126 matches
-
Târziu și Cornel Matei. Plăcile s-au turnat în bronz. Urmeză să se construiască monumentul, dar nu știu când se va finaliza. I.A:În preajma dumneavoastră ați avut mulți artiști ieșeni, o parte dintre ei astăzi nu mai sunt. Ștefan Hotnog, Eugen Ștefan Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
ați avut mulți artiști ieșeni, o parte dintre ei astăzi nu mai sunt. Ștefan Hotnog, Eugen Ștefan Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură deosebită. În atelier păstra o colecție de ceramică, reprezentând multe zone din România. Lucrările lui în acuarela aveau o cromatică gravă. Îmi amintesc că își petrecea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
la ora prânzului să ne întâlnim acolo, pentru a discuta lucrările realizate, proiectele viitoarelor expoziții. Mulți artiști ieșeni mi-au fost apropiați Dumitru Căileanu, Ioan Neagoe, Nicolae Matyuș, Vladimir Florea, Viorica Bălan, Călin Alupi, Petru Hartopeanu, Ghiță Leonard și Ștefan Hotnog. Cu Neagoe am lucrat împreună. Era deosebit de exigent cu picturile lui, le ștergea ori de câte ori nu-i plăceau. Aproape zilnic își scria jurnalul, pe care l-a publicat ulterior. Deosebit de inteligent, pictorul Matyuș, la rugămintea noastră, ne critică lucrările cu mare
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
bătrân, Portret de femeie, Gruia lui Novac și Corbul. Participa artiștii ieșeni: Costache Agafiței, Călin Alupi, Eugen Boușcă, Vasile Dobrian, Nicu Enea, Iulia Hălăucescu, Dan Hatmanu, Petre Hârtopenu, Victor Mihăilescu Craiu, Nicolae Popa, Ion Petrovici, Constantin Radinschi, Vasile Condurache, Ștefan Hotnog. Realizeză o serie de lucrări, în colaborare cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu: grupuri statuare pentru parcurile Copou și Expoziției, Grădină Botanica din Iași și alte orașe din Moldova. reliefuri pentru fațadele unor clădiri: Casă Sindicatelor, Clubul panificației din
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Expune șase lucrări: Sărbătoare, 1907 - relief, Primăvara - teracota smăltuita, Repaus, Maternitate, Portret de față - ghips patinat. Artiști ieșeni expozanți: Ion Antonica, Iftimie Bârleanu, Francisc Bartok, Mihai Cămărut, Vasile Condurache, Dan Hatmanu, Constantin Nicolae, Adrian Podoleanu, Maria Lazăr, Nicolae Matyus, Ștefan Hotnog, Liviu Suhar, Constantin Radinschi, Ion și Ecaterina Petrovici, Gheorghe Maftei, Valerian Ghiorghiu, Mihai Cămărut. 1970 Iași, Sala Victoria Expoziția de artă plastică Salonul’70. A expus lucrările: Compoziție I și Compoziție ÎI - teracota 1971 Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
într-o serie de publicații ce au pus în valoare date noi referitoare la evoluția artei în Moldova secolului XIX dar și creația unor artiști dintre care amintim: Nutzi Acontz, Dimitrie H.Chiparus, Ioan și Ecaterina Petrovici, Ioan Ginju, Ștefan Hotnog, Ioan Antonica, Viorica Bălan. Încercarea de a reconstitui opera unui alt artist, cea a Lucretiei Filioreanu-Dumitrascu a implicat o responsabilitate pe care mi-am asumat-o. După o cercetare privind activitatea acesteia din perioada anilor 1954-1980, având la dispoziție un
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
have resulted în a series of publications that revealed new dată on the evolution of art în Moldova but also the creation of nineteenth century artists such aș: Nutzi Acontz, Dimitrie H.Chiparus, Ioan și Ecaterina Petrovici, Ioan Ginju, Ștefan Hotnog, Ioan Antonica, Viorica Bălan. The attempt of rebuilding the work of another artist, Lucretia Filioreanu Dumitrașcu’s, involved a responsibility which I assumed. After a research on her activities during the years 1954-1980, disposing of a generous illustrative material, I
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Târziu și Cornel Matei. Plăcile s-au turnat în bronz. Urmeză să se construiască monumentul, dar nu știu când se va finaliza. I.A:În preajma dumneavoastră ați avut mulți artiști ieșeni, o parte dintre ei astăzi nu mai sunt. Ștefan Hotnog, Eugen Ștefan Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
ați avut mulți artiști ieșeni, o parte dintre ei astăzi nu mai sunt. Ștefan Hotnog, Eugen Ștefan Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură deosebită. În atelier păstra o colecție de ceramică, reprezentând multe zone din România. Lucrările lui în acuarela aveau o cromatică gravă. Îmi amintesc că își petrecea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
la ora prânzului să ne întâlnim acolo, pentru a discuta lucrările realizate, proiectele viitoarelor expoziții. Mulți artiști ieșeni mi-au fost apropiați Dumitru Căileanu, Ioan Neagoe, Nicolae Matyuș, Vladimir Florea, Viorica Bălan, Călin Alupi, Petru Hartopeanu, Ghiță Leonard și Ștefan Hotnog. Cu Neagoe am lucrat împreună. Era deosebit de exigent cu picturile lui, le ștergea ori de câte ori nu-i plăceau. Aproape zilnic își scria jurnalul, pe care l-a publicat ulterior. Deosebit de inteligent, pictorul Matyuș, la rugămintea noastră, ne critică lucrările cu mare
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
bătrân, Portret de femeie, Gruia lui Novac și Corbul. Participa artiștii ieșeni: Costache Agafiței, Călin Alupi, Eugen Boușcă, Vasile Dobrian, Nicu Enea, Iulia Hălăucescu, Dan Hatmanu, Petre Hârtopenu, Victor Mihăilescu Craiu, Nicolae Popa, Ion Petrovici, Constantin Radinschi, Vasile Condurache, Ștefan Hotnog. Realizeză o serie de lucrări, în colaborare cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu: grupuri statuare pentru parcurile Copou și Expoziției, Grădină Botanica din Iași și alte orașe din Moldova. reliefuri pentru fațadele unor clădiri: Casă Sindicatelor, Clubul panificației din
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Expune șase lucrări: Sărbătoare, 1907 - relief, Primăvara - teracota smăltuita, Repaus, Maternitate, Portret de față - ghips patinat. Artiști ieșeni expozanți: Ion Antonica, Iftimie Bârleanu, Francisc Bartok, Mihai Cămărut, Vasile Condurache, Dan Hatmanu, Constantin Nicolae, Adrian Podoleanu, Maria Lazăr, Nicolae Matyus, Ștefan Hotnog, Liviu Suhar, Constantin Radinschi, Ion și Ecaterina Petrovici, Gheorghe Maftei, Valerian Ghiorghiu, Mihai Cămărut. 1970 Iași, Sala Victoria Expoziția de artă plastică Salonul’70. A expus lucrările: Compoziție I și Compoziție ÎI - teracota 1971 Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
într-o serie de publicații ce au pus în valoare date noi referitoare la evoluția artei în Moldova secolului XIX dar și creația unor artiști dintre care amintim: Nutzi Acontz, Dimitrie H.Chiparus, Ioan și Ecaterina Petrovici, Ioan Ginju, Ștefan Hotnog, Ioan Antonica, Viorica Bălan. Încercarea de a reconstitui opera unui alt artist, cea a Lucretiei Filioreanu-Dumitrascu a implicat o responsabilitate pe care mi-am asumat-o. După o cercetare privind activitatea acesteia din perioada anilor 1954-1980, având la dispoziție un
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
have resulted în a series of publications that revealed new dată on the evolution of art în Moldova but also the creation of nineteenth century artists such aș: Nutzi Acontz, Dimitrie H.Chiparus, Ioan și Ecaterina Petrovici, Ioan Ginju, Ștefan Hotnog, Ioan Antonica, Viorica Bălan. The attempt of rebuilding the work of another artist, Lucretia Filioreanu Dumitrașcu’s, involved a responsibility which I assumed. After a research on her activities during the years 1954-1980, disposing of a generous illustrative material, I
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
formale. Neculai Popovici, profesor la Liceul Național din Iași, a reușit totuși să-și depășească generația de profesori și pictori. Ca profesor de desen, a descoperit și încurajat talente ca I. Marșic, Grigore Popovici, Călin Alupi, Eugen Ștefan Boușcă, Ștefan Hotnog, I. Cârdei , Dan Hatmanu și alții. Profesorul și pictorul N. Popovici s-a născut la Lespezi, județul Baia, în 1885, într-o familie de învățători. Ajuns la Iași, a locuit pe Sărărie, dincolo de casa lui C. Stere, pe atunci aproape de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la ralanti, probabil să se mai încălzească înainte de pornire, cum fac îndeobște conducătorii auto care se respectă. Câte ore ai astăzi, fato!? Trei și o dirigenție, aproape o zi-beton, cum s-ar spune. Eu am numai una, că ochelaristul de Hotnog m-a fericit cu un orar în trimestrul acesta de-ți vine plânsul numai cât îl vezi. În fiecare zi, două ore, o fereastră și iar două ore. Excepție astăzi, că-i marți, am o singură oră. ,,Iată, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Cosmina Maria, cls. a II-a, Școala Gimnazială Gemenele, coordonator înv. Mihoci Valerica; -mențiunea I: Stroe Marius, cls. pregătitoare, Școala Gimnazială Ibrianu, coordonator: înv. Camer Carmen; -mențiunea II: Tătăreanu Alexandra, Școala Gimnazială Movila Miresii, coordonator înv. .Cărbunaru Mariana. -mențiunea III: Hotnog Larisa, cls. pregătitoare, Școala Gimnazială Movila Miresii, coordonator înv. Cărbunaru Mariana; -mențiunea IV: Bărăgan Anastasia, cls. a II-a, Școala Gimnazială Gradiștea, coordonator înv. Oancea Mariana; Secțiunea a II-a -premiul I: Condurache Daniela, cls.a-IVa .Școala Gimnazială Vădeni, coordonator
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]
-
Corina, din clasa a II-a, de la Școala Gimnazială Șuțești, înv.Drăgan Georgeta. La secțiunea a II-a, premiile au fost obținute de către elevii: Munteanu Alina premiul I, din clasa a IV-a, înv. Sandu Gianina, premiul al II-lea Hotnog Larisa, din clasa a III-a , înv. Cărbunaru Mariana, ambele de la Școala Gimnazială Movila Miresii și premiul al III-lea Bucătaru Mario, din clasa a IV-a, de la Școala Gimnazială Șuțești, înv.Ecaterina Elena. Mențiunile au fost câștigate de către elevii
EDIŢIA A VIII-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354542_a_355871]
-
de exaltări și deformări idilice. Scrierile dedicate satului bănățean dezvoltă conflicte politice (Românii din Potlogi), naționale (Părintele Vichentie) sau între generații (Casa cu obloane verzi) și sunt străbătute de un evident moralism. Nuvelele istorice (Rada, La Podul Înalt, Pace, Moartea hotnogului ș.a.) și îndeosebi romanele cu această tematică, Din vremuri de mărire (1910), Fata vornicului Oană (1929; Premiul Societății Scriitorilor), evocă exclusiv Moldova sub Ștefan cel Mare, predilecție profund semnificativă pentru un scriitor român dintr-o provincie aflată sub jurisdicție străină
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
, Titus (14.X.1890, Covasna, j. Iași - 7.VI.1957, Iași), prozator. Este fiul Mariei (n. Gherasimatos) și al lui Costache Hotnog, învățător. Învață la Gimnaziul „Ștefan cel Mare” și la Liceul Național din Iași. Urmează tot aici Facultatea de Litere (1909-1913), înscriindu-se în 1915 la doctorat, sub conducerea lui A. Philippide. Izbucnirea primului război mondial îl împiedică să-și termine
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
Iași, 1919; Câteva nume topice românești de origine cumană, Iași, [1934]; Vrăbioiul alb...și alte păsări, Iași, 1936; ed. 2, Chișinău, 1943; ed. 3, Iași, 1972. Antologii: Antologie română, Chișinău, 1921. Repere bibliografice: Streinu, Pagini, II, 349-353; Const. Ciopraga, Titus Hotnog, IL, 1957, 6; Gh. Agavriloaie, Titus Hotnog, AUI, științe sociale, t. III, 1957, fasc. 1-2; Leon, Umbre, I, 124-126; Leon Baconsky, Titus Hotnog, ST, 1971, 7; Ion Istrati, Un scriitor uitat, CL, 1971, 10; George, Sfârșitul, I, 239-242; Maftei, Personalități
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
origine cumană, Iași, [1934]; Vrăbioiul alb...și alte păsări, Iași, 1936; ed. 2, Chișinău, 1943; ed. 3, Iași, 1972. Antologii: Antologie română, Chișinău, 1921. Repere bibliografice: Streinu, Pagini, II, 349-353; Const. Ciopraga, Titus Hotnog, IL, 1957, 6; Gh. Agavriloaie, Titus Hotnog, AUI, științe sociale, t. III, 1957, fasc. 1-2; Leon, Umbre, I, 124-126; Leon Baconsky, Titus Hotnog, ST, 1971, 7; Ion Istrati, Un scriitor uitat, CL, 1971, 10; George, Sfârșitul, I, 239-242; Maftei, Personalități, II, 132-134; Ion Nuță, Titus Hotnog, CRC
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
3, Iași, 1972. Antologii: Antologie română, Chișinău, 1921. Repere bibliografice: Streinu, Pagini, II, 349-353; Const. Ciopraga, Titus Hotnog, IL, 1957, 6; Gh. Agavriloaie, Titus Hotnog, AUI, științe sociale, t. III, 1957, fasc. 1-2; Leon, Umbre, I, 124-126; Leon Baconsky, Titus Hotnog, ST, 1971, 7; Ion Istrati, Un scriitor uitat, CL, 1971, 10; George, Sfârșitul, I, 239-242; Maftei, Personalități, II, 132-134; Ion Nuță, Titus Hotnog, CRC, 1990, 47; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 194-195; Dicț. scriit. rom., II, 543-544. O.I.
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
Titus Hotnog, AUI, științe sociale, t. III, 1957, fasc. 1-2; Leon, Umbre, I, 124-126; Leon Baconsky, Titus Hotnog, ST, 1971, 7; Ion Istrati, Un scriitor uitat, CL, 1971, 10; George, Sfârșitul, I, 239-242; Maftei, Personalități, II, 132-134; Ion Nuță, Titus Hotnog, CRC, 1990, 47; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 194-195; Dicț. scriit. rom., II, 543-544. O.I.
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
parte apoi, ca sublocotenent de rezervă, la luptele din toamna anului 1916. Rănit, e luat prizonier din Spitalul Militar din București și internat în lagărul Stralsund de pe insula Danhölm. Împreună cu camarazii de prizonierat, D. Nanu, G. Brăescu, Sandu Teleajen, Titus Hotnog, Horia Furtună ș.a., inițiază o Societate de literatură, muzică și artă. Întors în țară, se va stabili, ca avocat, la Chișinău. Debutează în 1907, cu versuri, la „Curierul liceului” (Ploiești), publică alte poezii și proză în „Acțiunea”, „Duminica”, „Flacăra”, „Noua
STOIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289960_a_291289]