16 matches
-
ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca în grânarul țării noastre, morilor le-a tăiat hrinca legănând apusu-n glastre. Le-au cărat cocorii dorul plumbuit în scrin de cetini maica, taica și pridvorul își scobeau din umbre prieteni. Pe marama ce-nfrunzește din ochi roșii trandafirii luna-n-rouă-și împletește steagul păcii și-al iubirii. Vin degrabă
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1480574583.html [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
Clopotele bat în mine - semn că mult am să trăiesc. Sau alte asemenea versuri: Și mă simt în toate-nvinsă - dar supusă nu pot fi,/ Sunt datoare c-o iubire clipei în care voi muri. Sau: Gerul taie din zâmbet o hrincă, din sinceritate/ Precum ar lua sufletului proba pentru calitate. sau Izvoarele nu cântă în pieptul orișicui. sau... R.V. ...Eu capul meu nu-l pun pe umerii oricui... Îți mulțumesc, dragă Victor Rusu... Ai citit atent poeziile mele... Reporter: Eu îți
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1416957629.html [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
și Galați, unde aveam un post ceva mai răsărit. Nu spun care, pentru că oricum nu are rost. Oricum, am ales Galațiul. Decizie cum nu se poate mai proastă! Pe la începutul lui decembrie am început negocierile. A venit un nene, Alex Hrincă, cu care am vorbit câte în lună și în stele și care mi-a spus că în cel mai scurt timp voi avea și un contract de semnat. Buuun. O săptămână mai târziu aveam și contractul în față. Am semnat
Cum a fost dat afară un jurnalist de la Digi 24. Poveste șoc by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102408_a_103700]
-
Rândurile scrise de Alex Hrinca le aveți în cele ce urmează: Suntem cu zecile, ba nu, cu sutele. Ne știm bine între noi. Adunați de prin te miri ce coturi de țară, strânși, nici noi nu stium cum, în tot soiul de redacții. Băi și
Cel mai tulburător mesaj legat de Iuliana Gătej. "Redacția te-a mințit" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101553_a_102845]
-
Harnagea V. Alexandru 1480. Heica S. Grigore 1481. Helgiu A. Matei 1482. Holban D. Alexandru 1483. Holban I. Nicolai 1484. Homoranu D. Ioan 1485. Hondru Gh. Costică 1486. Hordila N. Costachi 1487. Hordila V. Ștefan 1488. Hordila V. Vasile 1489. Hrinca Gh. Constantin 1490. Hrinca Gh. Ioan 1491. Hubaci I. Ion 1492. Hurdubaie C. Janica 1493. Hurdubaie Gr. Mihai 1494. Hurjui V. Marin 1495. Hutu I. Aurel 1496. Iacome P. Ion 1497. Ignat C. Toader 1498. Ignat Gh. Ștefan 1499. Ignat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Heica S. Grigore 1481. Helgiu A. Matei 1482. Holban D. Alexandru 1483. Holban I. Nicolai 1484. Homoranu D. Ioan 1485. Hondru Gh. Costică 1486. Hordila N. Costachi 1487. Hordila V. Ștefan 1488. Hordila V. Vasile 1489. Hrinca Gh. Constantin 1490. Hrinca Gh. Ioan 1491. Hubaci I. Ion 1492. Hurdubaie C. Janica 1493. Hurdubaie Gr. Mihai 1494. Hurjui V. Marin 1495. Hutu I. Aurel 1496. Iacome P. Ion 1497. Ignat C. Toader 1498. Ignat Gh. Ștefan 1499. Ignat I. Ștefan 1500. Ignat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
cazuri oamenii folosesc în vorbirea curentă cuvântul Izlaz. Este vorba de o sinonimie toponimică. Irinca-suprafață de teren situată între două ramificații ale Dealului Gicol, folosită în special pentru pășunatul vitelor și unele porțiuni pentru cultivarea cerealelor. Denumirea vine de la ucraineanul Hrinca care înseamnă felie de pâine și prin analogie, bucată de pământ. în părțile locului hrincă înseamnă o bucată de mămăligă tăiată cu ața. Isopescu (La Isopescu)teren în pantă situat în partea de est a Dealului Dumbrăvii. Se cultivă cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de teren situată între două ramificații ale Dealului Gicol, folosită în special pentru pășunatul vitelor și unele porțiuni pentru cultivarea cerealelor. Denumirea vine de la ucraineanul Hrinca care înseamnă felie de pâine și prin analogie, bucată de pământ. în părțile locului hrincă înseamnă o bucată de mămăligă tăiată cu ața. Isopescu (La Isopescu)teren în pantă situat în partea de est a Dealului Dumbrăvii. Se cultivă cu cereale. Denumirea vine de la cetățeanul Isopescu care a locuit acolo în trecut. Izvoare (La Trei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-i atârnăm la spate un aparat de lătrat. Într-o vară, expediționarii de la Archeos s-au întovărășit cu alții din Hunedoara ca să cerceteze zona dintre Cotnari și Ruginoasa. Pentru că hunedorenii tăiaseră la plecare un porc, fiecare avea asupra lui o hrincă de slană iar seara se ascundeau în cort ca să tragă din uiagă un gât de vinars. Aveau astfel spor la mers iar bietul Șoimuleț, în spatele căruia atârna un rucsac plin cu napolitane, nu le putea ține pasul. Până la urmă desele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nu mă săturam să-i admir. Erau atât de frumoși! Când ne săturam de pozne pe-afară, intram în casă. Un miros de pâine coaptă pe plită te lua de nas. Nu plecam până nu-mi dădea și mie o hrincă bună. Doamne cu bună mai era! Bineînțeles că n-o puteam mânca pe toată... dar nici înapoi n-o dam, căci mi-era rușine. O ascundeam sub bundiță și-o luam acasă. Țin minte, că, odată mama a văzut o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să se facă jar. Apoi am pus cartofii în șperlă. Vasilică, era meșter la astfel de operațiuni. Îi întorcea în toate părțile, ca să nu ardă, să fie tocmai buni de servit. Maria, Aurelia și Ion au scos din trăistuță niște hrinci de pâine, sare, câteva pahare și o ploscă de apă. Eu aveam niște mere bune ionatane și le-am curățat de coajă c-un cuțitaș de la Mihai. Când erau gata copți, cartofii ne-au fost împărțiți în număr egal la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Pârc. Hotin 7003; cu Duma (7005); cu Negrul 7000-Bogdan Vodă) Ștefan reușește să atragă după multe străduinți pe Duma Brae șipe fiul său Duma /Brudur/(?), pe Costea Danovici care probabil cade la Baia, pe îndărătnicii Șendric Tolocico, Iațco Hudici, Ivașco Hrinco cari fură îndărătnici și se apropiară deabia în 6972. Iațco Hudici întovărășește pe domn între (6972-7000) Tolocico cade probabil la Baia Iațco Hudici, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion Bucium, Petre Ioachimovici, boeri mari rămân fără funcții dar erau foarte cinstiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
titlu intrați în divan la: 6968: Duma Braevici, Coste Dancovici, Albul, Petre Ioachimovici, frate-său Vasco, Cosmița, Ion Bucium, Buhtea, Fetior, Stanciul, Lazul. 6969: Goian, Isac. 6972: Șandru ot Dorohoi, Radu ........., Iațco Hudici. 6974: Zbiarea, Șendric, Tolocico, Radu Gangur, Ivașco Hrinco, Șteful Cernat, Ciocârlie. După Războeni se arată nume nouă: 6984: Șteful Isacovici, Fete Gotcă, Petru Hrăman, Dinga, Iuga, Andreica Ciortorovski, Ion Secară, Groza Micotă, Mușat, Duma Brudur. Vlaicu, Șteful Toader starostii Hotinului. Boeri fără titlu: Șteful Cernat (6976-6981) Șteful Isacovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1953; Cuvântul mamei, București, 1953; Lumina noastră, Chișinău, 1954; Versuri, Chișinău, 1954; Dragoste, Chișinău, 1956; Europa azi, Chișinău, 1957; Drumuri și gânduri, Chișinău, 1958; Versuri alese, Chișinău, 1959; Din neam în neam, Chișinău, 1960; Noi avem prieteni, Chișinău, 1960; O hrincă de soare, Chișinău, 1961; Poeme alese, Chișinău, 1961; Înflorească visele, Chișinău, 1962; Versuri, Chișinău, 1965; De vorbă cu lumea, Chișinău, 1965; Poartă-ne, vreme, Chișinău, 1967; Vâltoarea dorurilor, Chișinău, 1968; Multe doine, multe hore, Chișinău, 1968; Cu fluierul în stele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286539_a_287868]
-
brînză; bombă; cu bucată; o bucată; bucătărie; bunătate; carul; casă; cărămidă; ceva; de ceva; ceva mic; chiflă; colț; copil; copilul; costiță; cutie; cuțit; diviziune; duplicat; egalitate; element; fată; firimitura; femeie; firimitură; fîșie; fleică; frați; frîntură; frumoasă; frunză; gagică; grosolan; haina; hrincă; indiciu; itemi; împarte; a împărți; început; înghițitură; lepădătură; lucru; un lucru; lume; lungime; masă; de masă; material; materie; mămăligă; măsură; milă; minte; mușcătură; nedumerire; nefinalizat; nevoie; noutate; număr; om; de os; parte mică; o mică parte; parte din; o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
carbohidrat; carbohidrați; carne; căldură; ceai; cîine; coace; coca; colaci; comunist; copt; covrig; credință; cremos; creștinism; cu unt; cumpărată; da; dietă; dulce; Dumnezeu; echilibru; existență; familie; făină și sare; făinoase; fărină; fărîmă; fărîmitură; feliată; firimituri; foamete; folositoare; gluten; grav; greu; har; hrincă; Hristos; incorect; indispensabil; iubire; îngrașă; îngrășare; însoțitor; jumări; kilograme; magazin; mama coace; margarină; maro; miere; mîine; mîncare de bază; morar; mucegăită; muștar; necesar; necesitate; nefeliată; nisip; a noastră; noastră; nucă; nu-mi place; ouă; pateu; patrie; pămînt; părintesc; piță; pîine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]