134 matches
-
Roxana Racaru Georgeta Horodincă ne propune în Ștefan Bănulescu sau Ipotezele scrisului o monografie de un tip special: dintr-o perspectivă din interior a operei, pornind de la dificultățile traducerii și descoperirile la nivelul textului pe care le aduce o asemenea întreprindere. Este o monografie
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
și pe susținătorii „adevăratei Revoluții” (cum numește victoria în alegerile din 1996 a Opoziției anticomuniste). Și-i cad victimă, la un loc, Adrian Păunescu, Nicolae Breban, Dinu Săraru, Marian Popa, Ecaterina Țarălungă, Gabriela Adameșteanu, Ana Blandiana (dar se salvează Georgeta Horodincă). Încrederea neștirbită într-un adevăr a cărui profetă este (unul din volumele ei de publicistică se intitulează A vorbi într-un pustiu) și-n numele căruia desparte lumea în alb și negru absolut face din păcate ca-n spatele mai
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
Preda nu mai este un costoboc, ci un xenofil, o unealtă oarbă, de două decenii, în mîinile dibace ale următoarelor condeie din confreria șablonardă: "N. Tertulian (un elegant sibarit sfertodoct, cu pseudo-idei, și un Petronius pe dulcea noastră Dâmbovița), Georgeta Horodincă (eleva istoricului josnic Barbu Câmpina și a lui Mihail Roller). Horodnicioaia făcuse praf pe bietul Titus Maiorescu și pe Jean-Paul Sartre (ce titluri a avut sau are această savantă cocoțată?); Mihai Beniuc și privighetoarea tălmăcitoare fără limbă, Ema Beniuc; contesa
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
revoltat ori de Mitul lui Sisif. Da, este vorba de intertextualitate în acest studiu, după cum observă Irina Mavrodin, de o exploatare la maximum a acestei intertextualități. De altfel, în prefața ediției din 1968 a romanelor Ciuma și Străinul, și Georgeta Horodincă precizează că în ansamblul ei, opera lui Camus este rezultatul unei rigori de gândire care-i impune o unitate atât de strictă încât, cu toată diversitatea formală, sufletul ei ni se revelă monoton ca o obsesie. Chiar acest lucru iese
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
Dan Desliu, Maria Banus, Nina Cassian, Al. Andritoiu sau Victor Tulbure, prozatori că Eugen Barbu, Petru Dumitriu, Titus Popovici, V. Em. Galan, Dumitru Radu Popescu sau Aurel Mihale, critici și istorici literări că Ov.S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Savin Bratu, Georgeta Horodinca, Ion Vitner sau Silvian Iosifescu. Dacă privim această realitate de foarte aproape, riscăm să fim absorbiți de oțioasele și stupidele probleme pe care și le puneau protagoniștii vieții literare de atunci și să ne trezim, la sfârșit, obosiți și blazați
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
și aproape singurul) publicist român care și-a amintit că împlinește 70 de ani și am dat un articol în acest sens la Luceafărul, unde colaboram și unde mi-a fost primit cu greutate, redacția (Virgil Teodorescu, S. Damian, Georgeta Horodincă) opinînd că nu merită o pagină de revistă "un tîmpit ca ăsta"". A se reține picanta informație memorialistică! Mai delicată apare chestiunea propunerii ("doleanței", "rugăminții") ce ne-a făcut-o dl Alexandru George ca să... nu mai scriem despre d-sa
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
dinainte? VASILICĂ (scoate capul de după perete): Gata-i, mămucă? SMARANDA: Iacătă-l-ăi! Piei de-acolo! Când te-oi chema eu, atunci să vii. VASILICĂ: Apoi văd că nu ne mai chemi... Și ne cântă burta mai ceva ca trâmbița lui Pandelache Horodincă. SMARANDA: N-ai plecat? (Vasilică se retrage bodogănind) Ei, bărbate, spusu-ți-am sau ba? DĂNILĂ: Apoi da... Om găsi noi vreun chip să ieșim la lumină de azi pe mâine... SMARANDA: La vorbe, Dănilă, ești cel mai prima. Da' unde pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Berechet și i-a zis să plece, altfel cheamă poliția...Mda. Mai trece puțin timp și citesc, În Petre Pandrea, cum că marele Marin Preda ar fi devenit, din „costoboc, xenofil : unealtă oarbă a confreriei șablonarde Tertulian (sibarit sfertodoct), G.Horodincă ( savantă cocoțată), nimfa exasperată și crudelă Nina Cassian, elegiacul bașbuzuc Jebeleanu” ș.a.m.d. Morala ? Nu credeți În nimeni : Într-o zi, cineva vă va demonstra că bine faceți... Citeam, nu de mult, o cronică a domnișoarei Mihaela Michailov, apărută
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
văd dacă rămân neschimbate după trecerea a 5 ani, am recitit textele. Numai că în urmă cu o lună recitisem și Străinul lui Albert Camus, tot laureat al Nobelului. Și iată peste ce am dat: Din romanul Străinul, traducerea Georgeta Horodincă, ediția RAO, 2002, pag. 20: Cînd m-am trezit, Maria plecase. Îmi explicase că trebuie să se ducă la mătușa ei. M-am gîndit că e duminică și asta m-a plictisit: nu-mi place duminica. Atunci m-am întors
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]
-
a sfârșit cu o carte banală, dar decentă, despre Camus), Vicu Mândra (o Istorie a dramaturgiei românești, rămasă la secolul XIX, nu lipsită de interes), N. Tertulian (obsedat inițial de estetismul lui Lovinescu și, apoi, de sociologismul lui Lukács), Georgeta Horodincă (studii vioaie, fără personalitate), G.C. Nicolescu (o naivă și neîncheiată Viață a lui Alecsandri), Savin Bratu (autor al unei biografii a operei lui Creangă, rău scrisă, dar forfotind de idei), D. Micu (autor laborios de critice și istorii literare, între
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
Gabriel Dimisianu A apărut, la Editura Institutul European din Iași, la sfârșitul lui 2011, romanul postum al Georgetei Horodincă, Visă- toare. L-a scris în franceză și a fost tradus de Magdalena Popescu Bedrosian. E însoțit de postfața lui Geo Șerban, vechiul bun prieten al scriitoarei. S-au văzut la Paris și în perioada ei ultimă, când Georgeta Horodincă
Un roman postum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4610_a_5935]
-
Horodincă, Visă- toare. L-a scris în franceză și a fost tradus de Magdalena Popescu Bedrosian. E însoțit de postfața lui Geo Șerban, vechiul bun prieten al scriitoarei. S-au văzut la Paris și în perioada ei ultimă, când Georgeta Horodincă se îmbolnăvise grav, martor, Geo Șerban, al frământărilor, al suferințelor și al felului cum ea le înfrunta, scriind această carte: „Își ia aliat computerul și, între perne, spre a preveni durerile, se detașează de prezentul chinuitor, dedicată expertizei - ca la
Un roman postum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4610_a_5935]
-
trebui să-și ia rămas bun (...) Rama vizuală a computerului devine o scenă populată de oameni, de peisaje puse în mișcare, parcă pentru ea, într-o demonstrație a resurselor apte să țină la respect halucinațiile (...)”. Am cunoscut-o pe Georgeta Horodincă prin 1959, cred, când am devenit colegi în redacția „Gazetei literare”, unde ea lucra de câțiva ani. Ceva rău i se întâmplase și atunci. Murise tânăr Barbu Câmpina, soțul ei, istoricul în plină afirmare. Era deprimată, purta doliu, era tăcută
Un roman postum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4610_a_5935]
-
condusă de Marcel Breslașu. Era foarte la locul ei la acea publicație creată pentru a încuraja „dialogul valorilor”, într-un moment de oarecare destindere culturală. Mișcarea de idei la zi, în special din spațiul francez, îi era bine cunoscută Georgetei Horodincă. O dovedește tot ce a scris atunci și mai târziu: cartea despre Sartre (1964), studiile despre existențialism, despre noua critică, despre Camus, despre Alain Robbe-Grillet. De fapt toată critica ei este înțesată de referiri franceze. Dar să ajung la romanul
Un roman postum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4610_a_5935]
-
ce a scris atunci și mai târziu: cartea despre Sartre (1964), studiile despre existențialism, despre noua critică, despre Camus, despre Alain Robbe-Grillet. De fapt toată critica ei este înțesată de referiri franceze. Dar să ajung la romanul postum al Georgetei Horodincă, ultima ei carte. Sunt de fapt două romane care cresc unul din celălalt. Primul este acela al bolii și al ambianței spitalicești, cu tot ce avea să îndure acolo autoarea, cu medici mai mult apatici, cum i se par, cu
Un roman postum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4610_a_5935]
-
bolii, al romanului revoltei față de condiția de bolnav, o revoltă împinsă până la furie. Un spirit răsfrânt în imaginile-șoc ale decăderii fizice și ale depresiei psihice adânci pe care starea de boală o generează. De la Blecher, un scriitor pe care Georgeta Horodincă l-a prețuit mult, nu cred să mai fi întâlnit în proza românească reprezentări mai dramatice privitoare la climatul spitalicesc și la boală, însoțite, la autoarea noastră, de accentul pus pe revolta față de sine a bolnavei, vinovată fără de vină, desigur
Un roman postum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4610_a_5935]
-
rușilor, la Bugaz, localitate plasată în proximitatea mării și lângă estuarul (limanul) Nistrului. Radu Tudoran mai evocase acel tărâm, cu o doză de romanțare, în romanul de mare succes Un port la Răsărit, din 1941. Este spațiul în care Georgeta Horodincă a copilărit și în care plasează acțiunea romanului al doilea din Visătoare. Cu personaje care i-au populat trecutul, după cum se poate bănui. Lumea funcționarilor publici, a ofițerilor trimiși în „zonă”, a intelectualilor de îndepărtată provincie, cu atmosfera tensiunilor de la
Un roman postum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4610_a_5935]
-
Valeriu Martinescu (n. 1910) 13.12.1693 - a murit mitropolitul Dosoftei (n. 1624) 13.12.1887 - s-a născut Mihail Cruceanu (m. 1988) 13.12.1929 - s-a născut Sanda Radian (m. 1991) 13.12.1930 - s-a născut Georgeta Horodincă (m. 2006) 13.12.1983 - a murit Nichita Stănescu (n. 1933) 13.12.1876 - s-a născut Mihail Lungianu (m. 1966) 13.12.1959 - s-a născut Tudor Cristian Roșca 13.12.1987 - a murit Marcel Mihalaș (n. 1937) 14
CALENDAR by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5053_a_6378]
-
identificăm în, bunăoară, criticii ,pe linie" ai anilor '50-'60. De-abia publicasem, ca student, cîteva poezii și cîteva recenzii în Steaua, că am și fost luat în primire de cerberii analizei literare de atunci, Ov.S. Crohmălniceanu, Silvian Iosifescu, Georgeta Horodincă, care m-au declarat fără clipire idealist, misticoid, critic de salon. Consecința era lesne de prevăzut. Un șir de ani, pînă cînd, ca prin miracol, am fost angajat redactor al proaspăt înființatei Familia, în 1965, n-am mai putut tipări
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
de deces care lipsesc: Oltea Alexandru (1991, București), Grigore Bostan (17 nov. 2004, Cernăuți), Olga Caba (20 iul. 1995, Sebeș), Maria Luiza Cristescu (14 iun. 2002, București), Viniciu Gafița (21 nov. 2005, București), Stelian Gruia (16 oct. 1996, București), Georgeta Horodincă (iul. 2006, Paris), Ion Itu (5 apr. 2006, Brașov), Ladmiss Andreescu (2000), Mircea Mancaș (2 iul. 1995, București), Mihai Novicov (1992, București), Marcel Olinescu (15 febr. 1992, București), Simion Mioc (dispărut - cum scrie Dicționarul scriitorilor din Banat, coordonat de Al.
Un nou dictionar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10131_a_11456]
-
-și însușească principiile lingvistice staliniste, drept care au și fost scoși temporar de la catedră. O altă enormitate care-l revoltă pe G. T. K. este blamarea permanentă și interzicerea lui Titu Maiorescu, idolul său de o viață. Printre altele, articolul Georgetei Horodincă, Adio, domnule Maiorescu, publicat în "Gazeta literară" (8 dec. 1958) e socotit "o rușine pentru cultura românească". Și de toate aceste mistificări și încă de altele, adevărate acte antinaționale, e făcut răspunzător în modul cel mai direct și justificat, nefastul
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
Mircea Popa, Ioan Adam, Al. Protopopescu și, parțial, chiar N. Manolescu - și tabăra „prihănitorilor de Lyddă”: Titu Maiorescu, H. Sanielevici, Eugen Lovinescu, George Călinescu (ultimii doi -„care n-o pomenesc în niciun fel în cunoscutele lor sinteze”!), Octav Botez, Georgeta Horodincă, Ion Negoițescu, Al. Săndulescu ș.a. - deasupra tuturora ridicându-se erudiția demostenică, foarte bine echilibrată, a lui Mircea Dinutz, care nu îngăduie excese, nici înfierbântări, mai ales atunci când cazul este atât de înverșunat controversat: „ ( )Lydda, cu toate imperfecțiunile sale, rămâne ultima
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Opere, V, 212-218; Ciorănescu, Teatr. rom., 170-174, 191-195; Constantinescu, Scrieri, VI, 24-37; Șerban Cioculescu, Dimitrie Anghel. Viața și opera, București, 1945; Râpeanu, Noi, 42-84; Teodor Vârgolici, Dimitrie Anghel, București, 1966; Ciopraga, Portrete, 69-76; Ardeleanu, Proza, 127-190; Vlad, Convergențe, 179-202; Georgeta Horodincă, D. Anghel. Portret în evantai, București, 1972; Brădățeanu, Istoria, II, 77-78; Modola, Dramaturgia, 310-316; Scarlat, Ist. poeziei, II, 291-296; M. I. Dragomirescu, D. Anghel, București, 1988; Negoițescu, Ist. lit., I, 160-162; Dicț. analitic, I, 116-118, II, 41-44, 233-236, III, 202-206
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
Mihail Crama, Alexandru Lungu, dar și de Dinu Pillat, Emil Ivănescu, Pavel Chihaia” ș.a., deci de scriitori cu circa zece ani mai vârstnici „decât cei din leatul [lui] strict, precum Titus Popovici și I. Dodu Bălan, N. Tertulian și Georgeta Horodincă, Petre Sălcudeanu și Z. Ornea sau Marcel Petrișor și Paul Goma”. După 1970 a publicat peste douăzeci de volume proprii, traduceri - unele însoțite de prefețe sau studii introductive -, a întocmit antologii, a îngrijit ediții critice. Colaborează frecvent, uneori regulat, la
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
care vor ocupa numere întregi ale revistelor literare, va fi tot mai puțin folosit în anii ce vor urma. Dezghețul ideologic este evident și în cazul polemicii din 1965 în problema realismului. De partea noului se situează acum și Georgeta Horodincă, ale cărei gesticulații dogmatice făcuseră să cadă în trecut multe capete (Un criteriu fundamental în problema realismului, 7/1965). Matei Călinescu, despre care aparatul de partid putea să creadă la un moment dat că apără linia oficială, refuză să ia
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]