplele etnografice, trebuie să fi rămas, însă, moderată, atât de maturizarea mai rapidă a copiilor, cât și de nișele ecologice preferate, care ofereau femeilor o autonomie nutrițională rezonabilă. Fără un suport tehnologic adecvat, primele hominide aveau cu necesitate nevoie de mediul stabil impus de propria biologie (Clark 1997). Absența unor tehnologii extractive eficiente, ca și a oricăror dovezi de extensiune majoră a rețelelor sociale regionale, reprezintă argumente puternice pentru a postula concentrarea geografică a acestor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
aceste zone, într-un context ecologic „sigur” și familiar, episoadele de extincție/speciație petrecute la nivel de paleolitic inferior fiind, după toate aparențele, determinate de macro schimbări climatice, care au condus la contracția naturală ale nișelor ecologice ocupate de aceste hominide și la izolarea genetică periodică a populațiilor regionale. Din această perspectivă, situația populațiilor din paleoliticul mijlociu pare să fie realmente mediană, fapt bine surprins în morfologia robustă a Neanderthalienilor: suficient de performantă pentru a permite ocuparea, în perioadele climatice mai
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de sânge fără pericol. Participă și la descoperirea virusului polio. În 1930 este laureat al Premiului Nobel. 5 Yuval Noah Harari este autorul cărții Scurtă istorie a umanității, în care descrie istoria din ultimii 100.000 de ani. Cinci specii hominide își împărțeau teritoriile pe planetă și rolul lor în sistemul ecologic nu era mai presus de cel al gorilelor sau al meduzelor. Istoria lui Homo Sapiens începe ca aceea a unui animal insignifiant, care-și trăia viața într-un colț
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
și nu-și va afla dreptate; În această lume cel puțin. Căci societatea a mers când Într’o parte, mulțumind pe unii și nemulțumind pe alții, când În cealaltă, mulțumind pe alții și nemulțumind pe unii. Dar, de la balta hoardei hominide a Începutului de drum, ajungeți la picăturile de spirit care o vor obliga la un alt „pișat“; scuze, salt calitativ. Adică a porni la un alt drum, În care o baltă deja spiritualizată se pierde, prin sinusoida invocată - În fond
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
începutul exonului CH2, pe când în cazul Cδ și Cγ, aceeiași regiune este codificată de mai mulți exoni mici, separați de introni corespunzători. Compararea secvențelor de nucleotide din segmentele genice primare Cα a permis evidențierea variațiilor în lungimea regiunii h la hominide (Kawamura și colab., 1990). Secvența de nucleotide reprezintă repetiția unui motiv de 15 perechi de nucleotide și în funcție de numărul repetițiilor se înregistrează variații în lungimea regiunii h la hominide, constituind sectorul hipervariabil al catenei imunoglobulinice. La maimuțele Lumii Vechi, regiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
primare Cα a permis evidențierea variațiilor în lungimea regiunii h la hominide (Kawamura și colab., 1990). Secvența de nucleotide reprezintă repetiția unui motiv de 15 perechi de nucleotide și în funcție de numărul repetițiilor se înregistrează variații în lungimea regiunii h la hominide, constituind sectorul hipervariabil al catenei imunoglobulinice. La maimuțele Lumii Vechi, regiunea h a Cα nu prezintă repetitivitate de secvență, iar sectorul adiacent acesteia a fost conservat în cursul evoluției. Cα1 de la specia umană are la nivelul regiunii h două repetiții
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Gimbutas (1921-1994), care relaționează lingvistică comparată cu arheologia și poziționează patria primitivă a indo-europenilor (care au înlocuit o civilizație matriarhala preindoeuropeană pe care autoarea a numit-o "cultură preistorica a zeiței-mamă") între Volga și Ural. 3 Cele mai vechi fosile hominide și umane descoperite pînă acum plasează leagănul omenirii în Africa. 4 În ultimii 30-40 de ani genetică umană a făcut progrese extraordinare, îndeosebi în studierea ADN-ului mitochondrial și a cromozomului Y. Rezumînd, s-a ajuns la concluzia că toți
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
speciilor s-a însoțit, ab initio, și de abateri care de cele mai multe ori au însemnat carcinogeneză. Că este așa, ne-o dovedește paleopatologia: au fost descoperite osteosarcoame și la scheletele unor animale preistorice, de pildă pe vertebrele unor dinosaurieni. La hominide, asemenea leziuni au fost găsite la scheletele vechi de peste 4 milioane de ani. La mumii egiptene (4-3000 î.Hr.) au fost descrise carcinoame nazofaringiene și sarcoame ale oaselor lungi (femur, tibia, radius). Unele dintre primele semnalări care se referă la cancerele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]