29 matches
-
toate acestea fiind construite și modelate cu scopul de a place și a convinge, a stârni pasiuni și adeziuni, a determina la acțiune...” O salbă întreagă de forme ale limbajului politic sunt descrise cu precizia specialistului în comunicare (precum: cele hortative - de identificat în vuietul campaniilor electorale, în apelurile de susținere lansate către publicul larg ș.a.; cele juridice - cuprinse în prevederi constituționale, legi etc.; cele administrative - specifice documentelor din această categorie, reglementărilor etc.; și cele de negociere - din cadrul diverselor convenții, alianțe
Între discurs și discursivitate by http://balabanesti.net/2014/02/03/intre-discurs-si-discursivitate/ [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
toate acestea fiind construite și modelate cu scopul de a place și a convinge, a stârni pasiuni și adeziuni, a determina la acțiune...” O salbă întreagă de forme ale limbajului politic sunt descrise cu precizia specialistului în comunicare (precum: cele hortative - de identificat în vuietul campaniilor electorale, în apelurile de susținere lansate către publicul larg ș.a.; cele juridice - cuprinse în prevederi constituționale, legi etc.; cele administrative - specifice documentelor din această categorie, reglementărilor etc.; și cele de negociere - din cadrul diverselor convenții, alianțe
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugeniu_nistor_intre_discur_eugeniu_nistor_1391685926.html [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
toate acestea fiind construite și modelate cu scopul de a place și a convinge, a stârni pasiuni și adeziuni, a determina la acțiune...” O salbă întreagă de forme ale limbajului politic sunt descrise cu precizia specialistului în comunicare (precum: cele hortative - de identificat în vuietul campaniilor electorale, în apelurile de susținere lansate către publicul larg ș.a.; cele juridice - cuprinse în prevederi constituționale, legi etc.; cele administrative - specifice documentelor din această categorie, reglementărilor etc.; și cele de negociere - din cadrul diverselor convenții, alianțe
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-temeliile-turnului-babel-o-perspectiva-integratoare-asupra-discursului-politic-prezentare-de-eugeniu-nistor/ [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
propoziții-predicat al frazei), modul conjunctiv este întrebuințat cu diferite sensuri (nuanțe) ale planului său semantic: „Și nu știu gândirea-mi în ce să o stâng: Să râd ca nebunii? Să-i blestem? Să-i plâng?” (M. Eminescu) sau cu sens hortativ: „De te-ating, să feri în laturi, / De hulesc, să taci din gură.” (M. Eminescu) În interiorul relației de dependență (sau interdependență), conjunctivul caracterizează verbe-predicate ale unor compliniri semantice obligatorii (subiectivă, nume-predicativ propozițional, completivă directă, indirectă, comparativă) sau ale unor compliniri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reflectant. Procedeu expozitiv tipic: o metronomie solemnă, în ritm cu bătăile inimii, conferă relief recitativului: „Fum gros se-nalță-n cer/ Sirena fabricii sună.// Lăutarii cântă dragoste din strună.../ Sirena fabricii sună, tot sună...” (Sirena fabricii...). De remarcat preponderența verbelor hortative, poetul, un retorizant, voindu-se tribun. Limbajul alternează profeții volante cu scepticismul: sensibilitate și rațiune, credință și negație, toate traducând dezacordul. Senzația de scindare între posibil și deziluzie înseamnă dramă, fervoare, având cauze complexe, unele legate de condiția umană, altele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
integrării și al coeziunii sociale, caracterizat prin limbaje de tip administrativ și limbaje de tip juridic. Tipul administrativ este propriu administrației de stat și este caracteristic dispozițiilor, ordonanțelor și decretelor, cînd este orientat dinspre instituții spre cetățeni și are statut hortativ, și cererilor, memoriilor, reclamațiilor, cînd este orientat de la cetățean spre organele de stat. Limbajele acestui tip conțin formule stereotipe, au un vocabular relativ limitat și o orientare univocă a semnificațiilor cuvintelor. Limbajul ce caracterizează documentele ce emană de la instituții către
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu evidente accente de superioritate. Aceste manifestări nasc însă nu numai admirație, ci și ostilitate. Dincolo de alura și gesturile de o anume clasicitate pe care le etala public, Mihai Drăgan era un om greu de mulțumit. Mai tot timpul - frămîntat, hortativ, precipitat, susceptibil, indignat, virulent, revoltat. Se aprindea repede, se zbătea pentru orice, punea suflet în toate. Flacăra lui creștea sau scădea în mod imprevizibil. Lua hotărîri aprige, se angaja la cutare lucru, dar dacă nu-i ieșea ceva la socoteală
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
meu (climat, mituri intelectuale etc.). înțelegea iluziile și excesele tinereții: „N-aveți idoli, n-aveți frîne, n-aveți cenzuri”. Nu mi s-a părut că ne invidiază, ci - mai degrabă - că ne compătimește. Nostalgic în unele privințe, era optimist și hortativ în altele. Scrisorile sale, îndeosebi cele referitoare la chestiunile didactice, denotă frămîntări, contrarieri, căutări. Pentru el, „nou” și „vechi”, „oficial” și „disident” în predarea limbii și literaturii române erau probleme de conștiință. Nu voia să pară demodat, dar nici să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
agentiv "a avea grijă; a se asigura". În aceste configurații, forma de imperativ a verbului prefațează un act de vorbire în care se exprimă un îndemn: (51)Vezi [să închizi ușa!] (52) Vezi [să nu lași ușa deschisă]! Folosirea conjunctivului hortativ se asociază cu o valoare pragmatică de atenuare a semnificației "este obligatoriu", a actului de vorbire directiv, poruncitor ( Închide ușa!, Nu lăsa ușa deschisă!). Contextual, forma vezi poate exprima și alte nuanțe semantice: un avertisment (Vezi să mai procedezi tu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tuturor reportajelor e șeful statului. Ceea ce m-a impresionat însă în ultimul a fost chipul unei țărănci care continua să lucreze pe un lan de porumb năboit de ape: numai durere, tristețe și resemnare! Portret sugestiv, figura ei estompa gesticulația hortativă a președintelui. Probabil, mîine-poimîine năvala apelor va înceta. Treptat, urmele calamității vor dispărea. Ar trebui, totuși, ca din această întîmplare teribilă să se extragă concluziile cele mai adevărate. Inundațiile au scos la iveală faptul că nu sîntem pregătiți nici material
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ale „necazurilor”, demobilizator pentru cei ce mai cred în existența unor criterii specifice fiecărui domeniu de activitate, cuvîntul lui C.V. Toma aparține însă tot propagandei de partid: una „cu față umană”, dar mult mai perfidă decît cea dinainte, care era hortativă și severă. *M-am întîlnit, în diverse puncte ale orașului, cu tatăl lui B. Nu-i știu vîrsta și nici nu cred că i-aș putea-o aproxima corect. Deși cărunt, e tuns scurt, „ca tinerii”, are sprîncene groase, ochi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
anumite contexte, a colocvialului uite și creșterea în importanță a livrescului iată), încercând să stabilim o legătură între extinderea sferei de utilizare și evoluția proprietăților enunțiative ale formei prezentative; − vom încerca să prezentăm funcțiile comunicative (valorile pragmatice) ale unor alocutive hortative, numite de noi de mobilizare (care realizează o ofertă pentru îndeplinirea unei acțiuni − prin varianta tipică hai) și demobilizare verbală (care au funcția de frânare sau atenuare a unei acțiuni a alocutorului − printr-una dintre variantele tipice: stai)8 în
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mai bine reprezentate în conversațiile standardizate (dirijate, de tip "interviu", de exemplu) și mai slab reprezentate în conversațiile libere, dezorganizate. Gradul de complexitate a organizării în progresia comunicării depinde într-o mare măsură de nivelul de instrucție a interlocutorilor. Interjecțiile hortative sunt asemenea indicatori de progresie a comunicării. 3.2.1. Interjecția HAI: aspecte definitorii 3.2.1.1. Sensul prototipic Sensul prototipic al termenului este redat de dicționar în felul următor (glosare DEX online): "Cuvânt care exprimă un îndemn la
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
hai în clasa morfologică a interjecției, clasându-l "în funcție de sursa referențială și de natura semnificației" ca interjecție propriu-zisă, alcătuită dintr-o singură componentă (simplă), iar din perspectiva funcțiilor comunicative îndeplinite, ca interjacție alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Baza de definiție utilizată este esențialmente pragmatică. Interjecția hai(de) poate constitui singură enunțuri exclamative (nestructurate)28 și nu constituie niciodată enunțuri interogative 29: Hai! Hai! Repede! Hai, hai! Nu te mai codi atîta! (C.
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
29: Hai! Hai! Repede! Hai, hai! Nu te mai codi atîta! (C. Chiriță, Ciresarii) Contextual, interjecția hai(de) poate fi asociată sau (din ce în mai frecvent asimilată): 1) cu un imperativ (sau cu o expresie performativă) 2) cu conjunctivul hortativ 30 În contextele în care este integrată sintactic, interjecția hai(de) funcționează ca verb (suplinind un imperativ). Poziția sintactică menționată se realizează prin subînțelegerea (elipsa), din nevoia de comunicare eficientă, a formelor verbale menționate și înlocuirea lor cu interjecția. Fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ca verb (suplinind un imperativ). Poziția sintactică menționată se realizează prin subînțelegerea (elipsa), din nevoia de comunicare eficientă, a formelor verbale menționate și înlocuirea lor cu interjecția. Fenomenul ia amploare în timp, ducând la consolidarea poziției în sistem a interjecției hortative și conferind acesteia supremație funcțională asupra formelor de imperativ și conjunctiv hortativ în anumite contexte comunicative (specializarea unor funcții − vezi infra). În utilizarea inițială, termenul hai(de) a fost asociat cu imperativul unor verbe de mișcare ("Vino! veniți! să mergem
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
elipsa), din nevoia de comunicare eficientă, a formelor verbale menționate și înlocuirea lor cu interjecția. Fenomenul ia amploare în timp, ducând la consolidarea poziției în sistem a interjecției hortative și conferind acesteia supremație funcțională asupra formelor de imperativ și conjunctiv hortativ în anumite contexte comunicative (specializarea unor funcții − vezi infra). În utilizarea inițială, termenul hai(de) a fost asociat cu imperativul unor verbe de mișcare ("Vino! veniți! să mergem!").31 În situația în care imperativul verbului de mișcare asociat este subînțeles
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
n-o să plec. Nu, nu. Adică...o să plec. Nu știu, în zece minute (IVLRA: 181). Frecventa elipsă a verbelor de mișcare citate și suplinirea acestora, în discurs, cu interjecția hai(de) a dus, în timp (grație semantismului vag și funcției hortative a acesteia din urmă), la asocierea interjecției și cu alte verbe desemnând acțiuni (de tipul "a face", "a spune"). În acest caz, elipsa imperativului asociat nu este posibilă 33. A: Zice:"hai, ridicați-vă! Aveți ceva, sînteți... mai trăiți?" Zic
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
3.2.2. Funcțiile îndeplinite în comunicare Prin însăși natura ei 40, hai a fost caracterizată drept interjecția tipică a interacțiunii 41 în limba română: apare numai în conversație (dialog − real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului. În comunicare, interjecția hortativă hai(de) are un caracter polifuncțional, îndeplinind, frecvent, în mod simultan, mai multe funcții (derivate din funcția prototipică)42; în acest sens, hai(de) poate funcționa ca operator pragmatic, marcator discursiv (particulă)43, conector pragmatic.44 A. Hai(de) - operator
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
linkuri.2info.ro). (b) Semantica termenului hai(de) include, în esență, în afara îndemnului la acțiune, ideea de implicare, asociere, cooperare (justificată de asocierea lui hai(de) foarte frecvent cu un verb la conjunctiv)48. Formele coocurente ale conjunctivului cu interjecția hortativă suferă o specializare pentru exprimarea valorii de asociere într-o acțiune x: hai cu mine, cu noi, să.... − incluzând alocutorul (în vreme ce acțiunile imediate, lipsite de ambiguitate, îndreptate către un alocutor, distinct de locutor, sunt exprimate recent prin utilizări conținând modul
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mine, cu noi, să.... − incluzând alocutorul (în vreme ce acțiunile imediate, lipsite de ambiguitate, îndreptate către un alocutor, distinct de locutor, sunt exprimate recent prin utilizări conținând modul imperativ − vezi mai ales sloganul publicitar, sau limbajul IRChat-ului, cu interlocutor virtual) sau interjecție hortativă cu funcție de intensificare. Hai să desființăm institutele și mai ales celebra diviziune a muncii și să le lăsăm pe fetele de la minister să le facă pe toate (DV, 3-9.II.2006). Mai recent, forma haideți (care a primit prin analogie
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
strâmbă rău. B: Nu e strîmbă (IVLRA: 80) − reproș: Dar trebuia să chemați un geniu ca să vă explice ceea ce știe tot elevul de clasa a X-a, măi fraților? Hai că m-ați dezamagit! (student.hotnews.ro) Expresii ale îndemnului (hortative) − sfat: Tineretul s-o risipit, hăt în lume. Da' părintele o rămas. Hai și dumneata de-l ascultă ("As", 6−13.II.2006) − urare/ încurajare: A: Și dacă tot ai pomenit de asta...((urale)) B: Hai, România! (este scandat numele
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
la cuvânt)56. În timp ce hai(de) exprimă, prototipic, necesitatea și nerăbdarea locutorului de implicare a alocutorului într-o acțiune verbală sau nonverbală în general (vezi semantismul său vag), fiind dependentă, în precizarea semnificației, de forma verbală (de imperativ sau conjunctiv hortativ) care îi este asociată contextual, stai exprimă în sine o semnificație mult mai clar conturată și, în consecință, mai restrânsă (dedusă din sensul prototipic formulat de dicționar 57), ceea ce îi limitează contextual posibilitățile funcționale. Stai exprimă ideea demobilizării bruște, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
lasă) este (în acord cu Dascălu Jinga 2006: 191) o întrerupere temporară care are "un caracter cooperant"58. In forma sa de imperativ (prin excelență performativă), verbul stai funcționează ca interjecție secundară, alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Ca și hai(de), stai este utilizat prototipic în conversația spontană, preponderent în registrul exprimării colocvial-familiare (apare în comunicarea scrisă monologată exclusiv în formule clișeizate). 3.2.2.1. Funcțiile îndeplinite în comunicare În comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
informale și semiformale, cumulează mai multe valori - manifestând diverse grade de deplasare către altă funcție decât cea prototipică (contribuie la structurarea discursului, marcând începutul unei replici în dialog sau o secvență de citare/enumerare sau evidențiază anumite roluri argumentative). Interjecțiile hortative ocupă un loc important între elementele care au funcția de mobilizare și demobilizare verbală: hai(de) este interjecția prototipică a acțiunii lingvistice, stai tinde să devină interjecția prototipică a reacției în româna actuală. Pendularea hai-stai, cu funcție de "solidarizare/disociere", ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]