28 matches
-
cap. „Taina Unității”, p. 137-161. [27] Idem, Liturgy and Tradition, New York, 1990, p. 55. [28] Ibidem, p. 60. [29] Ibidem, p. 51. [30] Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Op. cit., p. 24. [31] Ibidem, p. 25. [32] Sfântul Nicodim Aghioritul, Hristoitia, traducere în limba română de monahii Iona și Antonie, Sfântul Munte Athos, p. 69. [33] Alexander Schmemann, Euharistia, ed. cit., p. 38. [34] Alexander Schmemann, For the life of the world, New York, 1973, p. 17. [35] Idem, Euharistia, ed. cit
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Dumnezeiasca_euharistie_centrul_vietii_liturgice_si_duhovnicesti_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
stăpânirii. În 1826 traducea scrierea lui Vasile Macedoneanul către fiul său, Leon Filosoful, pe care o folosea la orele de greacă. Un manuscris al său cuprindea o introducere la o Gramatică elinească, cu text bilingv, româno-grec, iar din Darvari traduce Hristoitia, volumul I (text bilingv), după un intermediar, Vizantios, cu cinci ani înainte ca Anton Pann să o traducă din greaca apla a lui Daponte. Vezi tot studiul C. Erbiceanu, Viața și activitatea literară a protosinghelului Naum Râmniceanu. • Despre Anton Pann
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din greaca apla a lui Daponte. Vezi tot studiul C. Erbiceanu, Viața și activitatea literară a protosinghelului Naum Râmniceanu. • Despre Anton Pann se știe că cel puțin până la 1826 se semna grecește (Antonios Pantoleon). Primele sale traduceri sunt din greacă: Hristoitia și Școala moralului care învață toate obiceiurile bune (1834), din versiunea lui Cesarie Daponte. Cum spunea el însuși, a tradus din greacă numeroase alte cărți, dar, din lipsă de fonduri, zăceau în manuscris. În 1837 oferă cititorilor o versiune foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
una singură: "ea e domnia Harului (charis), opusă domniei Legii (nomos) și ilustrată de oameni care împărtășesc credința în Dumnezeu și care, după tronurile îngerilor, alcătuiesc împărăția lui Dumnezeu"6. Iată de ce normele de comportare din Apophtegmata patrum sau din Hristoitia lui Nicodim Arghioritul erau strict reglementate după Scripturi și Sfinții Părinți. Numeroasele hristoitii cu circulație apocrifă până în epoca lui Anton Pann încorporau un ansamblu de reguli de conviețuire creștină în esență. începând însă cu Turcocrația din veacurile XVII și XVIII
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de oameni care împărtășesc credința în Dumnezeu și care, după tronurile îngerilor, alcătuiesc împărăția lui Dumnezeu"6. Iată de ce normele de comportare din Apophtegmata patrum sau din Hristoitia lui Nicodim Arghioritul erau strict reglementate după Scripturi și Sfinții Părinți. Numeroasele hristoitii cu circulație apocrifă până în epoca lui Anton Pann încorporau un ansamblu de reguli de conviețuire creștină în esență. începând însă cu Turcocrația din veacurile XVII și XVIII, deci culminând cu fanariotismul, ieșirea de sub autoritatea cenzurii divine a condus la coabitarea
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
urcă, iarăși, până la lumea bizantină, autocratică. Generalul Kekaume-nos îndeamnă "să nu ai încredere", să înaintezi în viață "cu ochii plecați"11 ș. a. adevărate maxime mereu reiterate în așa-numitele "oglinzi ale principilor" ori în sumedenia de cugetări ce concurează vechile Hristoitii. Alexandru Mavrocordat, ajuns mare Dragoman al Porții ne învață și el cum "cu ochii plecați, vom avea grijă să acționăm după împrejurări, nu vom învăța mai mult decât este necesar, nu vom spune mai mult decât ce ne poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de ,,ghidușie’’ care însoțește transformarea lui Belfegor în Aghiuță este Tatiana Slama-Cazacu. Drăcușorul subaltern apare încă de la început pitit printre diavolii mărunței de la urmă, cântărindu-și coada cu mâna. De asemenea creează aceleași efecte, prin câteva grecisme picurate, ,,filotimia și hristoitia’’ lui Ianulea, și prin evocările anecdotice implicate în bârfele Acriviței. Luată literal, caracterizarea lui Ibrăileanu cu privire la Kir Ianulea, ,,o adevărată nuvelă istorică, cu toate însușirile acestui gen’’, ar putea părea inadecvată. Ibrăileanu se gândește însă tocmai la discreția cu care
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
înghițea și tăcea’’. O singură dată și-a ieșit din pepeni, când kera Acrivița, la un ospăț cu mulți musafiri, și-a bârfit copios o prietenă, soția unui negustor cu vază cu care erau în vizită. Kir Ianulea, ,,om cu hristoitie’’, a făcut-o atunci în fața tuturor ,,mai îndrăcită decât talpa iadului’’ și a fost cât pe aici să își dezvăluie adevărata identitate. Satanismul ca element de potențare din perspectiva fantastică a comportamentului personajelor vădește aceeași priză la cotidian. Episodul ,,tranzacției
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
constituție pentru „patrioții” lui (amintind, ca principii, de cea a cărvunarilor), în scopul refacerii societății după eliberarea de greci. În 1829 N. R. traduce în românește, în versuri, Buna obicinuință nouă, un manual cuprinzând sfaturi pentru corectarea moravurilor, având la bază „hristoitia” lui A.Vizantios după Erasm. SCRIERI: Despre originea românilor și Cronicul protosinghelului... de la 1768-1810 (publ. Constantin Erbiceanu), în Cronicarii greci carii au scris despre români în epoca fanariotă, București, 1888, 235-294; Poeziile protosinghelului... asupra zaverei, îngr. Constantin Erbiceanu, București, 1890
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
la concluzia că, deși nu constituie prin ele însele metafore "poetice" (revelatorii/trans-semnificative), textemele intră uneori ca "termeni" în alcătuirea unor metafore "poetice" complexe și contribuie astfel și la creația de lumi, nu doar de sensuri. Bibliografie Aghioritul, Sfântul Nicodim, Hristoitia (Bunul moral al creștinilor), Bunavestire, Bacău, 2001. Amosova, N. N., Osnovui anglijskoy frazeologii, Editura Universității, Leningrad, 1963. Anderson, Graham, Fairytale in the Ancient World, Routledge, Londra/New York, 2000. Avădanei, Constanța, Construcții idiomatice în limbile română și engleză, Editura Universității "Alexandru Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
414 Radu Cernătescu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române, Cartea Românească, București, 2010, p. 299. 415 Ibidem, pp. 266-273. 416 Roshen Dalal, Hinduism: An Alphabetical Guide, Penguin Books India, New Delhi, 2010, p. 460. 417 Sfântul Nicodim Aghioritul, Hristoitia (Bunul moral al creștinilor), Bunavestire, Bacău, 2001, p. 237. 418 Nu este exclusă aici o sursă derivată: "Dar poate că cugeți lucruri mari din pricina averii tale? De ce? Te rog; nu ai auzit că goi am intrat în lume, goi ne
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Am citit o mulțime de scrieri ale marilor teologi ai Ortodoxiei, precum și teologi apuseni, mai vechi și mai noi. Dar studiam permanent Filocalia și Patericul. Cu părintele Serghie în Aiud, rumegasem cu toții lucrarea părintelui Stăniloaie Iisus Hristos sau restaurarea omului, Hristoitia de Sfântul Nicodim Aghioritul și multe altele. Cel puțin o dată pe săptămână domnul Trifan era asaltat de cei mai tineri, să adâncim cuvântul Sfinților Părinți. Am început și să învățăm pe de rost Scripturile, în special Noul Testament, și am constatat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Din această ediție, cea mai bună la acea dată, pe care învățatul o considera o „încheiere nimerită” a activității sale literare, nu a apărut, din păcate, și un alt volum, care urma să cuprindă O șezătoare la țară, Nastratin Hogea, Hristoitia, Archirie și Anadan. Structurate în două părți, Things That Were și Things That Are, memoriile lui G., apărute la Londra, în 1990, cuprind în capitolele Autobiography, Reminiscences și The Gaster Saga, nu numai elemente cu privire la viața și la biografia sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
este; că din început diavolul păcătuiește" (Ioan 3, 8). Însă, după osebit chip, clevetitorii, vânzătorii și martorii mincinoși, sunt și se numesc fii ai diavolului, pentru că se fac ucenici și următori diavolului la clevetiri și la vânzări.” (Sfântul Nicodim Aghioritul - Hristoitia (Bunul moral al creștinilor) - Ed. Buna Vestire 2001, Cuvânt IV, pct. 34). Dacă adevărul este Însuși Iisus Hristos, minciuna este diavolul, care printr-o minciună a determinat înfăptuirea păcatului strămoșesc și căderea omul din Rai. Lucrarea lui nu s-a
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se smintise din calea lor”, editorul intervine, inventiv și cu un bun instinct, în recuperarea clarității și cu deosebire în plasticizarea expresiei. Același vers fluent și un duh al exuberanței verbale în mai toate cărțile populare pe care le prelucrează: Hristoitie au Școala moralului care învață toate obiceiurile și năravurile cele bune (1834), Noul Erotocrit (I-V, 1837), Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam (1850). Mai înzestrat decât I. Barac sau V. Aaron, P. trece de la culegeri, versificări și prelucrări la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
comedie umană integrală, făcută din observații impersonale, stereotipe, cunoscute dinainte, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit, în rigiditatea lor chinezească, persiflatoare, de înțelepciune milenară. G. CĂLINESCU Pann face parte și el din familia poeților întemeietori, dar în linie morală. Hristoitie au Școala moralului (o prelucrare) este o carte delicioasă. Alții vor să scrie o gramatică, o retorică, inventează un limbaj pentru poezie, Pann, versificator iscusit, vrea să dea un cod al bunei purtări. Asta convine talentului său de moralist și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
Is. Hs. și în alte sărbători ale anului, București, 1830; ed. 5 (Cântece de stea sau Versuri ce să cântă la Nașterea Domnului nostru Is. Hs.), București, 1852; Poezii deosebite sau Cântece de lume, București, 1831; Îndreptătorul bețivilor, București, 1832; Hristoitie au Școala moralului care învață toate obiceiurile și năravurile cele bune, București, 1834; Noul Erotocrit, I-V, Sibiu, 1837; Fabule și istorioare, I-II, București, 1841; ed. București, 1847; Poezii populare, I, București, 1846; Culegere de proverburi sau Povestea vorbii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
indiene, ajunse la noi prin intermediar grecesc, de la romane antice sau medievale (Paris et Vienne pentru Noul Erotocrit), de la istorii bizantine (Povestea poamelor) și turcești (Nastratin Hogea), de la cîntece goliardice medievale (în îndreptătorul bețivilor) sau de la Erasmus din Rotterdam (în Hristoitia, după o variantă grecească). Cînd e vorba de literatura română, preferințele i se îndreaptă spre Ienăchiță, Alecu și Iancu Văcărescu, spre Costache Conachi, din care reproduce și prelucrează, iar cînd se oprește totuși la cîte un romantic (de exemplu la
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
existența între meseria de cîntăreț la diferite biserici, de profesor de muzică bisericească la Seminar și cea de tipograf-scriitor. "Profesor de muzică corală al Școalelor naționale din București" - așa se va iscăli, mîndru și ambiguu, începînd cu 1834, pe coperta Hristoitiei. Aristocrații pașoptiști cultivau poezia din impuls interior și din dorința de a ajunge celebri. Cîntărețul și tipograful o cultiva în primul rînd pentru a se susține material. Trebuie să adăugăm imediat că nu numai pentru asta! Numeroase mărturii ni-l
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
îl are/ Lui-și ca o mădulare/ Pe care îl stăpînește/ Ca p-un subpus cum voiește./ Trupul nimica nu poate/ Fără suflet întru toate;/ De aceea să cuvine/ Să-ngrijim de dînsul bine." Aceste prime versuri din prefața la Hristoitie, la prelucrarea din 1834 după Erasmus, se transformă în principiu al tuturor scrierilor lui Pann: a "îngriji sufletul", a compune versuri doar în sprijinul moralei, iată idealul unei poezii aflate la distanță enormă de pașoptism. însăși atracția esteticului pur i
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
sfinte,/ Pe Diana au aprins”2). Autorul se referă la Erostrat, incendiatorul templului din Efes al zeiței. Nebun de invidie, acesta a comis un gest iresponsabil, de ins care nu recunoaște operele culturii și civilizației. La Anton Pann, profesorul de „hristoitie”, „barbar” înseamnă needucat, impertinent, mojic: „Barbară iar însușire/ Este, cu desăvîrșire,/ Și urîcioasă urmare/ Celor de nobilă stare,/ Cînd va dormi oarecine,/ Să te plimbi, să nu șezi bine,/ Sau să-ncepi să faci vorbire/ Și să stai în sfătuire
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și Artă „Regele Carol II, 1938, p. 371. 7. Traduceri din Paul Verlaine, Biblioteca „Semănătorului”, 1903. „Barbar, cînta femeia aceea” 1. Opere, p. 28. 2. Gheorghe Asachi, „Erostrat”, în Opere, 1, Scrieri în versuri, ediția citată, 1991, p. 328. 3. „Hristoitie au Școala moralului”, în Scrieri literare, 1, Text de Radu Albala și I.Fischer, EPL, „Scriitori romîni”, 1963, p. 88. Seria exemplelor ar putea continua cu A. Mureșanu, Gr. Alexandrescu și alții. 4. „Strigoii”, în Poezii, ediția cit., p. 54
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
slavonă de Udriște Năsturel, cumnat al lui Matei Basarab. S-au tălmăcit și Archirie și Anadan, Sindipa. O Odisia lui Omir se găsește într-o copie de la finele secolului XVIII, o Istorie a lui Irodot e din veacul XVII. Vestita Hristoitie, manual de bună creștere, a fost prelucrată în versuri de protosinghelul Naum Rîmniceanu. Prototipul ei este De civilitate morum puerilum a lui Erasm. Ceasornicul domnilor e o prelucrare a lui N. Costin după Antonio de Guevara. Toate acestea reprezintă însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
arată ploaie sau nor, Iar când este uscăcioasă va fi timp dogoritor. Când nu arde focul bine și luminarea frumos Să fiți siguri că ne vine de undeva un nor gros. Orice copil ar râde azi cu hohote citind în Hristoitie sfaturi ce presupun o stare de animalitate superlativă: Când vei fi la adunare Sau vorbești cu oarecare, Te păzește foarte tare, Ca nu din vreo rea dedare, Să-ți fie mâinile ajunse Spre părțile cele ascunse, Au să te scarpini
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
învîrtindu-se în jurul istericalelor. Dracii sunt "afurisiți", "zevzeci", "procleți", "mucaliți", fac "lafuri" și "giumbușuri". Aghiuță se preface în negustor "chiabur", nici "matuf", nici prea "țîngău", își face case "deretecate", cu "dichis". El e "levent și galantom, pătruns de filotimie și de hristoitie". Fiind cuprins de patima "fuduliei", ia de nevastă pe Acrivița, fata lui Hagi Cănuță, om de seamă dar cam "ififliu". Acrivița are "ifose", e "zuliară", dă bărbatului "cu tifla", pe frate îl face "haple", pe soț "budala" și "capsoman". Ianulea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]