3,545 matches
-
logică umorală, fosta mare conștiință și scriitorul cu majusculă a ajuns aproape un paria în lumea noastră literară. Septuagenarul Goma inspiră azi milă. El continuă să se lupte cu toți și cu el în primul rând, învârtindu-se neobosit în hora invectivelor, împroșcând în dreapta și-n stânga și găsindu-și, în mod trist, sprijinitori de genul lui C. Bădiliță. Fragmentele de jurnal publicate în numărul 6-7 din Viața Românească, și care au stârnit un nou scandal, sunt reprezentative pentru scufundarea lui
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
luxos cartier de sardele sau un viitor ghettou rezidențial. Alți clienți, alți bani, alte sacrificii. Vedem un panou publicitar, ne lăsăm vrăjiți de vorbă dulce a unui agent de vânzări, facem un credit la bancă și intrăm și noi în horă celor care și-au propus să-i facă României un viitor de fier-beton. Fără să ne dăm seama, am pus deja mâna pe mistria meșterului Manole și începem să tencuim apăsat deasupra puținului aer care ne-a mai rămas de
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
nu “oganizeaza”? Întreb și eu... Mai Dragoș ce tot faci domn’e apel la noi?! Lucrezi la TV; ia și tu niște imagini de pe la montaj cu politicieni. Că majoritatea au jurat credință partidului I-a recuperat societatea românească în celebra hora “1 pas înainte și 2 înapoi” de nu s-au văzut. Și uite ce capitalism vopsit am scos. Păi nu? @ andras Da, tare asta cu “reoganizeaza”. Eu nu am observat sincer fiindcă eram preocupat de logică ordinii recuperare - refolosire - recondiționare
Chemare tovărăşească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82924_a_84249]
-
revizuiască nici părerile despre barza sau despre Moș Crăciun.” Plăcute vorbe, plăcute pentru că se pliază aproape perfect pe ceea ce spunea bunica mea. Bunica mea a fost întotdeauna o persoană de condiție modestă, ce nu avea haine alese să epateze la hora/șezătoare duminică, avea strict două fuste: una pentru zile obișnuite, una pentru dumnicile petrecute-n sat, ambele croite de ea. Duminică de duminică aceeași fustă. Există și o fată a învățătorului(înstărita) în această poveste, fata ce i se plângea
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
Florica Madritsch-Marin (1931-1989) Opera scriitorului austriac cuprinde volume de versuri ("Auf der Erde und in der Hölle" - "Pe pământ și în iad", " In hora mortis" - "În ceasul morții", "Unter dem Eisen des Mondes" - "Sub gheața lunii"), romane ("Frost" - "Înghețul", "Die Ursache" - "Cauza", "Der Keller" - "Pivnița", "Der Atem" - "Respirația", "Die Kälte" - "Răceala", ""Holzfällen" - "Tăietorii de lemn", "Auslöschung" - "Stingerea", etc.), piese de teatru ("Der Stimmenimitator" - "Imitatorul
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
obosite și focul verde de pe colinele îndepărtate fiecare gură de mocirlă uitată Doamne Dumnezeul meu ziua care-mi spintecă țipătul pe care-l scot și cârdul multor păsări ciopârțită îmi este mânia și sângele meu năvălește liber. Din volumul In hora mortis, în curs de apariție la Editura Călăuza, Deva
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
de vorbe, de priviri furișe, la pândă - joc de șah. - Ce bine e să domini acestea inclus într-un punct incasabil și inexpugnabil. Umilește-te tu însuți și domină totul de acolo. Fii necruțător și inofensiv, lasă-i să joace hora. < 27 iunie 1970 ? > Secundele cele mai fascinante sunt acelea în care auzi zumzetul viitoarelor tale lucrări. Atunci o mare stăpânire de sine pune stăpânire pe tine. < 6 iulie 1970, Paris > Ars Nova și Beethoven Ars Nova - inovații grefate pe un
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
e oferită de Șerban Foarță, în linia îndemnului lui Joachim du Bellay - �așijderea, orice vechi cuget, nou să-l facem", unor piese celebre precum Zâna, Silful, Bunica, Uriașul, Logodnica toboșarului, Cei doi arcași, La un trecător, Vânătoarea burgravului, Legenda călugăriței, Hora Sabatului ș.a. .... scoțând în lume un Hugo nici prea retoric, nici prea pletoric, cu sclipiri funambulești, cu exerciții acrobatice de rime rare, cadențe �brevilocvente", jocuri de cuvinte ca niște mordente care decorează - pentru pura desfătare - linia pură a versului. Și
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
Marina Constantinescu O piesă a lui Arthur Schnitzler scrisă aproape de 1900, are premiera în ianuarie 2002, la Teatrul Nottara, sub un titlu incitant și misterios: Hora iubirilor (Der Reigen, Hora - titlul original, traducere de Dan Stoica). Un spectacol care, după părerea mea, marchează, prin profunzimi și rafinament, prin performanța actoricească impusă și obținută, maturitatea regizorului Felix Alexa. Un spectacol care, după părerea mea, dezvăluie prin plăcerea
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
a creației) îi încarcă pe membrii trupei de astăzi. Glasurile celor ce înseamnă tradiție se amestecă armonios cu ce-le noi, sosite în valuri. Coborînd în sala Studio, arhiplină într-o zi din săptămînă, am descoperit cu reală bucurie că Hora iubirilor este o demonstrație de virtuozitate a coexistenței generațiilor într-o distribuție care își propune să fixeze ștacheta valorii sus. Și reușește. Textul lui Schnitzler ar putea, în destule momente, să devină vulgar, într-un fel ieftin sau chiar comercial
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
casă, fata-n casă și tînărul domn, tînărul domn și tînăra doamnă, tînăra doamnă și soțul, soțul și fetița dulce, fetița dulce și poetul, poetul și actrița, actrița și contele, contele și tîrfa. Cercul se închide aici, în spectacol. Dar hora poate continua la infinit. Pînă în zilele noastre, neobosită ca și viciul. Zece tablouri vivante, mereu altele și, într-un fel, aceleași, consumate parcă în același spațiu-alcov, zece zbateri amoroase ce se tăvălesc în același pat al posesiunii și minciunii
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
mișcat de plăcerile trupului, de compromisurile pasionale sau lucide, de ispita sexuală ce nu se poate să nu ne fi vîrît, măcar o dată, pe oricare dintre noi, în păcat. Oare cîți dintre spectatori nu au senzația că sînt prinși în hora păcatului? Mai devreme sau mai tîrziu. Nu ești lăsat să scapi din acest cerc: bătaia unei pendule, de la începutul pînă la sfîrșitul reprezentației, îți include destinul într-un timp al plăcerilor, al cedărilor, al iluziilor și căderilor, al sentimentului unicității
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
grabă, de carnalitatea posesiunilor sugerate, dincolo de toate aceste jocuri subtile ale aparențelor zărim esența radiografiei fiecărui personaj, fiecărui cuplu. Aici găsesc că este miza montării lui Felix Alexa. Încărcată de fiecare actor în parte și de toți cei prinși în hora iubirilor. Fiecare partitură înseamnă o dublă raportare, complet diferită, față de alt partener, de altă întîmplare și dă posibilitatea actorilor să fie extrem de variați în registre, complecși, inventivi în mijloace și nu în ultimul rînd să surprindă. Fie că este vorba
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
atît de apropiate ca valoare. Fiecare actor poartă două măști, un fel de Ianus cu două fețe: una întoarsă dominator către o relație, alta, cuceritor către cea de-a doua. Posedă și sînt posedați. Mint și sînt mințiți. Aceasta este Hora iubirilor. Acesta este teatrul Nottara. Aceștia sînt, în acest dans, Felix Alexa, Diana Ruxandra Ion, Răzvan Vasilescu, Ada Navrot, Cerasela Iosifescu, Alexandru Repan, Dana Dogaru, Valeriu Preda, Ilinca Goia, Alexandru Jitea, Ioana Calotă, Dragoș Bucur și, cu voia dumneavoastră, ultima
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
ea cititorii ei, dar eu scriu o poezie luminoasă, pozitivă, optimistă, chiar dacă trebuie să fac față acelorași probleme naturale. Femeile sunt și ele, În majoritatea cazurilor, persoane pozitive. De aceea doinele noastre se Împletesc cu cântece de veselie, de aceea horele fac față sârbelor. E nevoie de schimbare, de reînnoire a sentimentelor, deoarece, altfel, viața ar deveni un adevărat coșmar. Ceea ce ne menține pe linia de plutire este acest fel de a alterna durerile cu plăcerile, caldul cu frigul, lumina cu
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
la Théâtre Régional des Pays de la Loire, Franța, spectacol invitat; Îngerul electric de Radu Macrini, în regia lui Radu Afrim la Teatrul Act; Regele moare de Eugen Ionescu, la Theatrum Mundi în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză; Hora iubirilor de Arthur Schnitzler, pus în scenă de Felix Alexa la Teatrul Nottara; Flacără albă, flacără neagră (Dybbuk), adaptare a regizorului David Zinder după S. Anski care a făcut spectacolul la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj; Made în România
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
căsnicie: Îl iubesc și mă iubește/ Și nimic nu ne lipsește." Bravo! Să fie într-un ceas bun! Exclmi fără să vrei. Bine că e Happy end... Și, apropo: nu cred să fie departe clipa când vom auzi strigături la horă de genul: Asta fată joacă bun/ Și mă-nvață și pe io!" - variantă engleză la strigătura "Asta fată joacă bine/ Și mă-nvață și pe mine!" Revenind, mă gândesc la "surpriza" promisă pe la începuturile Etno Tv-ului: ea este, probabil, sub
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
hrănirea și entertainment-ul băieților. Un mic raid desfășurat de trupele de comando urban a asigurat materialul pentru cel puțin o lună de bună conviețuire cu băștinașii. Ce-i drept unii dintre aceștia, buni cunoscători ai istoriei naționale, au intrat În horă, la propriu, dar și la figurat, cu oaspeții, furnizându-le mai ales informații și răzbunându-și astfel mai vechile neînțelegeri cu unii vecini. Nici doamnele sau domnișoarele autohtone nu au stat În afara evenimentelor, cunoscută lumii Întregi fiind ospeția noastră tradițională
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
României", care transforma totul în spectacol... Am putut, deci, asista la aceste fenomene pline de sens - la Sârbi, în Maramureș, unde dansul duminical se practica afară, sub un chioșc în aer liber, în fața întregii populații. Peste câțiva ani era interzis, hora avea loc la căminul cultural, într-un loc închis, sub controlul agitatorilor partidului... Deci, într-un anume fel, controlul manifestărilor populare vechi a constat în a le transforma în spectacol, a le încadra de către funcționari ideologici ai partidului, fapt ce
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
sensul și întrebuințarea comună, au o latură periculoasă - un fel de focos al lor cu care se joacă scriitorul declanșând un fel de forțe amorțite care te iradiază... sensuri vechi se trezesc... stai cu ochii holbați și te uiți la hora cuvintelor - dănțuială, zbenguială, vârtej... Slăbești, ești "fermecat". Aștepți să te vindeci terminând ce aveai de spus sau lăsând totul baltă și evadând. Plecând în lume."
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
se prăbușise singură cu rădăcinile în văzduh, ca un elefant căzut pe o rână, la cea din urmă bătrânețe. Îmi reamintise de o altă plută, din preajma lăculețului, încă mai falnică, de soiul celor ce pot fi înconjurate doar de o horă de oameni lungi în brațe, răsturnată și ea, dar mult mai departe de locul rădăcinilor, unde rămăsese o adâncă groapă. Era în amiaza zilei de 4 aprilie 1944, ar fi de povestit acea dimineață, amiaza mai cu seamă, petrecute acolo
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
de fapt. În acest rol se strînge și complexitatea partiturii, și dificultatea ei. Ioana Calotă este distribuită în Isbjörg-leoaica, celălalt chip fiind interpretat corect de Mădălina Ghițescu. Pe Ioana Calotă o cunosc din examenele de la institut (U.N.A.T.C.), din spectacolul Hora iubirilor al lui Felix Alexa de la Teatrul Nottara, precum și din Prăpăstiile Bucureștilor al Adei Lupu, montat în același teatru amintit. I-am remarcat și i-am apreciat întotdeauna calitățile reale, forța, mai ales, și m-am întrebat cum poate fi
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]
-
prăpăstii, i-am înecat în mare, iar ei așa săreau de veseli, ca și cum i-aș fi urcat la cer, și nu i-aș fi aruncat în adânc; alergau la chinuri ca și cum i-aș fi poftit să se prindă într-o horă sfântă și să joace pe o câmpie înverzită; nu păreau că aleargă la chinuri, ci ca să primească flori de mai, cu care să se încununeze. Prin râvna lor cea mare au pus în umbră toate pedepsele mele”. (Sf. Ioan Gură
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acesta: ,Frunză verde măr uscat,/ Fi-i-ar neamul blestemat,/ Fi-i-ar casa tot pustie/ Și copiii-n pușcărie/ Cine pe rus l-o făcut/ Stăpân dincolo de Prut." Punctează adesea momente istorice cu reflexul lor în cântece: Deașteaptă-te române, Hora Unirii (cu melodiile lor). }ăranul român este prezentat în legătură cu statul, religia, pământul, străinii ș.a. îi sunt prezentate tipul, portul, construcțiile religioase (mănăstirile Curtea de Argeș, Agapia și altele construite de Ștefan cel Mare). Bună cunoscătoare a tradițiilor populare, prezintă deopotrivă obiceiurile, de la
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
compozitorul român, oriunde s-ar afla, o poartă cu sine ca un viciu sau poate ca un substitut al împlinirii prin achiziționarea visului unui lucru atunci când nu dispune de mijloacele necesare dobândirii lucrului visat. Să râvnești la un început de horă a compozitorilor români din diaspora: asta aș fi vrut să-i destăinuiesc lui Costin Miereanu. Din păcate nu ne-am (re)văzut decât preț de nici două ceasuri. Născut în 1957, Damien Charron aparține generației pestrițe, post-seriale, pentru care cuvântul
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]