304 matches
-
în urmă și ceea ce adulmeci înainte, soluția optimă e să arunci în lume personaje cvasifolclorice, minți fabuloase și energii mitice, și nu să produci în serie statisticieni ai reveriei, contabili scrupuloși care se ocupă cu emisia de simțăminte și ingineri hotarnici special amenajați pentru a parcela și a gospodări insomniile naționale. Aceste făpturi cumulative, adevărate stihii prin irepresibila lor forță de erupție, au tot ritmat juna istorie a culturii naționale de la Cantemir pînă la Iorga și Călinescu, ori de la Hașdeu pînă
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
l-a jucat realmente în viața noastră literară.” Cu același respect al dreptei judecăți, expurgată de orice infiltrări ale umorilor negre, sunt conturate ferm și memorabil și efigiile unor George Ivașcu sau Geo Bogza, cel cu „mersul lui de inginer hotarnic șcareț măsura parcă latifundii literare proprii.” În general, caracterizările conclusive ale lui Ștefan Aug. Doinaș, concise, esențializate, au virtuți epigrafice: „Lucian Blaga a avut tăria să demonstreze, pentru sine și pentru cei ce vin în urma sa, că nu toate geniile
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
cel „frumos ca umbra unei idei”: „M-am legat de cuvânt... / ... ca și cum s-ar naște din mine ființa. / M-am legat de cuvânt... (Legarea de cuvânt) - slăvitul, cuvântul cel care înscrie taina clipei înrourate de har pe-o treaptă de hotarnic hrisov, ce vrutu-l-am hristic. Întru amintirea lui NICHITA, se cade a nu uita că pentru el prietenia este mantie-nstelată cu învăluiri siderale: „De câte ori mă gândesc nu am dreptate; / numai când înverzesc am floare. De câte ori răsar stelele / nu mi-e
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
nevoie de aprobarea domniei pentru a se desfășura. Domnul nu acționa personal, ci delega temporar un boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea hotarului se făcea de către domnie, iar hotarnicul avea doar sarcina de a pune în aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un număr nedeterminat și era format din
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un număr nedeterminat și era format din curteni sau din boierii locali care aveau sarcina să aleagă un hotarnic și să asiste la operațiunile de pe teren. După stabilirea hotarului, ei erau cei care îl însoțeau pe cel delegat de domnie. În Moldova, cei care îl însoțeau nu erau nominalizați în actul domnesc. În Țara Românească era un grup de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
uimi?i sunt dominate de „largile cupole" simbolizând de asemenea infinitul, universul abstract al cunoa?terii. Aceea?i viziune mitic? eminescian? confer? peisajului descris o dimensiune metaspa?ial?, metamorfozându-1 Într-un spa?iu magic În care cerul poate „Înmul?i hotarnicele clipe" num? rate Ins? de-al „stelelor imperiu" situat departe, În „nemargini", dincolo de lumea fenomenelor. Pe p?mânt Ins? domnesc ruine m?rturii ale palatelor-cet??i de odinioar?. Istoria acestora („corsi e ricorsi") evoc? str?lucirea lor, acum, acoperit? de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
suprafața de teren ocolită călare pe durata unei zile. In comuna Grivița s-a întocmit în anul 1888 un plan intitulat “Planul pământurilor date însurățeilor de pe moșia Statului Odaea Bursucani-numită Grivița”-Com.Odaea Bursucani,Plasa Târgul-Județul Tutova,întocmit de ing.hotarnic maior A.Capitanovits de la Ministerul Agriculturei Comerciului Industriei și Domenelor.Suportul planului este calcul pânzat.Planul are doua scări grafice pentru 1:10.000,în metri și în stânjeni.Planul conține și lămuriri privind distribuția pământului în vatra satului și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pînă în prezent, organizat de Direcțiunea Cadastrului, cu un program analitic aprobat de Ministerul de Agricultură și Domenii. Pentru lucrările de cadastru pot fi autorizați și antreprenorii și absolvenții școalelor de topometrie S. I-a și S. II-a, inginerii hotarnici cari au lucrat pînă în prezent lucrări de reformă agrara timp de cinci ani. Articolul 75 Pe masura ce lucrările de măsurătoare geodezica și parcelara sînt complet terminate, toate legile și regulamentele contrarii prezenței legi sînt și rămîn abrogate. Legile și regulamentele
LEGE nr. 93 din 13 aprilie 1933 pentru organizarea cadastrului funciar şi pentru introducerea cărţilor funduare în Vechiul Regat şi Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106066_a_107395]
-
9-12 iunie cea de-a XII-a ediție a Târgului internațional de transporturi profesionale, rutiere, feroviare, servicii conexe, salon auto „Transport-Ar“. Detalii se pot solicita la tel. 0257-216 520, fax 0257-216 521 sau e-mail: expo2@ccia-arad. ro. ( D. B.) Ingineri hotarnici Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a anunțat că, prin pachetul de legi referitoare la proprietate, va fi înființată o nouă breaslă, și anume, cea a inginerilor hotarnici, care vor verifica măsurătorile topometrice (încadrarea în planul general de cadastru, avizare
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
0257-216 520, fax 0257-216 521 sau e-mail: expo2@ccia-arad. ro. ( D. B.) Ingineri hotarnici Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a anunțat că, prin pachetul de legi referitoare la proprietate, va fi înființată o nouă breaslă, și anume, cea a inginerilor hotarnici, care vor verifica măsurătorile topometrice (încadrarea în planul general de cadastru, avizare) înainte ca lucrările cadastrale să fie înscrise în Cartea Funciară (prima intabulare va fi gratuită). ( E. C.) Consultare prin Internet Autoritatea Națională a Vămilor, prin Compartimentul Relații cu Presa
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
petrecut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. tiubiana tiubiana este situată în zona de contact dintre moșia răzeșilor din Fruntești și moșia Filipeni a boierilor Rosetti, pe drumul de pe valea Dunavățului care traversează comuna Filipeni de la nord la sud. Potrivit hotarnicei și hărții moșiei Filipeni, întocmite de trimisul domnitorului Alexandru Ioan Calimah la 22 iunie 1797, Costache Conachișă, locul numit Știubiana se prezintă ca un intrând dinspre apus spre răsărit., spre zarea Oțeleștilor, din care boierii Rosetti au făcut loc de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni ce și se cuvine a trage o a tria părți din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum în aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere aflată la mâna căpitanului Vasile Năstacă din același an se aadeverește. 4 2 - De la Gheorghi Huștiu, Sandu Huștiu și Costachi Huștiu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolul al XVIII-lea, după ce satul Filipeni ca sat răzășescă nu mai exista, satul și moșia trecând pe seama familiei boierești Rosetti. În schimb, satul Fruntești, despre care nu avem un act clar de întemeiere, adică, după cum spune un document de hotarnică, nu se cunoaște „talpa Frunteștilor”, deși știm că la vărsarea Dunaviciorului (Pârâul Roșu) în Dunavăț, a existat un sat, Siliștea lui Dobromir, este mai bine cunoscut după preoții care au slujit la biserica din sat. Putem presupune că cele două
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țara Românească era mai mult un deziderat decât o realitate palpabilă. Un moment important în dezvoltarea învățământului românescă a fost organizarea primelor școli, la București, de către Gh. Lazăr (1813) și la Iași, în 1818, de către Gh. Asachi, de pregătire a inginerilor hotarnici, în care predarea disciplinelor de învățământ se făcea în limba română. În 1835, tot la Iași, se pun bazele Academiei Mihăilene, de către domnitorul Mihail Sturza, avându-l, printre alții, ca profesor și pe Mihail Kogălniceanu. În domeniul învățământului de la Iași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din cauza multor biruri și nevoi a dus la necesitatea întocmirii de acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la măsurători de terenuri(hotărnicii). Toate acestea creau știință de carte. Crește numărul scriitorilor de astfel de acte, este în creștere număul hotarnicilor care făceau măsurători de terenuri, care stabileau hotare și eliberau hotărnicii. Ei trebuiau să citească bine actele de proprietate, să socotească în stânjeni și funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
aritmetice, a mărfurilor care treceau prin vamă, a monedelor folosite la perceperea taxelor, a dispozițiilor legale prevăzute în documentele domnești, în legislația vremii din legile scrise sau pe baza "obiceiului pământului"). În programa școlii intra și studiul limbii slavone-slujitorii vămii, hotarnicii (jurătorii) trebuiau să descifreze hrisoavele vechi, scrise în această limbă. De asemenea se preda aici și ceva elemente de geometrie, necesare la efectuarea de hotărnicii ale moșiilor etc. Se punea bază pe metoda exercițiilor în vederea unei scrieri caligrafice, frumoase, pentru
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
nume sugestive: Valea Hotarului, Valea Glodului, Valea Poieniței, Valea Lespezoaia, Valea Purcărețului, Valea Morii, Valea Dealului Mare, Valea Îngustului, Valea Sighiletiului; după cum se poate observa, majoritatea denumirilor văilor sunt legate de acelea ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Râturi, Carașeu, Arini, Câmpul din Sus, Sub Vii, La Bălți, La Gloduri, Pitioaia, Braniște, Șesuri, Furnicar, Răchiți, Sighileti; toate exprimă particularități locale delimitate doar de
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
de altfel, ci cu un sentiment pur și mult mai profund...inefabil, care ține de trăirea metafizica, fiind sinonim cu plutirea ireiterabila prin aerul sfânt, cu mireasma de smirna și tămâie, în lumina stelei vestitoare de pe cerul Betleemului, la clipă hotarnica de după nașterea Fiului dumnezeiesc, Isus Cristos. Cuvintele sunt prea sărace pentru a descrie mireasma nopții de Crăciun. E greu să te aduni din gânduri și să poți să exprimi ceva ce numai sufletul tău știe. E greu sa aduni sentimentele
MIREASMA NOPTII DE CRACIUN de FLORINA PETRE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350938_a_352267]
-
Când spun asta am în vedere ctitorirea unei biserici în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
amenințate cu prăbușirea 27. Din cauza bolii de plămâni, a condițiilor materiale grele precum și al atmosferei nefavorabile create în jurul său de criticile ascuțite însă drepte, Grigore începe să se gândească tot mai mult la retragerea din învățământ28și îmbrățișarea carierei de inginer hotarnic, meserie mai potrivită cu starea sănătății sale. Prilejul retragerii definitive îi oferă gestul său simbolic, șocant pentru aristocrația timpului de a renunța (la sfârșitul anului 1835) la rangul de postelnicel și la scutirile de impozite aferente acesteia 29. Gestul supără
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
pentru a nu constitui un exemplu pentru alți intelectuali. După unele tergiversări și în urma cererii sale exprese în toamna anului 1836 Eforia îi dă cuvenita dezlegare. De acum el se va consacra până la sfârșitul vieții mult căutatei meserii de inginer hotarnic, dar își reia rangul boieresc ajungând la sfârșitul vieții la cel de paharnic. Paralel cu activitatea didactică propriu-zisă, Grigore Pleșoianu desfășoară o bogată activitate de traducere sau întocmire de manuale școlare, de cărți sau compuneri pentru copii și tineret, distingându
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
culturii în general căci prin asemenea lucrări el urmărea înfierarea „relelor năravuri” ale claselor dominante și deschiderea societății românești spre progres. O nouă etapă în viața sa începe din anul 1838 când obține de la administrație dreptul de a practica ingineria hotarnică (delimitarea, măsurarea și întocmirea planurilor moșiilor) având în acest sens toate documentele de studii necesare 47. În mod sigur el a deprins acest meșteșug la școala lui Gheorghe Lazăr, vestitul inginer, dar și pe cheltuială proprie cum singur recunoaște. De
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
în limba română erau considerate cele ale Țării Românești și Moldovei tipărite în 1833)53 În vara anului 1838 Grigore Pleșoianu se găsea la Sibiu și Cluj cu Catinca și fiul său Virgilie pentru a cumpăra instrumente necesare activității de hotarnic mai ales că la unele lucrări era ajutat și de fratele său Dimitrie 54. Este solicitat în diverse locuri din țară. În 1838 îl găsim la Arnota, ostenit de efortul urcării munților 55, face hotărnicia moșiei și planul orașului Cerneți
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
solicitat în diverse locuri din țară. În 1838 îl găsim la Arnota, ostenit de efortul urcării munților 55, face hotărnicia moșiei și planul orașului Cerneți 56, lucrează pentru Eforia spitalelor (1844), pentru spitalul statului de la Pantilimon 57, apoi îl găsim hotarnic la Cujmir în județul Mehedinți (1844)58, în ianuarie 1848 lucrează pentru epitropia bisericii Domnița Bălașa din Craiova, hotărnicind moșiile Gurbănești, Belșugu, Ciumarnicu și Săcuieni, precum și în alte părți 59. Multele sale osteneli nu rămân însă nerăsplătite, căci odată cu sporirea
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
pur conceptual, ci plasticizează sensurile, Theodor Răpan fiind un poet cu intuiții profunde, cu un simț al marilor adevăruri, comunicate în forme singulare: „Cu trestia de aur măsor deșertăciunea:/ eu voi fi Cel ce nu am fost:/ paznic al umbrei, hotarnic fior,/ până mor, până mor, până mor...”, „E timpul să ardem Secunda,/ aducerile-aminte nu există,/ vom fi o minciună ilustră,/ iar minciuna aceasta e Arta mea,/ ca trezirea din somn a vântului, primăvara ... ” Stilistic, imaginile sunt puse în relație cu
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]