1,472 matches
-
prezint câteva personalități de marcă ale literaturii române din neamul Pârâienilor, dar nu înainte de a aminti atestarea documentară a satului Pârâieni de pe Valea Oltețului, sat unde își aveau conacele boierii Pârâieni. Primul document în care se vorbește de Părăiani, este Hrisovul dat de Basarab cel Tânăr la 18 ianuarie, 1480, în București; document ce se găsește în lucrarea Documente privind Istoria României, Țara Românească, sec.XIII - XIV, paginile 273 - 276. Referindu-mă la poeți, prozatori, dramaturgi, din neamul Pârăienilor, pot aminti
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
romană-engleză) cu o prefață de Dan Bodea si postfață de T Stănciulescu-Editura Mirabilis, “Joc tainic”, “Cântecul iubirii”, “Locul de lumină”, “Insomnia căutării”. A coordonat antologia „Poeți români slăvind dumnezeirea”. Este prezentă în 12 antologii și are în pregătire 2 volume: „Hrisov în iarbă”(poezie), “Gânduri de vecernie” (proză). Este colaborator al mai multor reviste. Figurează în: „Dicționarul Medicilor Scriitori si Publiciști”, 2001, Editura Viața Medicală, reeditat și în 2003; ”O istorie a literaturii române de la origini până în prezent”, Ion Rotaru, Editura
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
veseliți/ Împreună regăsite, lângă maica ce iubiți/ Jucați hora înfrățirii cu flăcăi dintre stejari/ Hora sfântă a dezrobirii, hora României Mari.// Iar când falnic viitorul, va păstra în veci solia,/ Basarabia rămâne pe veci a țării noastre rai;/ Ca în hrisoave să rămână Ferdinand și cu Maria,/ Prea slăviți în România pe altarul lui Mihai.” (idem) Basarabia redevenind din acea clipă vechea provincie dacoromână. Adunarea Deputaților și Senatul României au votat la 29 Decembrie 1919, Legea privind ratificarea Unirii Basarabiei cu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
brațele mele cautand-o năuc printre frunze de nuci Intampla-te, Doamne, si vino să-mi duci Pe-un crivat de beci toată iedera verde, acest cântec de ea, să o văd cum ma pierde; acest cântec de ea, pe hrisovul de huma, din mine s-o plec și s-o fac să rămână... Camelia Radulian Referință Bibliografica: Cântec de ea / Camelia Radulian : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1736, Anul V, 02 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia
CANTEC DE EA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1443778861.html [Corola-blog/BlogPost/368132_a_369461]
-
îl au în viața mea și cum eu la rându-mi le constat (simt)prietenia. Și cum la orice vârstă avem de învățat din literatură,m-am refugiat pentru un timp printre antici și clasici . Citind și recitind opere -adevărate hrisoave de conduită am dat peste Iliada lui Homer . Două personaje :Ahile și Patrocle a căror prietenie o consider desăvârșită. Am luat acest prim exemplu căci poetul orb a scris aceste pagini cu o profunziune neîntrecută.Trăirile interioare ale omului ,de la
PRIETENIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1440321839.html [Corola-blog/BlogPost/371741_a_373070]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Gloria Limbi Române, poem de Al Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
și 2015. (George ROCA - Rexlibris Media Group, Sydney, Australia) *** DE LUAT AMINTE (post scriptum, la cartea COPILUL NEDORIT) Frumoasă carte, bine scrisă, în dulcea limbă românească, Ce bine-ar fi, să faci cumva, ca foarte mulți să te citească! Așa hrisov, cu-atâta miez, cu unduirea sa ușoară, Ce bine-ar fi, dar cui să-i spui, predat să fie în școală. Atâți din cei pătrunși în clasă, tentați să urce între glorii, De-ar vrea s-o facă-ar învăța
ION C. GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ion_C._Gociu.html [Corola-blog/BlogPost/359991_a_361320]
-
Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului SĂ NU TE MIRI... Să nu te miri, acum, că tot te mai iubesc Noi am furat, rebeli, din veșnicii clipite... Din cerurile mute-n hrisoave aurite Ți-ai scris cu fum albastru destinul îngeresc. De nemurirea mea, nicicând să nu te miri... M-ai regăsit visând, în ora înghețată Cu muzica din sfere, pulsând prin noi deodată, M-ai inhalat avid, în somn să te
SĂ NU TE MIRI... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1497163977.html [Corola-blog/BlogPost/366490_a_367819]
-
răscruce de vreme! Să-ți pui doruri în poeme și nemurirea în cuvânt! Raza gândurilor tale pe mulți rivali i-a deranjat, de și-au dus sufletu-n păcat. Dar tu ai astrală cale! Ne-ai lăsat comori ascunse în hrisov de idealuri, pentru doruri necuprinse! Noaptea, când răsari din dealuri, scriu sentimente nespuse, pe ale iubirii valuri! © Maria Filipoiu Poveste fără sfârșit De-un veac te-aștept fără-ncetare, Luceafăr blând, plecat să îmi aduci cunună din raze de soare
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434230214.html [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc/ gândurile primenite-mireasă./ cu sufletul scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea pururi Aleasă.// Cu ele mă rog și mă-nchin,/ cu ele îmi cânt viața mea,/ cu ele mă-mpărtășesc-cer senin/ în ele sunt pâine și vin,/ sunt codru și grâu,/ țărână și stea.// Cu ele alaiul de
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se prind ca-ntr-o horă/ în Vestea cea Bună,/ credința, nădejdea/ în Tine le-adună,/ cu harul iubirii/ în Tine înfloresc.// În stihuri de aur/ graiuri românești/ se preling în vinul/ Sfintelor Potire./ Ctitorii, pisanii,/ hrisoave cerești,/ stiharul ce-nbracă/ Dacoromânia/ să liturghisească aleasă mărire/ Prea sfintei Crăiese -/ Fecioara Maria! Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
din sate au fost aservite sau cumpărate de mari familii feudale. În baza lui ius eminens, după constituirea statelor feudale, domnul le-a recunoscut aceste drepturi de proprietate asupra satelor. Satele mănăstireștierau proprietatea mănăstirilor și erau administrate de egumenul mănăstirii. Hrisoavele de imunitate privind satele mânăstirești erau mai largi decât în cazul satelor boierești. Satul Domnești de pe valea râului Doamnei a aparținut mănăstirii Argeș. Iată ce scrie într-un document emis la 4 aprilie 1523 (7031) din Târgoviște (este cea mai
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de o serie de scutiri fiscale. Sloboziileerau o categorie de sate constituite în secolele al XIV-lea - al XVIII-lea, fie pe pământ domnesc, fie mânăstiresc/boieresc, din voința domnului pentru scopuri precis determinate. Acestor coloniști li se acordau prin hrisoave domnești scutiri la dări și de munci datorate proprietarului terenului pe un anumit timp determinat, de la unul la zece ani, cu excepția birului și a îndatoririlor militare. Regimul judecătoresc și administrativ al sloboziilor era foarte asemănător cu cel al obștilor sătești
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
trebuincioase. Ele presupun preocupări minime de alfabertizare cu caracter ceva mai general, inițiative ca la curtea domnească sau pe lângă instituțiile monahale să existe oameni care să știe să scrie și să citească documente, să întocmeacă scrisorile diplomatice, să conceapă diferite hrisoave, să alcătuiască corespondența comercială, să pregătească slujbași pentru punctele vamale ale țării, pentru diferitele dregătorii, etc. Biserica avea de asemenea nevoie de elemente bine pregătite spre a ține piept, a contracara campaniile propagandei catolice, care începuse să se infiltreze și
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
În zona orașului Câmpulung se găsesc mai multe mărturii că unele privilegii acordate acestora orașului datau încă din anul 1215, de pe vremea lui Radu Negru voievod: "... Așijderea orășenii cămpulungeni să nu dea vamă din ce vor vinde, să scrie în hrisov, după cum au fost iertați de răposatul Radu voievod, cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi în piața orașului Câmpulung, cunoscută sub numele de Crucea Jurământului". Avem aici dovada sigură că
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
la : - Inscripția din anul 1300 de pe mormântul lui Laurențiu, comes de Longo-Campo de la biserica catolică, - Scrierea papei Ioan al XXII din anul 1327, trimisă lui Basarab voievod - Cronica Pictată de la Viena, care amintește de lupta de la Posada din anul 1330 - Hrisovul dn 1352 prin care mânăstirea Câmpulng a fost înzestrată cu moșia Bădești - Lespedea de pe mormântul lui Nicolae Alexandru voievod din Câmpulung din anul 1364 (Gheorghe Pârnuță și George Nicolae-Podișor, Monografia Școlii generale Nae A. Ghica din Rucăr-Argeș Referință Bibliografică: Știința
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
valori, dragostea, nădejdea și credința, într-un fel firesc așa cum numai natura poate oferi, dau lecturii o notă bună, amintindu-ne că vor rămâne dincolo de trecătoarele zbuciumări ale istoriei. Istoria înseamnă oameni, fapte, nu simple date consemnate în cronici și hrisoave. Oamenii pe care Corina Lucia Costea ne ajută să-i cunoaștem sunt ființe ca și noi, vii, reale, apropiindu-se prin scrisul domniei-sale de esențialul uman. Încă un exemplu de bucurie a vieții, ales nu întâmplător: „Am auzit, peste ani
„FLORI ÎN CLEPSIDRĂ” DE CORINA LUCIA COSTEA de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_flori_in_clepsidra_de_corina_lucia_costea.html [Corola-blog/BlogPost/341725_a_343054]
-
dezvăluiau decât chipul plin de lacrimi al copilului, după care i se topea inima și corpul neînsuflețit al soțului în căruțele care transportau ciumații la gropa comună. Rare erau clipele în care ochii Anei se uscau. „Numai dacă aș obține hrisovul să pot porni în căutarea lor”, gândea de fiecare dată suspinând adânc. Decizia luată, ca după atâția ani să calce pentru prima dată pragul casei socrilor ei, era tocmai dorința de a putea cunoaște itinerarul drumului parcurs de Necula. Inima
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
scadă! În jurul meu un dans de buburuze, Dorm întins sub două pălării Furnici și melci răsar din bălării M-a părăsit și ultima din muze; Timpul parcă s-a oprit în loc Printr-un armistițiu general Amintirea unui mareșal Răzbate prin hrisoavele de foc Ce mi-am dorit, nu mai doresc de fel Caravanele nu mai pornesc la drum Sahare, dune, amintiri, un fum Furtuna bate doar prin portofel Nici grijă, foame, datorii scadente Dar nici pretenții la vreo scară De unde să
ARMISTIŢIU GENERAL de ION UNTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Armistitiu_general_ion_untaru_1333512281.html [Corola-blog/BlogPost/345291_a_346620]
-
ROMÂNEȘTI Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 117 din 27 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Națiunea Daco-Română, ca cea mai încercată și mai prigonită dintre Nații, și-a împletit logodna veșniciei, pecetluindu-și Destinul cu sângele mucenicesc pe Hrisovul heruvimic: în dor și suferință, în crez și îndurare, în chin și sărbătoare, în frângeri și înălțări, în tăceri și mărturisiri, în așteptări și împliniri, în înfricoșări și extazuri, în bocete și psalmi, în jale și hori, în apusuri și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
durere și-a poleit raze de soare. Din frângerea mâinii torturate și-a pus peste ponoarea sufletului mângâierea pentru cei din jur. Acasă și-a lăsat mireasa tinereții, prigonită de legefii minciunii, dar inima sa primenită de ninsoare a primit hrisovul binecuvântării. Stihul credinței i-a topit în psalmi biruinței, Liturghia Învierii. Mi-i tristă această noapte, cu zornăit de fiare,/ m-apasă ca o piatră trecutul izgonit;/ vin amintiri din vreme și calde ca un soare,/ vin să-mi aducă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
nu se uita niciodată. Domnița închise cartea și privirea i se îndreptă spre vitraliu: „Va trebui să ajung la Mogoșoaia. Mă așteaptă numai pe mine!” O singură mișcare hotărâtă și rochia se încovoie în urma divanului boieresc. Purta în mâna dreaptă hrisovul, iar pe cea stângă ascundea brățara groasă. Ieșită în curtea Academiei, își aminti pe dată de frigul toamnei bucureștene și se întoarse la pelerină. „Nu plecați prin ploaie.”, auzi vocea Georgianului. „Mai bine așteptați să treacă vântul.” Îl privi câteva
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Bratara_dacilor.html [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]