183 matches
-
aceea pentru a face față exigențelor impuse de un domnitor luminat înconjurat de dregători competenți, cei mai mulți din boierii olteni acordă o atenție mai mare învățăturii de carte, deprinderii de limbi străine și de abilități pentru realizarea unor lucrări de agrimensură(hotărnicii) cu care erau însărcinați tot mai des de către domnie sau banul Olteniei, precum și pentru însușirea și aplicarea normelor de drept tradițional și scris cu care se confruntau în exercitarea atribuțiilor. În mai multe rânduri domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut prilejul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > COMPLEMENTARITATE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Complementaritate Tu reînvii din galbene hârtii Conflicte stinse, vechi hotărnicii: Cei de atunci nu-s alții-suntem noi, Printre izbânzi ajunși de-atunci eroi. Pe drumul meu pornii și eu, umil, Să-mi făuresc inconfundabil stil, Păduri, livezi, fânețe colindând, Culori, miresme strâng, și tainic gând. Nu doar cuvinte serbese pe
COMPLEMENTARITATE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritate.html [Corola-blog/BlogPost/351037_a_352366]
-
în Tratat respectul integrității teritoriului Moldovei, ale cărei fruntarii au fost stabilite cu precizie în toate direcțiile, inclusiv, dacă nu cumva în rândul întâi, spre Est, pe Nistru. Drept care, articolul 11 prevedea fără rezerve că: “Pământurile Principatului Moldovei, după vechea hotărnicie moldovenească, asupra cărora domnul va avea drept de stăpânire, sunt cele cuprinse între râul Nistru, Camenița, Bender, cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele Țării Muntenești și ale Transilvaniei și marginile Poloniei, după delimitările făcute cu acele țări”. Este lipsit de
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
cu unde./ Pe luciul apelor/Repede fuge,/Ochii îi scapără/ Și gura-i muge”. În anul 1812, iunie, îl găsim pe Asachi la Iași, referendar la Departamentul Afacerilor Străine, în timpul domniei lui Scarlat Calimachi. Înființează o clasă de inginerie și hotărnicie în limba română, apoi un curs de matematică, geodezie și arhitectură. Prelucrează o pastorală după Gessner și Florian, numită „Mirtil și Hloe”, pe care o joacă, în limba română, în casele hatmanului Costachi Ghica. Organizează Seminarul de la Socola, unde îi
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_asachi_ion_c_hiru_1339653393.html [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz, viile și alte sădiri pe o altă moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul 1847 la Izverna județul Mehedinți unde câțiva moșneni din neamul Moșneanu, se înțeleg cu un
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cumpăra instrumente necesare activității de hotarnic mai ales că la unele lucrări era ajutat și de fratele său Dimitrie 54. Este solicitat în diverse locuri din țară. În 1838 îl găsim la Arnota, ostenit de efortul urcării munților 55, face hotărnicia moșiei și planul orașului Cerneți 56, lucrează pentru Eforia spitalelor (1844), pentru spitalul statului de la Pantilimon 57, apoi îl găsim hotarnic la Cujmir în județul Mehedinți (1844)58, în ianuarie 1848 lucrează pentru epitropia bisericii Domnița Bălașa din Craiova, hotărnicind
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
în mai mare măsură. Semnificativ și destul de important este faptul că acum numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
decembrie 1633 și 25 iulie 1641, apoi lupta de a-și meține moșia răscumpărată și înstrăinarea unor delnițe din cauza multor biruri și nevoi a dus la necesitatea întocmirii de acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la măsurători de terenuri(hotărnicii). Toate acestea creau știință de carte. Crește numărul scriitorilor de astfel de acte, este în creștere număul hotarnicilor care făceau măsurători de terenuri, care stabileau hotare și eliberau hotărnicii. Ei trebuiau să citească bine actele de proprietate, să socotească în
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la măsurători de terenuri(hotărnicii). Toate acestea creau știință de carte. Crește numărul scriitorilor de astfel de acte, este în creștere număul hotarnicilor care făceau măsurători de terenuri, care stabileau hotare și eliberau hotărnicii. Ei trebuiau să citească bine actele de proprietate, să socotească în stânjeni și funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în alte localități oameni
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
să socotească în stânjeni și funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în alte localități oameni care, prin răvașe domnești, erau chemați să facă hotărnicii, ei numindu-se și jurători, adeveritori de hotare, de explicare a legilor atunci în vigoare. Cu dezvoltarea în mai mare măsură a comerțului - asistăm la apariția în sânul populației rucărene a negustorilor, a legăturilor lor cu negustorii brașoveni, uneori chiar
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
scrise sau pe baza "obiceiului pământului"). În programa școlii intra și studiul limbii slavone-slujitorii vămii, hotarnicii (jurătorii) trebuiau să descifreze hrisoavele vechi, scrise în această limbă. De asemenea se preda aici și ceva elemente de geometrie, necesare la efectuarea de hotărnicii ale moșiilor etc. Se punea bază pe metoda exercițiilor în vederea unei scrieri caligrafice, frumoase, pentru memorarea de texte biblice.Școala de la Rucăr de acum aproape 320 de ani a avut un important rol în răspândirea științei de carte în rândul
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
5 august 1794, împreună cu tretilogofătul Gheorghe, să rezolve pricina de judecată dintre logofăt Ioniță Glogoveanu și Nistor Burileanu, pentru părți din hotarele moșiilor Degerați, Prunișor și Ercea, tranzacționate anterior între cei doi. În iunie 1800 cei doi întocmesc cartea de hotărnicie cerută - autentificată de Căimăcămia Craiovei și dau o primă rezolvare a acestui litigiu 3 . Acest meșteșug al agrimensurii, dar și înclinarea spre îndeletniciri ostășești- administrative și poate neguțătorești, au determinat schimbarea statutului social- economic al ramurei Drăghici Băbeanu, cu descendenții
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
agrimensurii, dar și înclinarea spre îndeletniciri ostășești- administrative și poate neguțătorești, au determinat schimbarea statutului social- economic al ramurei Drăghici Băbeanu, cu descendenții acestuia. Drăghici ajunge boiernaș-polcovnic, fiind probabil ieșit din indiviziune, știutor de carte și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
i-a plăcut lui Huiban când a fost la nuiele de corn. Și ca cinste mai mare, Ștefan a hotărât ca să nu mai fie ostaș din oastea care umblă pe jos, ci să fie în oastea călărașilor alături de boierii țării. Hotărnicia s-a făcut în primăvară de-un aprod, însemnând din Tutova, la gura Mărășeștilor, către miază-noapte până în zarea Tuleștilor, unde-a așezat o icoană într-un stejar bătrân. Urmele stejarului tot se mai cunosc și astăzi, în hotarul pădurii, moșierului
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
se ridicaseră un număr mai mare de neguțători, iar numărul tranzacțiilor de tot felul încep să crească. Se fac tot mai multe înstrăinări de drepturi, vânzări de delnițe, se întocmesc tot mai multe acte de zălogire, zapise de vânzare, adiate, hotărnicii, noi catagrafii. Toate acestea au cerut un mai mare număr de știutori de carte în mediul rural, deci și la Rucăr. Despre școala din acest secol existentă la Rucăr aflăm din mai multe izvoare documentare. Un prim izvor îl constituie
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Govodarva. În ansamblu, aceste documente oferă informații despre o lume mehedințeană în schimbare în care trăiesc și se manifestă viitorii fruntași ai societății românești din Oltenia sec. al XIX-lea. 1. -1761, noiembrie 15 Copie scoasă după altă copie a hotărniciei hotarului Severinești. Și protocolită cu originalul Noi 8 opt boieri care am fost luați din porunca D-lui Dumitrașco Sturza vel ban. De Rascoe Preda i de Trăilă sin Lăpădat i de Pîrvu sin Nicola și cu alți cetași ai
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
mâna Dumitale, [Raport de cercetare] Iovan i Pătru și Gheorghe cu cetașii lor Stelești de la Valea Rea, au venit la mine cu cinstita porunca Dumitale, cuprinzătoare că ar fi jăluit cum că li s-ar fi stricat o carte de hotărnicie de popa Gheorghe Ghițul, ce au fost luat astă vară să le cerceteze sămnele moșii ce le au în hotarul Săverineștii. Și cerând ei prin judecată a li să face îndreptare, ca nu după vreme să li să strămute partea
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
Săverineștii. Și cerând ei prin judecată a li să face îndreptare, ca nu după vreme să li să strămute partea lor ce o au din vechime de către alți moșneni. Cercetându-le cărțile ce au, s-au văzut o carte de hotărnicie de la 24 de boieri, cu sumă mai mică de stânjeni, partea lor. S-au văzut și alte cîrți de hotărnicie mai din urmă, cu sumă mai puțină de stânjerni, care cărți zic ei că erau stricate . Și văzându-să și de
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
lor ce o au din vechime de către alți moșneni. Cercetându-le cărțile ce au, s-au văzut o carte de hotărnicie de la 24 de boieri, cu sumă mai mică de stânjeni, partea lor. S-au văzut și alte cîrți de hotărnicie mai din urmă, cu sumă mai puțină de stânjerni, care cărți zic ei că erau stricate . Și văzându-să și de cître chezași am zisd că alegerea ce le-au fost făcută, de sânt acum 13 ani, că nu s-ar
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
și ân ce chip voi cunoaște și le voi fi știind pricina și apoi să înștiințez. Martor fiind, precum mi se poruncește, am cerut la dânșii toate cărțile ce au avut, de mi le-au artătat. Și văzând cea dintâi hotărnicie, a 24 de boieri la leat 7223septemvrie 24, de ani 85, că au măsurat tot hotarul Severineștilor și au ieșit la mijlocu moșii stânjeni 2170, din care alegea partea Peiu(lui)slugeru de zăstre, stânjeni 120, și lui Cosdi, sân
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
prins mirare că slova scrisului ei să vede potrivită numai la numele oamenilor și la suma stânjenilor, să vede cerneala mai neagră că nu poci pricină dă ce ese suma stânjenilor atâta de mai puțină, ân vreme ce în suma hotărniciei arată. În care, după cărțile vechi ce am văzut la mâinile fieștecărui moșnean, le-am făcut împărțare. Și deosăbit că Steleștii de la hotărnicia de ani 85 au stăpânit stânjenii lor deplin, ân timp și în pistriți . Iar găsind când am
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
nu poci pricină dă ce ese suma stânjenilor atâta de mai puțină, ân vreme ce în suma hotărniciei arată. În care, după cărțile vechi ce am văzut la mâinile fieștecărui moșnean, le-am făcut împărțare. Și deosăbit că Steleștii de la hotărnicia de ani 85 au stăpânit stânjenii lor deplin, ân timp și în pistriți . Iar găsind când am fost orânduit spre alegere la prigonirea ce au avut pânî acum cu subscrișii la niciuna n-au pretenderisit că ar fi lipsind din
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
parte în pârâu și să strămute pe numiții în părțile lor. Și fiind fără de cale cererea lor, nu li s-au dat ascultare de la judecăți ci au rămas să-și ție fieștecare stânjenii lor-pe unde li s-au dat de la hotărnicii și numai măcar ce este pă acel părâu să o stîpânească frățește. Această parte cu lipsă de stânjeni, la alegerea ce am făcut eu au fost cu suma stânjenilor cei arată cartea a 24 de boieri. Ori că nu mi-
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
să poate găsi adevărul fără numai la fața locului, să-și aducă fieștecare moșnean ori ce cărți vor avea, vechi, să să cerceteze, și atuncea să să descopere măcar că cunoscut lucru este când stăpânirea stânjenilor zic și eu , întocmai, după hotărnicia veche. Și când să-i fie lipsă hotărnicia Bălăcescu de stânjeni 95 ar fi arătat pricina și ar fi lipsit și din stăpânirea acelor stânjeni și nu mi-ar plechesări 1799, decemvre, 15 Plecat, sluga Dumitale, [Biv. Vel Clucere. Dumitrașco
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
locului, să-și aducă fieștecare moșnean ori ce cărți vor avea, vechi, să să cerceteze, și atuncea să să descopere măcar că cunoscut lucru este când stăpânirea stânjenilor zic și eu , întocmai, după hotărnicia veche. Și când să-i fie lipsă hotărnicia Bălăcescu de stânjeni 95 ar fi arătat pricina și ar fi lipsit și din stăpânirea acelor stânjeni și nu mi-ar plechesări 1799, decemvre, 15 Plecat, sluga Dumitale, [Biv. Vel Clucere. Dumitrașco Gârboviceanu, polcovnic za Cerneți [REZOLUȚIE] SUD MEHEDINȚI Dumneata
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]