8 matches
-
această piesă pentru a atrage mulțimea căreia-i plac scene sângeroase de bandiți, priveliști înspăimîntătoare, procesiuni de călugărițe etc.... nu era destul frumuseța și majestatea decorului, ci trebuia să concure mai cu seamă frumusețea și frăgezimea personificatorilor, fără care se hrăpește orice iluziune de scenă și celui mai nevinovat spectator. Fac aluziune la fețele îngerești ale călugărițelor, la aerul religios al stariței, la aspectul cavaleresc al câtorva nobili, la înfățișarea marțială a bandiților și la gruparea lor! Ce să mai zic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Este cinci ani de când... Pag. 4: Vitele cornute discrește la noi... Pag. 5: A doua condițiune sau putere producătoare pentru agricultură este vitele. Pag. 6: A treia condițiune este băncile agricole. Pag. 10: Contra acelora care voiește să ni le hrăpească. Pag. 11: Atâtea forți de producțiune cari se răsfrânge... Ibidem: Popoarele civilizate antici ca și moderni. O altă prețioasă regulă dincolo de sfera cunoștințelor d-rului este că numele proprii se scriu cu inițiale mari. {EminescuOpIX 149} Iată - le: Pag. 1: râul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întreabă Ștefan cu gura plină, mestecând. Păi... aiasta-i pricina: dumnealui pârcălabul Agapie a făcut județ cu strâmbătate. "S-a vândut" stăruie moșneagul. Ștefan se încruntă: Agapie?! El zice că Agapie s-a mânjit de la boier Chiriță și le-au hrăpit obștei broscăuțenilor, pășunea dreapta lor ocină dobândită cu hrisov bun de la Domnul Alexandru, bunicul Măriei tale, pentru că au luptat bine la Marienburg, când moldovenii i-au ajutat pe lehi în lupta împotriva cavalerilor teutoni și... Știu! îl întrerupe Ștefan, brusc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dar oastea țării?! strigă Alexandru. Oastea ce păzea?! Ștefan hohotește ca de-o glumă bună: "Oastea țării?!" Care oaste?! Care țară?! Mai avea țara oaste?!... Oaste aveau boierii, "oastea lor personală". Se războiau între ei ridicând sau alungând domnii, își hrăpeau unul altuia moșiile, chiar pentru ibovnice se războiau... Vânătorii de capete încoronate, mercenarii cu simbrie, se vindeau celui care plătea mai mult. Împărțiți în tabere, scoteau săbiile, se încăierau între ei ca orbeții, pustiiau târgurile; vărsările de sânge, jafurile, omorurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cânte prohodul de îngropăciune! Să creadă el! hohotește Isaia. Atâta i-a fost! A venit apa și la moara noastră! Cu vârf și îndesat o să plătească pentru toate umilințele noastre! Cu vârf și îndesat! Noroc de turci!... Amin... Ne-a hrăpit drepturile noastre din moși-strămoși! spune Isaia sugrumat de revoltă. Până și "dreptul primei nopți" ni l-a hrăpit cu pravila! Vă amintiți? Mai an, a tăiat un boier din Târgul Ieșilor, cum că și-ar fi luat după datina statornicită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
moara noastră! Cu vârf și îndesat o să plătească pentru toate umilințele noastre! Cu vârf și îndesat! Noroc de turci!... Amin... Ne-a hrăpit drepturile noastre din moși-strămoși! spune Isaia sugrumat de revoltă. Până și "dreptul primei nopți" ni l-a hrăpit cu pravila! Vă amintiți? Mai an, a tăiat un boier din Târgul Ieșilor, cum că și-ar fi luat după datina statornicită din vechime dreptul boierului, ca el să facă începătura fecioarelor mirese, ca stăpân și binefăcător cu dar, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Țării Rumânești, avea loc chiar o discuție filologico- morală în jurul termenului: „Să nu fi păgubit ceea ce putea câștiga fără capital. Că aceasta să cheamă ischiuzarlâc, pă limba turcească. Ca când am zice isteciunea minții, pă limba noastră. - Adică să fi hrăpit ca lupul, bună isteciune dă minte!" (Scrieri alese, 1990, p. 35). Ișchiuzar (cu variantele ischiuzar și iușchiuzar), înregistrat în Dicționarul limbii române (DA, Tomul II, partea 1, 1934) cu sensul „dibaci, iscusit, șiret" era frecvent în registrul familiar-ironic din secolul
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
a pacifica, a pleda, politică protecționistă, prerogativă, proletarizare, a promulga, protectorat, putere beligerant, reședință, a stipula ș.a. Alături de numărul mare de neologisme, publicistica eminesciană înregistrează numeroase forme lexicale arhaice și regionale: a condemna, curagiu, cu osebire, disculț, a dizbate, a hrăpi, iașeni, împlerea, împrotiva, a închizășui, a încunjura, îndușmănire, mulțămire, nimărui, obicinuit, păharnic, rumpere, sumuțare ș.a. Utilizarea lor este generată de contexte tematice care fac referire la evenimente istorice sau la documente vechi, pentru care "Eminescu a manifestat o adevărată pasiune
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]