305 matches
-
Smrečje v Črni, Snovik, Soteska, Sovinja Peč, Spodnje Palovče, Spodnje Stranje, Srednja vas pri Kamniku, Stahovica, Stara Sela, Stebljevek, Stolnik, Studenca, Šmarca, Šmartno v Tuhinju, Špitalič, Trebelno pri Palovčah, Trobelno, Tučna, Tunjice, Tunjiška Mlaka, Vaseno, Velika Lašna, Velika Planina, Veliki Hrib, Veliki Rakitovec, Vir pri Nevljah, Vodice nad Kamnikom, Volčji Potok, Vranja Peč, Vrhpolje pri Kamniku, Zagorica nad Kamnikom, Zajasovnik, Zakal, Zavrh pri Črnivcu, Zduša, Zgornje Palovče, Zgornje Stranje, Zgornji Motnik, Zgornji Tuhinj, Znojile, Žaga, Žubejevo, Županje Njive
Comuna Kamnik () [Corola-website/Science/333166_a_334495]
-
Cornus sanguinea), alunul (Corylus avelana). Primăvara în pădurile noastre înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp.), laleaua pestriță. La fiecare pas dai de ciuperci de marimi, forme și culori diferite. Cele comestibile: hribul (Botelus edulis), gălbiorii (Cantharellus cibarius), iuțiarii (Lactarius piperatus), vinețica (Russula vesca); iar cele de care ne ferim: hribul țigănesc (Rubroboletus sin. Boletus satanas), scuipatul dracului (Russula emetica). În părțile umede ale pădurii crește mușchiul de pământ (polytrichum sp.). În zonele
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp.), laleaua pestriță. La fiecare pas dai de ciuperci de marimi, forme și culori diferite. Cele comestibile: hribul (Botelus edulis), gălbiorii (Cantharellus cibarius), iuțiarii (Lactarius piperatus), vinețica (Russula vesca); iar cele de care ne ferim: hribul țigănesc (Rubroboletus sin. Boletus satanas), scuipatul dracului (Russula emetica). În părțile umede ale pădurii crește mușchiul de pământ (polytrichum sp.). În zonele împădurite și nu numai acolo trăiesc o mulțime de specii de animale, dintre care mai frecvente sunt cele
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
cyanescens (Pierre Bulliard ex Lucien Quélet, 1886), sin., Boletus cyanescens (Pierre Bulliard, 1788), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Gyroporaceae" și de genul Gyroporus care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize, denumit în popor hrib albastru sau gresie. În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă pe teren nisipos preferat în păduri (și montane) de conifere mai ales sub pini printre afini, dar de asemenea în acele foioase, acolo în primul rând sub mesteceni
Hrib albastru () [Corola-website/Science/336558_a_337887]
-
tenuifolia" și "Festuca valesiaca") sau iarba vântului ("Nardus stricta"). În pădurile de foioase și conifere, în lizierele acestora și în tufărișuri vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) o gamă diversă de ciuperci cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți-usturoi ("Lactarius piperatus") - cunoscuți și sub denumirile populare de "iuțari, lăptiucă iute, bureți lăptoși, bureți iuți", creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
valesiaca") sau iarba vântului ("Nardus stricta"). În pădurile de foioase și conifere, în lizierele acestora și în tufărișuri vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) o gamă diversă de ciuperci cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți-usturoi ("Lactarius piperatus") - cunoscuți și sub denumirile populare de "iuțari, lăptiucă iute, bureți lăptoși, bureți iuți", creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
cucului ("Luzula campestris") sau horști ("Luzula sylvatica"). În pădurile de fag și gorun, în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăn sunt întâlnite (începând cu mijlocul verii și până toamnă târziu) un număr mare de ciuperci comestibile cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oișcă ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocosului ("Ramaria botrytis"), bureți galbeni ("Cantharellus cibarius") sau piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Lumea animalelor este bine reprezentată de mai
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
sau horști ("Luzula sylvatica"). În pădurile de fag și gorun, în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăn sunt întâlnite (începând cu mijlocul verii și până toamnă târziu) un număr mare de ciuperci comestibile cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oișcă ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocosului ("Ramaria botrytis"), bureți galbeni ("Cantharellus cibarius") sau piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Lumea animalelor este bine reprezentată de mai multe specii de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
1844), Neoboletus luridiformis (Gelardi, Simonini & Vizzini, 2014) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor mânătarcă țigănească sau hrib cărămiziu. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri acide și sărace în calcar, crescând, de la deal la munte, solitar sau în grupuri mici în păduri de conifere sub molizi și în cele de foioase pe lângă fagi
Mânătarcă țigănească () [Corola-website/Science/336454_a_337783]
-
umbellata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), iarba-câmpului ("Agrostis alba"), păiuș ("Festuca versicolor, Festuca carpatica") sau frunza stâncilor (un mușchi din specia "Mannia triandra"). Specii de ciuperci comestibile care vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) în arealul sitului: hrib ("Boletus edulis", întâlnit de obicei în pădurile de foioase și de conifere, în lizierele acestora, dar și în tufărișurile de mesteacăn), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agaricus silvatica"), roșcovă de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
de ciuperci comestibile care vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) în arealul sitului: hrib ("Boletus edulis", întâlnit de obicei în pădurile de foioase și de conifere, în lizierele acestora, dar și în tufărișurile de mesteacăn), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agaricus silvatica"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Boletus satanas (Harald Othmar Lenz, 1831) sin. Rubroboletus satanas (Lenz ex Kuan Zhao & Zhu L. Yang, 2014) precum Suillellus satanas (Lenz ex Jaime Blanco-Dios, 2015), cunoscut în România și Basarabia sub numele buretele (hribul) dracului sau hrib (burete) țigănesc este o specie de ciuperci otrăvitoare și cam rare basidiomycete din genul "Boletus", familia "Boletaceae". El a fost descris pentru prima dată de micologul german Harald Othmar Lenz în 1831, cel care i-a dat
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
Boletus satanas (Harald Othmar Lenz, 1831) sin. Rubroboletus satanas (Lenz ex Kuan Zhao & Zhu L. Yang, 2014) precum Suillellus satanas (Lenz ex Jaime Blanco-Dios, 2015), cunoscut în România și Basarabia sub numele buretele (hribul) dracului sau hrib (burete) țigănesc este o specie de ciuperci otrăvitoare și cam rare basidiomycete din genul "Boletus", familia "Boletaceae". El a fost descris pentru prima dată de micologul german Harald Othmar Lenz în 1831, cel care i-a dat numele sinistru al
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
împovărării puternice a organismului, otrăvirea poate să termine letal pentru copii mici, oameni în vârstă și bolnavi. Un medic ar trebui să fie convocat imediat la primele semne suspecte ale unei astfel de intoxicații. Există mai multe ciuperci asemănătoare cu hribul dacului. Unele sunt de asemenea otrăvitoare sau necomestibile, altele au o bună savoare. Câteva exemple:
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
Suillellus luridus (1901/2014), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri calcaroase, niciodată acide, crescând, de la deal la munte, în mod general solitară, cu predilecție în păduri de foioase pe lângă fagi, mesteceni și stejari și mult mai
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile, cu valoare alimentară ridicată. Specii de ciuperci comestibile: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), vinețica ("Russula veșca"), oița ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus" cunoscut și sub denumirea de "pita pădurii" sau "râșcov de brad"), pălăria-șarpelui ("Macrolepiota procera"), iuțari ("Lactarius piperatus", cunoscut și sub denumirile populare de "burete usturoi
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile, cu valoare alimentară ridicată. Specii de ciuperci comestibile: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), vinețica ("Russula veșca"), oița ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus" cunoscut și sub denumirea de "pita pădurii" sau "râșcov de brad"), pălăria-șarpelui ("Macrolepiota procera"), iuțari ("Lactarius piperatus", cunoscut și sub denumirile populare de "burete usturoi, burete iute" sau
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
pe sub coroana bogată a copacilor se întâlnesc diferite specii de graminee între care predomină scrada, brădișorul, orhidee de diferite culori și nuanțe, frumos mirositoare, măcrișul iepuresc, cărora li se asociază numeroși bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Europaei" (1874) marele om de știință a clasificat 2.770 de specii de ciuperci. Fries însăși a denumit și clasificat 116 de genuri și peste 400 de specii, unele foarte cunoscute, între altele pe Buretele galben, Buretele viperei, Creasta cocoșului, Hribul, Lăptuca dulce, Vinețica porumbeilor, Șampinionul (Ciuperca de câmp), Zbârciogul sau Zbârciogul gras. Aceste lucrări i-a inspirat pe micologii Lucien Quélet și Petter Adolf Karsten (1834-1917) de a practica o micologie modernă. Ei, folosind deja microscopul care pe timpul lui Fries
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
până toamna târziu, în noiembrie, înainte de primul ger. În cursul istoriei sale buretele a avut în total șase sinonime. Ultima redenumire este din 2014, făcută de micologul italian Alfredo Vizzini sub numele de Imleria badia. În popor buretele duce numele hrib murg. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând micorize pe rădăcinile de arbori specifici sub molizi, larice, fagi precum stejari și, în zone mai calde, de asemenea sub Castani comestibili. Buretele poate fi confundat în cel mai rău caz
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
bureți care au pori roșii, ca de exemplu "Boletus erythropus" sau "Boletus luridus (buretele vrăjitoarei)" se interzic de sine. Alte confundări sunt numai posibile cu bureți prea gustoși și comestibili, ca de exemplu cu gemenul său "Boletus rubellus", "Boletus pinicola (hribul de pin)" și variația sa "Boletus pinicola var. fuscoruber", "Boletus aereus (hribul pucios)", "Boletus subtomentosus", "Boletus aestivalis" sin. "Boletus reticulatus" (hribul de vară) precum forme ale "Boletus edulis (hribul cenușiu)" mai maronii. Mai departe o confuzie nu poate fi exclusă
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
luridus (buretele vrăjitoarei)" se interzic de sine. Alte confundări sunt numai posibile cu bureți prea gustoși și comestibili, ca de exemplu cu gemenul său "Boletus rubellus", "Boletus pinicola (hribul de pin)" și variația sa "Boletus pinicola var. fuscoruber", "Boletus aereus (hribul pucios)", "Boletus subtomentosus", "Boletus aestivalis" sin. "Boletus reticulatus" (hribul de vară) precum forme ale "Boletus edulis (hribul cenușiu)" mai maronii. Mai departe o confuzie nu poate fi exclusă cu ciuperci nu așa de gustoase dar comestibile, ca de exemplu "Suillus
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
sunt numai posibile cu bureți prea gustoși și comestibili, ca de exemplu cu gemenul său "Boletus rubellus", "Boletus pinicola (hribul de pin)" și variația sa "Boletus pinicola var. fuscoruber", "Boletus aereus (hribul pucios)", "Boletus subtomentosus", "Boletus aestivalis" sin. "Boletus reticulatus" (hribul de vară) precum forme ale "Boletus edulis (hribul cenușiu)" mai maronii. Mai departe o confuzie nu poate fi exclusă cu ciuperci nu așa de gustoase dar comestibile, ca de exemplu "Suillus luteus" sin. "Boletus suillus", "Suillus variegatus", "Xerocomus subtomentosus sin
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
comestibili, ca de exemplu cu gemenul său "Boletus rubellus", "Boletus pinicola (hribul de pin)" și variația sa "Boletus pinicola var. fuscoruber", "Boletus aereus (hribul pucios)", "Boletus subtomentosus", "Boletus aestivalis" sin. "Boletus reticulatus" (hribul de vară) precum forme ale "Boletus edulis (hribul cenușiu)" mai maronii. Mai departe o confuzie nu poate fi exclusă cu ciuperci nu așa de gustoase dar comestibile, ca de exemplu "Suillus luteus" sin. "Boletus suillus", "Suillus variegatus", "Xerocomus subtomentosus sin. Boletus subtomentosus" sau "Xerocomellus chrysenteron" sin. "Xerocomus chrysenteron
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
inferioară. În afară de aceasta, ei pot fi tăiați felii și congelați. De asemenea este posibilă, după tăierea în felii, uscarea lor. Foarte gustoși sunt preparați ca Duxelles (un fel de zacuscă). Se pretează și la conservarea în oțet sau ulei. Împovărarea hribului murg cu izotopul Cs este și aproape 30 de ani după accidentul nuclear de la Cernobîl în multe regiuni ale Europei mai mare decât valoarea limită de 600 Becquerel pe kilogram, hotărâtă de către Uniunea Europeană pentru produse alimentare. Acest fapt are o
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]