KorAP: Find »[drukola/base=homogamie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

26 matches

Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682

și pe cei rezidenți în mediul rural. Noile inegalități sunt asociate și cu schimbările din sistemul de redistribuție. Cei cu calificări superioare au venituri din ce în ce mai mari, pe când cei necalificați sau cu calificări precare cad ușor în plasa sărăciei. Totodată, efectele homogamiei maritale (familii în care soțul și soția au niveluri similare de educație și ocupație) accentuează fie sărăcia, fie creșterea veniturilor. Transferurile redistributive ale statului social sunt inconsecvente și se schimbă prea des, sunt insuficient fundamentate (lipsă de date sau de

[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560

modelul profesorului Sandu reflectă nu atât determinarea veniturilor unei persoane de către calitățile sau atributele sale, cât cea a șanselor sociale ale unei gospodării de către mediul său și reflectă, prin menținerea în model a stocului de educație al familiei, tendințele spre homogamie educațională ale familiilor din România. Voi relua modelarea veniturilor persoanei, fără a ține cont de distribuirea lor în familie, cu un model ipotetic mai complex, din care voi exclude măsurile la nivel de localitate sau de regiune - ce pot fi

[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684

92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5.2.3. Rasă, etnie și religie 107 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitate 109 5.3. Mecanisme psihosociale 110 5.3.1. Transferul

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5.2.3. Rasă, etnie și religie 107 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitate 109 5.3. Mecanisme psihosociale 110 5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal) 111 5.3.2. Atractivitatea fizică 112 5.3.3. Efectul „Romeo și Julieta” și efectul „greu de cucerit” 113 5.3

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
sunt cele ale aborigenilor din Australia, în ciuda opoziției bătrânilor, tot mai multe fete nu se căsătoresc cu cel pe care l-a desemnat familia încă de timpuriu, ci cu „alesul inimii” (Kottak, 2002). 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamietc "5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie" Libera alegere a partenerului conjugal bazată pe sentimentul pur al iubirii este o realitate în societatea și timpurile de azi. Dar dincolo de ea și contrar a ceea ce cred

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
mai multe fete nu se căsătoresc cu cel pe care l-a desemnat familia încă de timpuriu, ci cu „alesul inimii” (Kottak, 2002). 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamietc "5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie" Libera alegere a partenerului conjugal bazată pe sentimentul pur al iubirii este o realitate în societatea și timpurile de azi. Dar dincolo de ea și contrar a ceea ce cred mulți oameni (tineri, mai ales), operează o gamă largă de

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
puternic homogamice - se căsătoresc proporțional mai mult între ei cei de aceeași etnie, clasă socială, vârstă apropiată etc. Heterogamia, căsătoriile între indivizi cu statute sociodemografice diferite, sunt statistic mai reduse. Să menționăm însă că, spre deosebire de endogamie și exogamie, în cazul homogamiei și al heterogamiei distincția este mult mai difuză, ridicându-se întrebarea: homogamic (și heterogamic) după ce criteriu? Datorită faptului că unul și același individ face concomitent parte din mai multe grupuri sociale și are mai multe statusuri (etnic, religios, profesional, de

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
distincția este mult mai difuză, ridicându-se întrebarea: homogamic (și heterogamic) după ce criteriu? Datorită faptului că unul și același individ face concomitent parte din mai multe grupuri sociale și are mai multe statusuri (etnic, religios, profesional, de clasă etc.), atunci homogamia și heterogamia sunt în mare măsură parțiale. 5.2.1. Vârstatc " 5.2.1. Vârsta" Un exemplu elocvent al relativității disocierii dintre homogamie și heterogamie este vârsta. În cultura euro-americană, oamenii se căsătoresc, în general, cu parteneri de aceeași vârstă

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
din mai multe grupuri sociale și are mai multe statusuri (etnic, religios, profesional, de clasă etc.), atunci homogamia și heterogamia sunt în mare măsură parțiale. 5.2.1. Vârstatc " 5.2.1. Vârsta" Un exemplu elocvent al relativității disocierii dintre homogamie și heterogamie este vârsta. În cultura euro-americană, oamenii se căsătoresc, în general, cu parteneri de aceeași vârstă sau de vârstă apropiată. Există totuși o abatere sistematică (ar fi deci o regulă de heterogamie) către o vârstă mai mare a bărbatului

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
la femei, iar în 1980, 23,6 la bărbați și 21,8 la femei (apud Tischler et al., 1986). Examinând caracteristicile unui număr de 8.500 de parteneri din căsătorii încheiate între anii 1980-1985 la Consiliul Popular Municipal Cluj-Napoca, situația homogamiei de vârstă se prezintă astfel (vezi tabelul 2): Tabelul 2. Vârsta soților la căsătorie Dat fiind numărul mare de subiecți, consultarea și interpretarea fiecărei căsuțe poate fi importantă. Să ne oprim asupra unor situații mai relevante însă: a) Ponderea de

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata și o remarcabilă reproducție a selectivității de acest tip: homogamia operează nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci și pentru cel al părinților lor. A. Girard (1974), cercetând fenomenul de alegere a partenerului în Franța, constată că în cazul categoriilor sociale superioare, această tendință de reproducere homogamică a crescut

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
muncitoare, dintre țărani, aproape 100% cu țărănci. Trecerea tot mai substanțială a României la economia de piață va conduce la restructurări de profunzime în registrul socioprofesional și, în consecință, în modelele maritale. Orientându-ne după tendințele mondiale, putem prognoza că homogamia socioprofesională va cunoaște și la noi schimbări de configurație, determinate de diferențele mult mai mari în proprietate și avere decât cele existente în regimul socialist. În acest sens, trei mecanisme majore sunt de luat în considerare: polarizarea în ceea ce privește averea, calitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
școlarității; migrația externă, definitivă sau pendulatorie, care poate fi și un factor compensator vizavi de primul mecanism; gradul general de școlaritate, în special de pregătire universitară pe ansamblul populației, aflat în creștere. La intersecția acestor mecanisme, consensualesau de sens contrar, homogamia socioprofesională va fi mai polimorfă decât în trecut. 5.2.3. Rasă, etnie și religie tc " 5.2.3. Rasă, etnie și religie " Homogamia este mult mai vizibilă și mai pronunțată ca legitimitate socioculturală atunci când e vorba de rasă. Până în

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
pregătire universitară pe ansamblul populației, aflat în creștere. La intersecția acestor mecanisme, consensualesau de sens contrar, homogamia socioprofesională va fi mai polimorfă decât în trecut. 5.2.3. Rasă, etnie și religie tc " 5.2.3. Rasă, etnie și religie " Homogamia este mult mai vizibilă și mai pronunțată ca legitimitate socioculturală atunci când e vorba de rasă. Până în 1967, în SUA existau încă state în care căsătoria interrasială era prohibită. Dar chiar după interzicerea legală a acestei prohibiții(în 1967) și cu

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
mai largă, cred că ar fi bine să notăm și beneficiile căsătoriilor mixte, pe linia unei mai bune conviețuiri intergrupale și comunitare, a posibilității de reducere a potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar determinațiile variabilei „religie” în alegerile maritale relevă că homogamia religioasă nu este atât de intensă cum e cea rasială, dar ea este

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar determinațiile variabilei „religie” în alegerile maritale relevă că homogamia religioasă nu este atât de intensă cum e cea rasială, dar ea este încă marcantă. Investigațiile întreprinse în SUA cu câteva decenii în urmă (Hollingshead, 1964) indică un coeficient de corelație de 0,77 pentru religie, în timp ce după clasă socială

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
rezerve serioase față de căsătoriile religioase mixte. Unii pretind că astfel unul sau amândoi partenerii sunt pierduți pentru (o anumită) religie. Alții subliniază faptul că mariajele interreligioase supraviețuiesc mai puțin. Datele cercetărilor concrete nu confirmă o legătură simplă și neechivocă între homogamia religioasă și stabilitatea mariajului și nici în ceea ce privește convertirea religioasă reciprocă dintre soți. 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitatetc "5.2.4. Homogamia spațio‑geografică. Proximitate și selectivitate" Oricât de mult am crede în lipsa barierelor formale în zilele noastre

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
pentru (o anumită) religie. Alții subliniază faptul că mariajele interreligioase supraviețuiesc mai puțin. Datele cercetărilor concrete nu confirmă o legătură simplă și neechivocă între homogamia religioasă și stabilitatea mariajului și nici în ceea ce privește convertirea religioasă reciprocă dintre soți. 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitatetc "5.2.4. Homogamia spațio‑geografică. Proximitate și selectivitate" Oricât de mult am crede în lipsa barierelor formale în zilele noastre, în cristalizarea de prietenii și căsătorii sau în puterea iubirii sincere de a le depăși, chiar dacă

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
mariajele interreligioase supraviețuiesc mai puțin. Datele cercetărilor concrete nu confirmă o legătură simplă și neechivocă între homogamia religioasă și stabilitatea mariajului și nici în ceea ce privește convertirea religioasă reciprocă dintre soți. 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitatetc "5.2.4. Homogamia spațio‑geografică. Proximitate și selectivitate" Oricât de mult am crede în lipsa barierelor formale în zilele noastre, în cristalizarea de prietenii și căsătorii sau în puterea iubirii sincere de a le depăși, chiar dacă mizăm pe „dragostea la prima vedere”, o condiție

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
un cartier anume presupune similarități în condiția socială a părinților, în gradul de instrucție, până la urmă o proximitate de mentalitate. Iar proximitățile de diverse genuri - rezidențială, școlară, loisirul, de mentalitate (sistemul valorico-atitudinal) - conduc în final la o înaltă selectivitate socioculturală (homogamie multicriterială). Înțelegem în acest fel de ce - deși barierele homogamice operează cu atâta tărie -, la nivelul subiectivității individuale, prieteniile, iubirile și mariajele apar atât de „libere”. Între principiul homogamiei și cel al dragostei romantice nu apare nici o contradicție, fiindcă primul lucrează

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
de mentalitate (sistemul valorico-atitudinal) - conduc în final la o înaltă selectivitate socioculturală (homogamie multicriterială). Înțelegem în acest fel de ce - deși barierele homogamice operează cu atâta tărie -, la nivelul subiectivității individuale, prieteniile, iubirile și mariajele apar atât de „libere”. Între principiul homogamiei și cel al dragostei romantice nu apare nici o contradicție, fiindcă primul lucrează la nivelul practicii cotidiene foarte fin și pe nesimțite, insidios. Filtrările homogamice succesive sunt puțin sesizabile pentru conștiința comună, cu atât mai mult cu cât ea este înclinată

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
specializat în iubire, talia și configurația corporală a femeilor și bărbaților sunt puse în legătură cu potențialul de reproducere etc. Afinitățile elective se grupează totuși la scară statistică, așa cum am văzut, după unele linii de forță, în primul rând potrivit criteriilor de homogamie socioculturală. Pe fundalul acestora, și uneori în consens strict cu ele, operează și alți factori de natură psihologică și de psihologie socială. 5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal)tc "5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal)" Cercetări

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579

originii clasei sociale, nivelului educațional, inteligenței, caracteristicilor fizice, (atractivitatea și vârsta, deși soții tind să fie ușor mai în etate decât soțiile), ca și în privința trăsăturilor de personalitate și a valorilor pe care le împărtășesc. Acest pattern este definit ca homogamie. El se produce într-o oarecare măsură deoarece oamenii adesea se căsătoresc pe bazele asemănării lor sau faptului că trăiesc în spații geografice apropiate. Oamenii care trăiesc aproape unul de altul sunt adesea similari ca origine socială. Acești oameni servesc

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]