13 matches
-
spinoasa problemă a creatorului necreat, sau a limitei care nu limitează, cum lansa formula C. Noica prin anii 1970-1980. Acestea ar putea să fie concepte și valori care ne-ar îndepărta de limitarea creației, de către oameni cu gândire mărginită, la hrematistica și kleptocrația amintite mai sus, însoțite de multe înșelătorii și abuzuri grosolane. Subiecte ale creativității sunt prezente și în mitologiile popoarelor. Vizăm două modalități: prima, ca descriere primară a creației, a doua, ca noi povești despre creații diverse în miturile
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în fața căreia Platon reprezintă pozițiile antihedoniste... X PRODICOS și „fericirea” -1- Soarta literei „Y”. Filosofia antică utilizează în mod recurent un topos referitor la cele trei genuri de viață: viața teoretică de cercetare dezinteresată, viața dedicată acțiunii politice și viața hrematistică, închinată afacerilor. Toți autorii care recurg la această împărțire tripartită ierarhizează scopurile care comandă alegerea genului de viață. Ce anume îi permite omului să ajungă cel mai sigur la fericire? Sappho, Pindar, Arhiloh, Anacreon, Tirteu, Teocrit abordează subiectul, la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în fața căreia Platon reprezintă pozițiile antihedoniste... X PRODICOS și „fericirea” -1- Soarta literei „Y”. Filosofia antică utilizează în mod recurent un topos referitor la cele trei genuri de viață: viața teoretică de cercetare dezinteresată, viața dedicată acțiunii politice și viața hrematistică, închinată afacerilor. Toți autorii care recurg la această împărțire tripartită ierarhizează scopurile care comandă alegerea genului de viață. Ce anume îi permite omului să ajungă cel mai sigur la fericire? Sappho, Pindar, Arhiloh, Anacreon, Tirteu, Teocrit abordează subiectul, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
După părerea mea, etimologic, termenul de monedă vine de la "monada" grecească, unitate fondatoare a tuturor lucrurilor, deși ne amintim cum Aristotel alunga moneda din câmpul economiei, considerând-o ignobilă, ca toate activitățile care o implică, reunindu-le sub denumirea de hrematistică. Treptat însă, din simplu intermediar al schimburilor, moneda a devenit, nefericit aș spune, o marfă a mărfurilor, un scop în sine, dându-ne astăzi impresia că întreaga economie și întreaga societate lucrează pentru a produce și utiliza semne monetare. Un
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
antihedoniste... Xtc "X" PRODICOS și „fericirea”tc "PRODICOS și „fericirea”" 1 Soarta literei „Y”. Filosofia antică utilizează în mod recurent un topos referitor la cele trei genuri de viață: viața teoretică de cercetare dezinteresată, viața dedicată acțiunii politice și viața hrematistică, închinată afacerilor. Toți autorii care recurg la această împărțire tripartită ierarhizează scopurile care comandă alegerea genului de viață. Ce anume îi permite omului să ajungă cel mai sigur la fericire? Sappho, Pindar, Arhiloh, Anacreon, Tirteu, Teocrit abordează subiectul, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
muncii sunt fenomene sesizate și apreciate de Aristotel, care solicită intervenția statului pentru stimularea schimbului, prin care se echivalează diversele obiecte și munca. Autorul arată că schimbul e imposibil fără egalitate, iar egalitatea fără comensurabilitate. Filosoful stagirit deosebește economia de hrematistică (arta înavuțirii). Prin econo-mie, el înțelege o metodă de a strînge o avere moderată, firească, ce aduce liniște statului, în timp ce hrematistica este privită ca imorală, deoarece are la bază cămătăria, ce face din bani obiecte ale proprietății. Economia ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și munca. Autorul arată că schimbul e imposibil fără egalitate, iar egalitatea fără comensurabilitate. Filosoful stagirit deosebește economia de hrematistică (arta înavuțirii). Prin econo-mie, el înțelege o metodă de a strînge o avere moderată, firească, ce aduce liniște statului, în timp ce hrematistica este privită ca imorală, deoarece are la bază cămătăria, ce face din bani obiecte ale proprietății. Economia ar fi, deci, arta producerii bogăției sub formă de bunuri casnice, mijloc de creștere a patrimoniului individual și public, iar hrematistica arta obținerii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
statului, în timp ce hrematistica este privită ca imorală, deoarece are la bază cămătăria, ce face din bani obiecte ale proprietății. Economia ar fi, deci, arta producerii bogăției sub formă de bunuri casnice, mijloc de creștere a patrimoniului individual și public, iar hrematistica arta obținerii bogăției sub formă de bani. Economia este considerată o știință, cu obiect și metode specifice de cercetare. Obiectul său de investigare este avuția, dar și comportamentul omului în sensul creșterii acesteia. în Politica, dar și în Retorica, Aristotel
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
producătorilor, specializarea lor în condițiile diversificării necesităților și accentuării diviziunii muncii. Dar el nuanțează, considerînd comerțul mărunt ca pe un fenomen necesar, făcînd parte din domeniul econo-miei; iar comerțul pe scară mare ca pe un fenomen nedrept, inclus în sfera hrematisticii. Gîndirea economică a lui Aristotel, ca și cea a lui Xenofon, de altfel, a lui Platon și a altor autori greci, ni se relevă ca fenomenologică, neautonomă și chiar naivă. Privite însă și analizate în contextul valorilor dominante ale vremii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
După părerea mea, etimologic, termenul de monedă vine de la "monada" grecească, unitate fondatoare a tuturor lucrurilor, deși ne amintim cum Aristotel alunga moneda din câmpul economiei, considerând-o ignobilă, ca toate activitățile care o implică, reunindu-le sub denumirea de hrematistică. Treptat însă, din simplu intermediar al schimburilor, moneda a devenit, nefericit aș spune, o marfă a mărfurilor, un scop în sine, dându-ne astăzi impresia că întreaga economie și întreaga societate lucrează pentru a produce și utiliza semne monetare. Un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
sine praxis est cum rota sine axis ... Și-apoi, de ce-am spune „liceu teoretic“ cînd vocația instituției consacrate de Aristotel se exprimă într-un perfect echilibru dintre științele TEORETICE (matematică, fizica și filosofie, sau metafizica), științele PRACTICE (economia, sau hrematistica, că arta a dobîndirii avuției evaluate în aur; politică; etică) și, respectiv, științele CREATOARE (adică poetica, sau estetică; muzică și astronomia, sau cosmologia). S-ar mai putea vorbi, astăzi, de inițiere în cultură generală într-un așezămînt ce-ar neglijă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
acest lucru, iar știința economică provine din filosofia morală (vezi Adam Smith Teoria sentimentelor mora-le). Banul nu poate singur să producă valoare, or, toată criza de aici provine, deși Aristotel încă din Antichitate atrăgea atenția asupra pericolului reprezentat de hrematistică, adică econo-mia monetară, economia sub semnul banului, sub semnul lui Mercur, al comerțului cu bani. Răul s-a produs pe la începuturile epocii moderne, cînd un anume Rothschild înțelege că se poate înființa un stabiliment, numit bancă, în care se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
aibă un preț, iar toate încercările de neutralizare a monedei, teoretice sau practice (Walras, Lenin, socialiștii utopici), au eșuat. Dar asta nu înseamnă că banul poate produce valoare. Încă Aristotel condamna economia monetară, econo-mia pusă sub semnul banului, numind-o hrematistică și considerînd-o nedemnă, impură. Sunt de acord și cu faptul că trebuie să existe un sistem bancar, care să adune disponibilitățile din economie și să le redistribuie celor care au mai multă inițiativă și spirit antreprenorial. Dar, de aici și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]