33 matches
-
cu sfintele icoane în frunte, arhiereii și preoții au sfințit hotarul brăzdat cu plugul tras de doisprezece boi și au invocat blestem arhieresc peste cei care nu-l vor recunoaște. Bineînțeles că boii au fost mânați să tragă brazda de hotărnicire puțin altundeva față de locul unde au fost troienii cei vechi. Biserica era acum, în sfârșit, pe moșia domnească. Căci unde se mai auzise ca vreun răzeș creștin, fie ei și din Miteștii cei din coasta Războienilor, să îndrăznească a se
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
Luțk, a fost încheiat un tratat secret care prevedea trecerea acestor state sub protectoratul („oblăduirea”) Rusiei. Tratatul prevedea, printre altele, restabilirea granițele istorice ale Moldovei în perimetrul lor de pe timpurile lui Ștefan cel Mare, precum urmează: „Pămînturile principatului, după vechea hotărnicire moldovenească, asupra cărora Domnul va avea drept de stăpînire, atît cele cuprinse între rîul Nistru, Camenița, Bender cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele țării muntenești și ale Transilvaniei și marginele Poloniei, după delimitările făcute cu aceste țări”[xx]. Același lucru
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
această probă s-a spiritualizat, locul brazdei fiind luat de evanghelie, iar după apariția statului feudal, proba dobândește caracter de clasă întrucât ea era rezervată doar țăranilor. Odată cu dezvoltarea feudală a crescut și interesul boierilor pentru utilizarea acestei probe în vederea hotărnicirii granițelor moșiilor. Boierii nu se mulțumeau cu martori întâmplători care să fie supuși probei în caz de litigiu, ci recurgeau la preconstituirea de martori. Fiii de țărani erau puși să parcurgă hotarele moșiei și în tot acest timp erau dați
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
de spre "Pripiceni"" și, tot măsurînd, au ajuns "într-o costișă de deal drept ce să numește acum "Dubna". Și de acolo am purces peste vale și ne-am suit în deal în" Dubna Veche"" În octombrie același an la hotărnicirea moșiei Stoicani participă și "vornicul Mihalache Perciun ot "Pripiceni"". În cadrul recensămîntului din 1772-1773, satul Pripiceni, situat în ocolul Cîmpului de Jos al ținutului Soroca, au fost înregistrați 20 capi de familie. Proprietar al moșiei era paharnicul Neculae Ruset, dar el
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri. În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a adăpostit
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
data cu 28 decembrie 1792, iar primul cu 1610. Cauza și finalul conflictului nu sunt cunoscute. În această perioadă moșia aparținea Mănăstirii Sfântul Spiridon. Mai târziu, la 6 iunie 1786 Petrea Bontea și Ioniță Grițco ajung să fie martori la hotărnicirea satului Singureni. Dar, la 28 decembrie 1786 Mărioara Calimah a cumpărat Moșia Singurenilor de la Marvei Cantacuzino. În 1793 este contruită o biserică din lemn, locul altarului este păstrat în curtea unui locuitor. În 1803 vesternicul Grigoraș Sturza avea în Corlăteni
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
judecătorești în teritoriul circumscris jurisdicției lor, adică a ținutului din jurul cetăților. Apare în documente în timpul lui Ștefan cel Mare și al lui Vlad Țepeș; avea sarcina îndeplinirii pedepselor decise de domn și de sfat. În Țara Românească se ocupa de hotărnicirea moșiilor, de primirea soliilor la curte. În Moldova soliile erau primite de "ușar". Portarul de Suceava, care avea și atribuții militare, a fost chiar membru al Sfatului domnesc o perioadă în timpul lui Ștefan cel Mare. Apare în secolul al XVI
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
însărcinarea să stabilească hotarele moșiei cuprinzând satele de răzeși: Dorna Arini, Șaru Dornei și Păltinișul, pe care domnitorul C. Ipsilanti le dăruiește fiului său Alexandru Ipsilanti - conducătorul de mai tarziu al mișcării eteriste, printr-un hrisov din 6 august 1800. Hotărnicirea s-a făcut la 15 noiembrie 1800 și la 6 ianuarie 1801, fiind aprobată de către Divanul Moldovei. Pentru amatorii de legendă, Șaru Dornei își află denumirea în legendă Dornei care spune că Dragoș Vodă , trecând din Maramureș prin Pasul Prislop
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
ca o singură voință. Ei au adăugat că, în felul acesta, n-au făcut altceva decât să ia înapoi ceea ce le aparținuse, iar acest lucru l-au făcut deoarece nu exista nicăieri pășune, în afară de pădure. Țăranii au spus că, atât timp cât hotărnicirea între proprietari și săteni nu se va efectua, ei nu vor lăsa pădurea din mâinile lor. În același timp, ei au continuat să susțină, în fața celor doi comisari, că întregul sat răspunde de cele întâmplate și nu anumite persoane. Lui
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
lac...” Satul Boghiceni este amintit și în actele domnești de mai tîrziu, inclusiv la 8 noiembrie 1666, când Iliaș Alexandru Voievod întărește medelnicerului Mihalcea Hîncu niște părți din moșia satului Secăreni, și apoi la 30 mai 1669, în actul de hotărnicire și împărțire a moșiei Iurcenilor din ținutul Lăpușnei. Din vechile documente aflăm că pe vremuri o parte a moșiei Boghicenilor aparținea răzeșilor din sat, iar altă parte - Mănâstirii Sf. Ioan Zlatoust din Iasi. Printr-un act domnesc al lui Grigore
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
hotar. Cu această ocazie s-a fixat un termen pentru hotărnicie la 29 septembrie 1501. În același timp, regele Vladislav trimitea și el la Suceava pe Emeric Czobor, cămărașul ocnelor de sare din Transilvania, ca să participe la discuțiile legate de hotărnicirea dintre Moldova și Polonia. Însoțitorii acestuia au fost atacați de doi canonici ai bisericii Sfântul Ștefan din Oradea, unii au fost răniți, alții uciși, din care cauză Czobor n-a putut ajunge la timp în Moldova, înaintea solului turc, după cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
află atât de aproape de Sighet Încât un mare număr dintre locuitorii orașului sunt slătineni de origine. A fost menționată documentar În septembrie 1.364, ca „villas olachales”, apoi În numeroase scripte, de-a lungul sutelor de ani, conținând danii, Împroprietăriri, hotărniciri, vânzări-cumpărări de moșii, etc. de asemenea, numeroase sunt Însemnările de pe cărți de ritual, de pe frontispicii de biserici, pe clopote, pe monumente funerare. Apropierea de orașul reședință de județ a favorizat organizarea Învățământului. Ioan M. Bota, originar din Slatina, În amplul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
într-un număr de reprezentări, cu mențiunea că ele aparțin sinelui ca părți ale unui singur câmp de conștiință. Acest adevăr trimite însă, supus unei priviri formale firești, la o întrebare care, fără să îl infirme, îi nuanțează prin justă hotărnicire caracterizantă poziția și aria de cuprindere: cine conștientizează, cine atribuie și cine întreține o relație cognitivă cu sine însuși? Cum e posibilă această surprindere de sine și ce instanță terță o realizează? Dacă o conștiință unitară însumează toate experiențele posibile
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cognitivă și judicativă, sau prin instituirea specifică a unui răgaz al veghei de sine care prinde culoarea particulară a fiecărei amprente individuale. Pe de o parte, există control de sine și evoluție atent străjuită, iar de cealaltă parte există o hotărnicire de tip constitutiv care determină universul de extensie al posibilității reflexive. Sensul autentic al subiectivității (cel de interioritate cu puteri cognitive, de decizie și de act) implică un demers reflexiv însoțitor, fără de care s-ar ajunge la stagnarea unei pure
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mării tale (că)...noi am mersu la mănăstire la Socola și am strâns oameni buni și pe călugării de la Cetățuie, și s-au adus...zapisele ce-au avut de cumpărătură de la călugărițele de la Socola den locul mănăstirii.” După ce clucerul descrie hotărnicirea moșiei din jurul mănăstirii Socola, spune: „Aceasta facem știre mării tale. Să fie mărie ta sănătos.” Intre primele zapise de danie către mănăstirea Socola este cel din 25 mai 1707 (7215), prin care „Eu, Pavăl biv căpitan, mărturisesc cu acest adevărat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zone din Transilvania, care mărginește, limitează sau delimitează teritoriul unei proprietăți imobiliare de altă proprietate imobiliară(teren, casă, șură, grajduri, magazii și orice alte construcții de pe terenul unui proprietar. Acțiunea de a delimita prin semne vizibile o proprietate de alta (hotărnicirea, poate avea la bază o hotărâre judecătorească sau dorința și voința proprietarului de a-și cunoaște cât mai exact limitele suprafețelor de teren care intrau În proprietatea sa, având ca suport un titlu de proprietate sau pentru a-și restabili
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
și asupra bunei administrări a justiției în provincie. Administrația districtuală superviza, în special, toate chestiunile referitoare la recunoașterea nobilității pentru unele persoane din rândul stărilor privilegiate, la procesele dintre proprietarii de pământ din provincie privitoare la încălcarea proprietăților lor, la hotărnicirea unor moșii etc186. În domeniul juridic, în perioada postiosefinistă au continuat să funcționeze un tribunal pentru pricini criminale în Cernăuți și trei judecătorii districtuale în Cernăuți, Siret și Suceava, ca instituții civile de administrare a dreptului, introduse în Bucovina în timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din satele situate în apropiere. Împreună cu dregătorii aleși ai orașelor (șoltuzi și pârgari), cu diferiți locuitori și cu alți slujbași, dădeau mărturii privind vânzări și cumpărări de terenuri, vii, prisăci, case ș.a. Mai puteau fi delegați și la efectuarea diferitelor hotărniciri în afara orașului sau a ocolului. Totodată, în calitate de reprezentanți domnești, răspundeau de executarea obligațiilor în muncă datorată domnului, ca proprietari feudali, de către locuitorii satelor din ocoale. Domnia le cerea adeseori vornicilor de Huși, ca și altor slujbași locali, să nu păgubească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sferei edenice, fiind vorba de "Găoacea Lumii" materiale ieșite din sfera eternă a Spiritului. Spre deosebire de Blake care folosește modelul cuaternar al cosmosului, Milton vorbește de un sistem ternar (Paradisul pierdut, cartea a II-a, p. 55): "Se-arată, în sfîrșit, hotărnicirea/ infernului, suită-n bolti de groază,/ Cu porți de trei ori întreite straja:/ Trei porți de-alamă, trei de fier și trei/ Din lespezi mari de diamant, fiind/ De nepătruns, de-un foc încercuite/ Ce nu se mistuie în veci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se pierde în spațiu și-n timp. Delimitante în practică artistului, aceste coordonate sînt contracarate prin "salturile" unor corespondențe insolite, prin arbitrariul lor cu funcție de seducție. Apar imagini-capcană, care se străduiesc a strînge în esență ceea ce se risipește în aparență hotărnicirii lor stilistice: "mă-ncearcă un fel de frig-cărnos; / cămașă îmi absoarbe bătăile inimii / într-un pat provizoriu; // n-o să vină să credeți zic ei: / ăNasu are pulsații în formă de cruce - / doar cu norii nu s-a certat...a" (Încet
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
organon și, dacă un asemenea n-ar succede, cel puțin la un canon după care s-ar putea dezvolta în viitor un sistem complet al filozofiei rațiunei pure atât analitice cât și sintetice, consiste ea acuma în lărgirea sau în hotărnicirea numai a cunoștinței ei. Nu putem socoti dinainte că aceasta e cu putință, ba chiar că un asemenea sistem nici poate avea un cuprins atât de mare încît să n-avem speranța de a-l isprăvi cu totul, mai ales
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor la operațiunile de hotărnicie constituind un mecanism de control local. Memoria colectivă era deosebit de importantă în problemele de hotărnicie pentru că, din cauza tehnicilor primitive, la anumite intervale de timp nu se mai cunoștea plasarea exactă a hotarelor. Atunci când se făcea hotărnicirea, era aproape tot satul de față, deoarece ciobanii cunoșteau mai bine anumite părți ale hotarului, lucrătorii agricoli pe altele și, dacă cele spuse de ei erau confirmate de sătenii din satul alăturat, atunci puteau fi stabilite hotarele. Nicio persoană nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
despre neînțelegeri sau pâre între mănăstiri “mi se urcă sângele la cap”, cum se spune. Și am citit multe asemenea fapte. Nu mai departe intervenția la 9 decembrie 1751 (7260) a lui Costantin Mihai Cehan Racoviță voievod pentru a întări hotărnicirea făcută de Tasie Petrache fost cămăraș de izvoade. Fostul cămăraș de izvoade spune: “Facem știre cu această carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
moștenite și împărțite între frați sau cu toată cimotia răposatului. Acum am priceput, părinte. Și pentru că aceste case nu au stat în mâna stăpânilor prea multă vreme, nici vornicii de poartă nu au stat degeaba. Au tot avut treabă cu hotărnicirea locurilor acestor case. Știu la ce te-ai gândit, părinte, când ai spus acestea. Ia să vedem dacă ai nimerit-o. Cred că este vorba de mărturia vornicilor de poartă din 1 martie 1745 (7253) privitoare la un loc de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Strîmbă, și l-au vândut dumisale lui Vasili Ghinețu vătavul dumisale hatman Cantacuzonu. Și după poroncă, am și hotărîtu acestu locu di casă, strîngînd și megieși și răzeși de prin pregiur”. Și cine a mai fost de față la această hotărnicire? „Și au mai fostu la hotărîtu Ioanichie egumenul di Dancul”. Păi nu se putea ca vornicii de poartă să măsoare în sus și în jos din „zăpladzii Dancului” și stăpânul mănăstirii să nu știe ce se întâmplă. În timp ce sporovăim despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]