184 matches
-
biografie (un articol) în Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, deși autoarea are unele îndoieli: "Probabil că G. (Gr. Gellianu) este juristul de la Eforia spitalelor civile, care va scoate în 1887 volumul Călăuza inginerului și avocatului în materie de hotărnicii "8). După cum se știe, în anul 1979 au apărut trei dicționare de literatură română: Dicționar cronologic, coordonat de I. C. Chițimia și Al. Dima, Dicționar de literatură română. Scriitori, reviste, curente, coordonat de Dim. Păcurariu și Dicționarul de la Iași, dicționare pe
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
ca pe o conștientizare a eficienței acelui mod de organizare, ci ca pe singurul posibil în acel moment. Dacă la început statul era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament al hotărniciilor, ajungându-se astfel la un sistem mixt de reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai costisitor întrucât
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai costisitor întrucât restabilirea hotarelor devine subiect de drept public. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 107, 110-111), art. 9 al Regulamentului hotărniciilor prevedea izvoarele de informații de care trebuie să țină cont cel responsabil cu această operațiune. Pe lângă prevederile din Regulament, statul avea și alte tipuri de intervenții asupra hotarelor sătești prin intermediul a trei structuri: domnia, sfatul domnesc și grupul de boieri
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu însemna o diminuare a rolului obștilor în stabilirea hotarelor. Deși în toate celelalte chestiuni obștea dădea o importanță decizională egală membrilor ei, în probleme de hotărnicie, oamenii buni și bătrâni aveau o importanță mai mare decât ceilalți membri datorită faptului că, în lipsa documentelor, memoria acestora era deosebit de utilă. Prin urmare, pe lângă regulile de cuprindere de mai jos, procesul de stabilire a hotarelor avea și reguli de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
hotarelor avea și reguli de autoritate mai stricte decât în celelalte cazuri. Organele de stat nu țineau însă cont doar de oamenii buni și bătrâni dintr-un sat, ci și de cei din satele învecinate, prezența lor la operațiunile de hotărnicie constituind un mecanism de control local. Memoria colectivă era deosebit de importantă în problemele de hotărnicie pentru că, din cauza tehnicilor primitive, la anumite intervale de timp nu se mai cunoștea plasarea exactă a hotarelor. Atunci când se făcea hotărnicirea, era aproape tot satul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu țineau însă cont doar de oamenii buni și bătrâni dintr-un sat, ci și de cei din satele învecinate, prezența lor la operațiunile de hotărnicie constituind un mecanism de control local. Memoria colectivă era deosebit de importantă în problemele de hotărnicie pentru că, din cauza tehnicilor primitive, la anumite intervale de timp nu se mai cunoștea plasarea exactă a hotarelor. Atunci când se făcea hotărnicirea, era aproape tot satul de față, deoarece ciobanii cunoșteau mai bine anumite părți ale hotarului, lucrătorii agricoli pe altele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
iar din anul 1968Municipiu. Poetul G.G. Ursu îi comunică,cu mândrie, amicului sau Rafael Alberti: ”Bârladul meu nu-i port la mare,\Nici Andaluzia-ți natală,\E municipiu azi,vezi bine,\ Dar are o mai veche fală”. Dacă în trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă,pârâu ce
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
distribuția pământului în vatra satului și în câmp,cu suprafețele în sistemul vechi și în sistemul metric.Impărțirea terenului din câmp este făcută în 9 lanuri de la nord spre sud,cu parcelele numerotate de la 1 la 214,pe direcția est-vest. Hotărnicia orașului Bârlad se întindea în trecut până la râul Prut și până la râul Siret,între Colinele Tutovei și Dealurile Falciului. Orașul Bârlad a fost cartografiat la 1900 de ing.George T.Negrutzi,care a întocmit primul plan topografic intitulat “Planul orașului
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
obșteni, coordonarea unor acțiuni colective ca defrișări, desțeleniri sau alte amenajări etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe cazuri obștile evitau delegarea (preferând, spre exemplu, să se prezinte in corpore la procese ori la hotărnicii). Aceste lucruri sunt, după cum se va vedea, deosebit de importante. O inferență semnificativă care poate fi făcută la acest punct este că principala lipsă a obștilor arhaice era stabilitatea politică. Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de hotar pe care le marcau pe arbori și pe pietre(semne de hotar vizibile. Demarcarea liniei de hotar se făcea cu funia de-a lungul pământului, iar În dreptul civil era prevăzută ca modalitate de delimitare a moșiilor acțiunea de hotărnicie. Apariția cadastrului În Europa este consecutivă apariției planșetei topografice, care, mai târziu, a servit la evidența bunurilor imobiliare ce se Întabulau În anumite registre, denumite tabulare și serveau la dovedirea dreptului de proprietate. Importanța deosebită ce se acordă proprietății imobiliare
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Ardeal, Banat și Bucovina, iar astăzi În toată țara. De apariția unor lucrări ca : Condica lui Alexandru Ipsilanti, Codul lui Calimach și legea lui Caragea sunt legate toate evidențele privind bunurile imobiliare. Pe baza acestor legi civile a apărut „procedura hotărniciilor”, prin care se măsurau pământurile, În vederea delimitării moșiilor, identificându-se la fața locului averea fiecărui proprietar. 2. Noțiunea de hotar, scurt comentariu Hotarul este linia trasată pe un teren și marcată prin borne , În cazul statelor vecine sau prin șanțuri
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
al consiliului popular județean respectiv, sau al municipiului București, vor emite decizia de punere în aplicare a cadastrului funciar general pe acel teritoriu. Articolul 42 Documentele principale ce se elaborează prin lucrările de cadastru funciar general sînt: dosarul lucrărilor de hotărnicie, hărțile și planurile cadastrale, precum și registrele și fișele cadastrale. Că date cu privire la posesor, destinație, categoria de folosință, suprafața și caracteristicile calitative ale terenurilor, se vor folosi numai cele înscrise în cadastrul funciar general. Articolul 43 În funcție de interesele generale ale statului
LEGE Nr. 59 din 29 octombrie 1974 cu privire la fondul funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106405_a_107734]
-
ieșeană Gabriela Drăgoi, care îi consacră lui Gellianu o scurtă fișă biografică, deși are unele îndoieli: ,Probabil că G.(Gellianu, Gr.) este juristul de la Eforia spitalelor civile, care va scoate în 1887 volumul Călăuza inginerului și avocatului în materie de hotărnicii". În recenzia Dicționarului ieșean publicată în Limbă și literatură (1980), mergînd pe urmele celor mai autorizați istorici și critici literari - N. Iorga, G. Călinescu și Eugen Lovinescu - am afirmat că Gellianu este, într-adevăr, un pseudonim, dar nu al năpăstuitului
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
se cuvine a trage o a tria părți din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum în aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere aflată la mâna căpitanului Vasile Năstacă din același an se aadeverește. 4 2 - De la Gheorghi Huștiu, Sandu Huștiu și Costachi Huștiu. 66 6 5 ½ Adică șaizeci și șase stânjeni, șase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numea cislă. Sfatul satului, oameni buni și bătrâni, se aduna la biserică, în pridvor sau sub un copacă din curtea bisericii, judeca pricinile și învinuirile aduse în public. De asemenea, acest sfat al bătrânilor dădea mărturie în numele satului, participa la hotărnicii, stabilind hotarele, care, apoi, erau înscrise în documentele de cancelarie. Obștea avea dreptul de judecată asupra membrilor săi, bătrânii satului având calitatea de judecători. Obștea nu putea judeca cazurile de omor care erau date domniei: „Și care va fi vinovat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XVIII-lea, de la 1711 și până la războiul de independență din 1877, rușii au ocupat șările Române de 9-10 ori. Deși, începânăd cu secolul al XVI-lea pentru Filipeni și Fruntești sunt 100 de documente, în principal acte de vânzarecumpărare, de hotărnicie, de judecată, scrise în slavonă și în limba română cu alfabet chirilic, aflate în Fondul Vasile Rosetti de la Arhivele Naționale București din care se poate reconstitui evoluția proprietății, a populației, sistemul de organizare și funcționare a justiției, acestea nu consemnează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așa cum se obișnuia pentru o samă dintre martorii actelor de vânzarecumpărare din Filipeni și Fruntești. Erau răzeși cu sigilii proprii, unii știau carte, iar boierii și marii dregători aveau toți sigilii pe care le aplicau pe înscrisuri de adeverire, de hotărnicii și pe actele de stat. Potrivit legii, comuna era administrată de un consiliu comunal alesă de locuitori din patru în patru ani. Consiliul comunal alegea un primar și un ajutor de primar. Primarul era și ofițerul stării civile; semna toate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în mai mare măsură. Semnificativ și destul de important este faptul că acum numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
decembrie 1633 și 25 iulie 1641, apoi lupta de a-și meține moșia răscumpărată și înstrăinarea unor delnițe din cauza multor biruri și nevoi a dus la necesitatea întocmirii de acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la măsurători de terenuri(hotărnicii). Toate acestea creau știință de carte. Crește numărul scriitorilor de astfel de acte, este în creștere număul hotarnicilor care făceau măsurători de terenuri, care stabileau hotare și eliberau hotărnicii. Ei trebuiau să citească bine actele de proprietate, să socotească în
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la măsurători de terenuri(hotărnicii). Toate acestea creau știință de carte. Crește numărul scriitorilor de astfel de acte, este în creștere număul hotarnicilor care făceau măsurători de terenuri, care stabileau hotare și eliberau hotărnicii. Ei trebuiau să citească bine actele de proprietate, să socotească în stânjeni și funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în alte localități oameni
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
să socotească în stânjeni și funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în alte localități oameni care, prin răvașe domnești, erau chemați să facă hotărnicii, ei numindu-se și jurători, adeveritori de hotare, de explicare a legilor atunci în vigoare. Cu dezvoltarea în mai mare măsură a comerțului - asistăm la apariția în sânul populației rucărene a negustorilor, a legăturilor lor cu negustorii brașoveni, uneori chiar
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
scrise sau pe baza "obiceiului pământului"). În programa școlii intra și studiul limbii slavone-slujitorii vămii, hotarnicii (jurătorii) trebuiau să descifreze hrisoavele vechi, scrise în această limbă. De asemenea se preda aici și ceva elemente de geometrie, necesare la efectuarea de hotărnicii ale moșiilor etc. Se punea bază pe metoda exercițiilor în vederea unei scrieri caligrafice, frumoase, pentru memorarea de texte biblice.Școala de la Rucăr de acum aproape 320 de ani a avut un important rol în răspândirea științei de carte în rândul
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz, viile și alte sădiri pe o altă moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul 1847 la Izverna județul Mehedinți unde câțiva moșneni din neamul Moșneanu, se înțeleg cu un
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cu unde./ Pe luciul apelor/Repede fuge,/Ochii îi scapără/ Și gura-i muge”. În anul 1812, iunie, îl găsim pe Asachi la Iași, referendar la Departamentul Afacerilor Străine, în timpul domniei lui Scarlat Calimachi. Înființează o clasă de inginerie și hotărnicie în limba română, apoi un curs de matematică, geodezie și arhitectură. Prelucrează o pastorală după Gessner și Florian, numită „Mirtil și Hloe”, pe care o joacă, în limba română, în casele hatmanului Costachi Ghica. Organizează Seminarul de la Socola, unde îi
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
aceea pentru a face față exigențelor impuse de un domnitor luminat înconjurat de dregători competenți, cei mai mulți din boierii olteni acordă o atenție mai mare învățăturii de carte, deprinderii de limbi străine și de abilități pentru realizarea unor lucrări de agrimensură(hotărnicii) cu care erau însărcinați tot mai des de către domnie sau banul Olteniei, precum și pentru însușirea și aplicarea normelor de drept tradițional și scris cu care se confruntau în exercitarea atribuțiilor. În mai multe rânduri domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut prilejul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]