52 matches
-
catehism și o gramatică elementară în limba latină, iar în 1785 o aritmetică. Prin efortul lui, ca director al tuturor școlilor românești, s-au construit peste 300 de unități școlare românești în Transilvania. Cea mai importantă lucrare a sa este „Hronica românilor și a mai multor neamuri“, terminată în 1811. Luni, 1 martie GLENN MILLER În urmă cu 110 s-a născut compozitorul de jazz Glenn Miller. A abandonat facultatea pentru a se dedica muzicii, mai precis, jazzului. În 1938 a
Agenda2004-9-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282134_a_283463]
-
citesc pe Sandra Brown!... - Pe Sandra, cu căldură, o recomand, si eu, "cititorului modern" (și brownian). Cât despre mine însumi, quinquagenar și rac, e greu, cam greu, să mă mai de-fo(a)rtez! - Critică dvs. lilterară este un soi de "hronica literaricească" în registru postmodern. Nu credeți că, pentru anumite categorii de cititori, puteti deveni obositor? - Ei, bravos! Crez, - cum să nu crez?! - Adăugând două vorbe la ceea ce ați spus în cartea "Dublul regim (diurn/nocturn) al presei", întrebăm: Frâu Presse
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
ce fel de afinități elective de substanță puteau fi între Voltaire, răsfățatul regelui prusac frederic al II-lea și al doamnei de Pompadour ori între dramaturgii de mare succes, Beaumarchais sau Goldoni, si bietul Gheorghe Șincai, cel care își purta Hronica românilor și a mai multor neamuri în straița"? În realitate, această încercare de a îngloba Școală Ardeleana iluminismului nu purcede dintr-o exagerată feblețe pentru Voltaire, Rousseau sau enciclopediști, cu toate ca materialismul, fie și "mecanicist", al ultimilor formă o apetisanta "trufanda
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
în acest scop, învățînd limbi străine, citindu-i pe marii istorici ai Antichității, descifrînd cronicile românești. Primele sale studii pleacă de la ideea instaurării unui nou început în istoriografia română: "O istorie adevărat națională ne lipsește. Ea zace încă supt praful hronicilor și documentelor contimpurane. Nimeni pînă acum nu s-a încercat s-o dezgroape" (Puterea armată și arta militară...). Predecesorii săi, Florian Aron și M. Kogălniceanu, sunt pomeniți doar în treacăt: pare evident că furtunosul istoric debutant concepea istoria națională după
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
prevăzută în buget suma de 500 lei pentru cumpărarea de cărți necesare bibliotecii școlii, iar în anii următori alte sume 4. Între cărțile aflate în aceste prime biblioteci , la care aveau acces toți locuitorii, nu lipseau ‘'Magazinul istoric pentru Dacia'' ‚''Hronica românilor'' ‚''Istoria națională'' de D. Bolintineanu, ''Documente istorice'' ‚''Traian în Dacia '' de Al Filimon ‚'' Minunile naturii'' de Iuliu Baras s. a.5. Creșterea continuă a numărului elevilor, în perioada următoare precum și apariția unor școli, înzestrate cu biblioteci, a făcut ca numărul
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Istoria: au încercat să impună ideea originii pur latine a poporului român, vehiculînd teoria exterminării dacilor: -Samuil Micu, Istoria și lucrurile și întîmplările românilor - cuprinde idei moderne, iluministe, dar relatează sec evenimentele sau copiază pasaje întregi din cronici; -Gheorghe Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri - dovedește mai mult spirit critic și o informație mai bogată, opera fiind plină de rîvnă în susținerea adevărului; -Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia - caracter polemic, fiind mai degrabă un pamflet de
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
XIX-lea, prin reprezentanții Școali Ardelene, se ducea lupta împotriva instituțiilor pe care se sprijinea orânduirea feudală, împotriva obscurantismului și pentru luminarea poporului.Lucrările ce au făcut obiectul acestor idealuri au fost:”Istoria lucrurile și întâmplările Românilor “ de Samuiel Micu, “ Hronica Românilor și a mai multor neamuri“ de Gheorghe Șincai și “ Istoria pentru începutul Românilor în Dachia“ a lui Petru Maior. Prin scrierile lor aceștia au militat pentru ideea unității Românilor. Atitudinea lor era văzută ca progresistă cu tendințe democratice, de
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
XIX-lea, prin reprezentanții Școali Ardelene, se ducea lupta împotriva instituțiilor pe care se sprijinea orânduirea feudală, împotriva obscurantismului și pentru luminarea poporului.Lucrările ce au făcut obiectul acestor idealuri au fost:”Istoria lucrurile și întâmplările Românilor “ de Samuiel Micu, “ Hronica Românilor și a mai multor neamuri“ de Gheorghe Șincai și “ Istoria pentru începutul Românilor în Dachia“ a lui Petru Maior. Prin scrierile lor aceștia au militat pentru ideea unității Românilor. Atitudinea lor era văzută ca progresistă cu tendințe democratice, de
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
XIX-lea, prin reprezentanții Școlii Ardelene, se ducea lupta împotriva instituțiilor pe care se sprijinea orânduirea feudală, împotriva obscurantismului și pentru luminarea poporului. Lucrările ce au făcut obiectul acestor idealuri au fost: „Istoria lucrurile și întâmplările Românilor” de Samuil Micu-Klein, „Hronica Românilor și a mai multor neamuri” de Gheorghe Șincai și „Istoria pentru începutul Românilor în Dachia” a lui Petru Maior. Prin scrierile lor aceștia au militat pentru ideea unității Românilor. Atitudinea lor era văzută ca progresistă cu tendințe democratice, de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
ex-domnitorul“ valah, Grigore Alexandru Ghica, adică Grigore al V-lea Ghica (despre care istoria spune că, atât cât a ocupat tronul Moldovei, a convins că-i un adept al principiilor național-valahe, a încurajat cultura valahă, tipărind la Iași, în 1853, Hronica Românilor și a mai multor neamuri, de Gheorghe Șincai, a dat prima lege a jandarmeriei valahe, a pregătit calea re-Unirii Valahimii din cele două principate ale Daciei Nord-Dunărene etc.), în ciuda faptului că, în „economia“ romanului Descăunarea, de Vasile Moldovan, este
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Paris, Mouton, 1973; Études linguistiques, The Hague, Paris, Mouton, 1973. Rusu, Ion L, Elemente autohtone în limba română. Substraturi autohtone în limba română. Substratul comun româno-albanez, București, 1970. Sandfeld, Karl, Linguistique balkanique. Problèmes et résultats, Paris, Klincksieck, 1930. Șincai, Gheorghe, Hronica Românilor, în Opere, ediție îngrijită și studiu asupra limbii de Florea Fugariu, Editura pentru literatură, București, 1967. Siupur, Elena, "L'écrivain roumain au XIXe siècle", în Cahiers roumains d'études littéraires, Editura Univers, București, februarie 1980. Teodor, Pompiliu, Avram lancu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Portret și autoportret, TR, 1986, 48; Eugen Simion, „Portretul literar”, RL, 1986, 39; Roxana Sorescu, Silviu Angelescu, „Portretul literar”, LL, 1986, 1; Marian Papahagi, Din vremea lui Mavrogheni, TR, 1988, 7; Nicolae Manolescu, Parodia burlescă, RL, 1988, 9; Șerban Foarță, Hronică literaricească, O, 1988, 10; Al. Călinescu, Firește, un manuscris..., CRC, 1988, 16; Mircea Mihăieș, Reconstituiri, O, 1988, 19; Traian Ungureanu, Modernitatea bucoavnelor, AFT, 1988, 5; Gabriela Gavril, Istorie ieroglifică, „Dialog”, 1988, 126; Val Condurache, Povești trecute, povești viitoare, CL, 1988
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
se referă la Galerius (ajuns împărat al Romei) și la mama acestuia (o preoteasă dacă). Iată pe scurt biografiile celor două personaje istorice, pe care a încercat să le contureze, încă de la începtul secolului al XIX-lea, Gh. Șincai în Hronica românilor. în prima jumătate a secolului al III-lea e.n., trăiește în Dacia „o adoratoare [= preoteasă] a zeilor munților”, o „femeie foarte superstițioasă” (Lactantius, De mortibus persecutorum, XI, 1), cunos- cută sub numele romanizat Romula, originară din regiunile „de dincolo de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aroganță, iar ultimii îi calificau pe • Koz’ma Pražskij, Cešskaja hronika (Pamjatniki srdnevekovoj istorii narodov Central’noj i Vostoč’noj Evropy. Vstup. stat’ja, perevod, komment. G. E. Sančiuka), Moskva, 1962, p. 220; A se vedea, de asemenea: Gall Anonim, Hronica i dejanija knjazej i pravitelej pol’skih (Pamjatniki srednevekovoj istorii narodov Central’noj i Vostočnoj Evropy), Moskva, 1961, p. 58-59. • Apud C. Szabo, Die militärische Aspekte der deutsch-ungarischen Beziehungen während der Salierzeit, în „Ungarn-Jahrbuch. Zeitschrift für Kunde und verwandte Gebiete
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Șuluțiu, vezi Nicolae Edroiu, Câteva precizări intenția de a arăta: Adevărata cauză a trecerii armenilor din Moldova în Transilvania. Observațiile erau susținute de comentariile istoricilor transilvăneni Fasching și Schultzer, la care a adăugat informații din sursele narative românești cuprinse în Hronica românilor publicată în 1854 la Iași de Gheorghe Șincai. Tonul polemic al textului îl va îndepărta pe Șterca Șuluțiu de scopul propus, transformându-l într-un apărător al virtuților neamului său. El neagă existența unor gesturi de intoleranță religioasă în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istorie a literaturii române, cu ample referiri și la istoria limbii. SCRIERI: Monumentul Șincai-Klainian a bărbaților celor ce pentru lauda nației române toată viața și-o jertfiră, Buda, 1844; Lexicon de conversație storicesc religionariu, I, Buda, 1847. Ediții: Gh. Șincai, Hronica rumânilor și a mai multor neamuri, I, Buda, 1844. Repere bibliografice: I. Lupaș, Cea mai veche revistă literară românească, AIN, 1921-1922; Teodor Botiș, Istoria Școalei Normale (Preparandiei) și a Institutului Teologic Ortodox Român din Arad, Arad, 1922, 391-393; G. I.
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
sa, București, 1970, 275-282; Cuvânt academic. Filosofia (1845), în Antologia gândirii românești, I, București, 1967, 404-407; Cuvântare la deschiderea anului școlar (1846), în Antologia gândirii românești, I, București, 1967, 408-409. Ediții: Cronicarii Țării Românești, I-II, București, 1846-1847; Gh. Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, Iași, 1853-1854 (în colaborare cu A. Panu și M. Kogălniceanu). Traduceri: A. Delavigne, Manual de filosofie, București, 1846; Wilhelm Traugott Krug, Manual de filosofie, București, 1847. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 140-144
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
Calendarul de la Buda” pe anii 1808 și 1809. La Buda, la Iași și la București, au apărut între 1844 și 1886 câteva ediții, fie fragmentare, fie după o copie deficitară, originalul fiind editat abia în 1967. Prima noastră istorie științifică, Hronica românilor și a mai multor neamuri cuprinde perioada 86-1739, fiind o expunere analistică de citate și reproduceri de documente. Relatările despre primii două sute de ani demonstrează originea romană a poporului român. Între 271 (anul retragerii aureliene) și 1300 se urmărește
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
se urmărește istoria nediferențiată a sud-estului Europei, cu o atenție specială pentru continuitatea elementului latin la nord și la sud de Dunăre. După întemeierea Țărilor Române este reliefată individualitatea lor politică, punându-se accent pe demonstrarea drepturilor românilor din Transilvania. Hronica... este și o scriere de atitudine politică și socială, cu o viziune largă. Comentariul istoric îi prilejuiește lui Ș. reflecții și intervenții directe, îndreptate în special în sensul situării românilor pe același plan cu celelalte popoare europene. Spirit iluminist, cărturarul
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
directă reușesc să învie adesea masa amorfă a documentelor. Când familiar oral, când înalt oratoric, stilul său produce expresii lapidare, sentențioase, concentrate, prin utilizarea unor elemente plastice sau lexicale de sorginte populară sau livrescă. Apreciată superlativ de generația pașoptistă românească, Hronica... a fost unul din izvoarele ideologiei acesteia. Ca profesor de poetică, Ș. și-a pus în practică abilitățile compunând câteva texte în versuri. Într-un volum omagial alcătuit de poetul Ladislau Nagy (tipărit la Oradea, în 1804), apărea și Elegia
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
Istoriia și lucrurile și întâmplările românilor, elaborată între 1800 și 1806 în patru volume manuscrise, tipărită abia în 1995, și Scurtă cunoștință a istorii românilor (din 1796), editată în 1963. Printre celelalte titluri de referință ale bibliografiei fruntașilor Ș.A. figurează Hronica românilor și a mai multor neamuri a lui Gheorghe Șincai, prima istorie științifică înfăptuită de un român, care nu doar expune, ci analizează critic peste patru sute cincizeci de documente, ca și Istoria pentru începutul românilor în Dachia (1812) și Procanonul
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
transpunerea de către Samuil Micu a Bibliei (1795), superioară celei apărute la București în 1688. În structura interioară a scrisului învățaților ardeleni, erudiția se aliază cu talentul literar. Scrierile istorice ale lui Micu dezvăluie o vocație de povestitor; aridul Șincai din Hronică... a scris, în latinește, o elegie, iar în românește, cea dintâi pastorală, conținând un dialog între ciobani; producțiunile lui Petru Maior, de la expunerile istorice la predici, cuceresc prin concretețea narației, prin detaliul savuros, uneori picant, prin verva polemică (amintind-o
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
Buda, 1804, reed. în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1970, 317-328; Adplausus quo illustrissimo ac reverendissimo domino Samueli Vulkán, Buda, 1806, reed. în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1970, 360-363; Hronica rumânilor și a mai multor neamuri, I, îngr. Al. Gavra, Buda, 1844; Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, îngr. A. T. Laurian, A. Panu, M. Kogălniceanu, Iași, 1853-1854; ed. I-III, îngr. Gr. G: Tocilescu, București, 1886
Si totuşi. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
București, 1970, 317-328; Adplausus quo illustrissimo ac reverendissimo domino Samueli Vulkán, Buda, 1806, reed. în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1970, 360-363; Hronica rumânilor și a mai multor neamuri, I, îngr. Al. Gavra, Buda, 1844; Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, îngr. A. T. Laurian, A. Panu, M. Kogălniceanu, Iași, 1853-1854; ed. I-III, îngr. Gr. G: Tocilescu, București, 1886; Învățătură firească spre surparea superstiției norodului, îngr. și introd. Dumitru Ghișe și Pompiliu
Si totuşi. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
central și de sud-est al continentului. Deși proveneau din familii comunitar-lingvistice diferite, destinul istoric i-a apropiat, ei având trăsături comune atât prin forma de receptare, cât și prin aceea de manifestare. Operele înseși atestă unitatea de cuget și simțire. Hronica lui Șincai se circumscrie istorismului sud-estic, dar și central-european, ea putând și trebuind să fie văzută comparativ cu aceea a sârbului Jovan Raić, Istoria diferitelor popoare cu deosebire a sârbilor, bulgarilor și croaților (Viena, 1780), cu aceea a bulgarului Paisie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]