246 matches
-
că la Păstorel Deși scriitor polivalent, cu disponibilități pentru toate genurile literaturii, de la epigrame la teatru și de la aforisme și vorbe de duh la cronici gastronomice, proza este ramura cea mai Împlinită a scrierilor sale. Este destul să amintim că „Hronicul Măscăriciului Vălătuc” a fost premiată de Academia Română În anul 1928, iar În 1937 scriitorul a fost distins cu Premiul Național pentru proză. Referindu-se la „Hronicul Măscăriciului Vălătuc”, criticul literar Gheorghe Hrimiuc consideră că, alături de Țiganiada, Amintiri din copilărie, Pseudokinegeticos
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
proza este ramura cea mai Împlinită a scrierilor sale. Este destul să amintim că „Hronicul Măscăriciului Vălătuc” a fost premiată de Academia Română În anul 1928, iar În 1937 scriitorul a fost distins cu Premiul Național pentru proză. Referindu-se la „Hronicul Măscăriciului Vălătuc”, criticul literar Gheorghe Hrimiuc consideră că, alături de Țiganiada, Amintiri din copilărie, Pseudokinegeticos și Craii de curte veche, aceasta se Înscrie În acele opere singulare „care deschid și, În același timp, Închid un drum posibil al unui gen. Fără
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
cu școala, cu toți acei care doresc să contribuie, în măsura posibilităților, la promovarea românismului, a literaturii și culturii noastre naționale". Dincolo de unele naivități de tehnică literară din poeziile publicate, dincolo de unele arhaisme conservate în limbă (v. rubrica intitulată " Din hronicul Societății Scriitorilor Români", s.n.) este de văzut efortul nobil al confraților noștri din Bucovina de Nord de a menține vie ideea de cultură românească, în condiții deloc prielnice, până în prezent cel puțin. "Vreau să cred, scrie Ilie Tudor Zegrea în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
de obârșie și de mișcare al personajelor: Bucovina, Bucureștii vechilor mahalagii, Cadrilaterul românesc (până la 1940) parte a peisajului dobrogean (în viziunea comparatistă a autorului, un fel de mezzogiorno sicilian, calabrez sau magrebian) străbătut de cuplul Prunaru-Elbil. în stilul ritualic de hronic se dă grai vieții și faptelor bucovineanului Moș Lostun, pilonul acelui sat de pe culmea mamelonului, asemănat cu o abație. Istoria lui Lostun I este opozabilă prin maiestuoasa ei statornicie, istoriei mari, impersonale, gata însă să-și iasă din minți, ciclic
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
din apariții anterioare și figurează aici în aceeași îngrijire, astfel: Divanul, editat și prefațat de Virgil Cândea în 1974 la Editura Academiei; Istoria ieroglifică, editată de Stela Toma în 1973 la Editura Academiei, cu un studiu introductiv de Nicolae Stoicescu; Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, editat și prefațat de Stela Toma, dar mai recent, în 1999-2000, la Editura Minerva. Adaug două observații legate de faptul că Dimitrie Cantemir se află în situația edițiilor critice întrerupte. Prima: ediția începută în 2003 (exact la
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
categorii istorice seriile de opere apărute, într-un tablou ce arată astfel: PRECLASICII: Marii cronicari ai Moldovei: Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce, ediție și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, 2003; Dimitrie Cantemir, Opere. I (Divanul, Istoria ieroglifică, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor), prefață de Virgil Cândea, ediție de Stela Toma, Virgil Cândea și Nicolae Stoicescu, 2003; Ion Heliade Rădulescu, Opere. I-II, ediție și prefață de Mircea Anghelescu, 2002; CLASICII: Mihai Eminescu, Opere I-VII, ediție îngrijită de D.
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
textual puțin satisfăcător al operei. în vederile d-lui Lefter, criticul clujean a propus, în succesiunea Școlii ardelene, o operă pedagogică laboriosă, tenace în afirmarea ei nu doar ideală, ci și de un pragmatism istoric, cu mijloacele apostolatului livresc (oare Hronicul lui Șincai nu-și află ecoul îndepărtat în tribulațiile Dicționarului coordonat de M. Zaciu?): Probabil că acestea au fost adevăratele sale vocații: cea a activismului didactic și cea a bătăliilor Ťconspirativeť din mediile intelectuale. Dovadă - în primul plan, academic și
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
textual puțin satisfăcător al operei. în vederile d-lui Lefter, criticul clujean a propus, în succesiunea Școlii ardelene, o operă pedagogică laboriosă, tenace în afirmarea ei nu doar ideală, ci și de un pragmatism istoric, cu mijloacele apostolatului livresc (oare Hronicul lui Șicai nu-și află ecoul îndepărtat în tribulațiile Dicționarului coordonat de M. Zaciu?): "Probabil că acestea au fost adevăratele sale vocații: cea a activismului didactic și cea a bătăliilor Ťconspirativeť din mediile intelectuale. Dovadă - în primul plan, academic și
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
două volume; a continuat în volumul 3 cu teatrul (o parte), apărut în 1986, iar volumul 4 (tot teatru) a venit abia în 1991 și volumul 5 (ultimele două piese), în 1993. Volumul 6, deocamdată ultimul apărut, în 1997, cuprinde Hronicul și cântecul vârstelor. După Luntrea lui Caron și după aforisme, va veni vremea eseurilor și a filosofiei lui Blaga. Mai e drum lung de parcurs, iar capătul nici că se vede, nici nu poate fi bănuit. Opera lui E. Lovinescu
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
dispune în prezent de circa 60 de manuscrise și aici a fost scrisă una dintre versiunile Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie - Manuscrisul românesc nr. 1062 din Biblioteca Academiei, datorat arhimandritului Gherasim. Tot aici a scris Naum Râmniceanu Hronicul său. Și tot de Mănăstirea Sinaia și-a legat numele unul dintre psalți români reprezentativi pentru deceniile de mijloc ale secolului al XIX - protosinghelul Varlaam Barancescu, intrat în monahism la Sinaia deși aici nu s-a găsit încă nici un document
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
patru capele militare, 23 de case parohiale, au fost reparate 90 de biserici și 60 de case parohiale, au fost restaurate și repictate 40 de biserici. Iar Duminică, 23 august anul 2009, s-a mai scris o dată de aur în hronicul Ortodoxiei de pe aceste bătrâne și vitregite meleaguri: cu prilejul împlinirii a 15 ani de existență a Episcopiei Covasnei și Harghitei, întâistătătorul acesteia, Părintele Episcop Ioan Selejan, a fost înălțat în treapta arhierească, onorifică de Arhiepiscop, de către Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
care totuși, difuz și ocult, o stăpînește. Lovinescu îi apreciază lupta cu "modele" și "grimasele", dar deplînge dezorientarea "gustului său intim". Este de notorietate strania exaltare a lui Herr Doktor în fața unor subproducții literare autohtone, cum ar fi Prințesa Limonata, Hronicul măscăriciului Vălătuc sau romanul Roșu, galben și albastru considerat de critic, într-o criză de autism, "o carte splendidă și diavolească". Estimp, Balzac și Stendhal îi apar ca "proaste modele" pentru literaturile aflate la început de drum, iar Sainte-Beuve face
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
Crestomației cipariene (p. 458-470). E deopotrivă un conflict regionalist, ce implică valorile acceptate, versiunile filologice ale textelor și cercurile de influență didactică ale celor două antologii. Stela Toma, editoare a Psaltirii lui Coresi (1976), a Istoriei ieroglifice (1973) și a Hronicului... cantemirian (I-II, 1999-2000), realizează cu mari eforturi documentare, filologice, editoriale, o selecție reprezentativă din opera scriitorului Timotei Cipariu, însoțită de un aparat critic ce satisface toate exigențele. Ediția-antologie e rezultatul unui proiect urmărit cu intermitențe patru decenii (p. XII
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
De ce îmi aduc aminte de acest lucru? Pentru că, zilele trecute, mi-a căzut în mână întâmplător cartea lui Al. O. Teodoreanu, zis și Păstorel, intitulată GASTRONOMICE, în care apar unele proze scurte dintr-o cronică mai veche a scriitorului, plus HRONICUL M|SC|RICIULUI V|L|TUC, lucrare de bază. Scriitorul a murit înainte de a vedea această carte apărută, - carte care este una de bucate, un pretext doar pentru spumoasele scrieri ale lui Păstorel, înrudit în spirit cu Anatole France și
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
predecesorilor, Teodor T. Burada și Mihail Poslușnicu, George Breazul realizează monumentala sinteză, numită inspirat Patrium Carmen<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen...; footnote> , în care adună și sistematizează datele istoriei muzicii din țara noastră, pregătind drumul viitoarele nouă volume ale Hronicului muzicii românești, datorate abnegației și acribiei academicianului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Hronicul muzicii românești, vol. I, II,III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, București, Editura muzicală, 1973, 1974, 1975, 1976; 1983, 1984, 1986, 1988, 1991; footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Carmen<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen...; footnote> , în care adună și sistematizează datele istoriei muzicii din țara noastră, pregătind drumul viitoarele nouă volume ale Hronicului muzicii românești, datorate abnegației și acribiei academicianului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Hronicul muzicii românești, vol. I, II,III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, București, Editura muzicală, 1973, 1974, 1975, 1976; 1983, 1984, 1986, 1988, 1991; footnote> . Se adaugă monografiile postume, dedicate lui Gavriil Musicescu<footnote Breazul, George - Gavriil Musicescu, schiță monografică
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
A fost avocat, funcționar la Editura Fundațiilor Regale și inspector oenolog al statului. Personaj pitoresc, cu gusturi rafinate, înclinat spre gastronomie și degustarea vinurilor nobile, cât și spre glume savuroase, a scris povestiri comice - cele mai reușite sunt reunite în „Hronicul măscăriciului Vălătuc“ (1928) -, epigrame și versuri satirice, aproape 200 de cronice gastronomice și a realizat traduceri din Moličre, Prosper Merimée, Anatol France, Gogol ș.a. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 24 iulie - Sf. Mare Muceniță Hristina; Sf. Mc Ermoghen; 25 iulie
Agenda2004-30-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282696_a_284025]
-
una dintre cele mai prielnice zone pentru drumeții și excursii de toamnă. Nu întâmplător, aceste locuri au reprezentat sursa de inspirație pentru unele creații ale lul Lucian Blaga și Mihail Sadoveanu. „În vacanța mare din vara anului 1903 - relatează Blaga („Hronicul și cântecul vârstelor“), - aveam să-mi lărgesc orizontul cu experiența unei lumi noi, aceea a muntelui“. Împreună cu întreaga familie va porni din Lancrăm și, trecând de Sebeș, va urca pe drumul ce șerpuia mai întâi domol și bine bătut, apoi
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
cărei note informative "erau asezonate cu un ton de bîrfa și venin". Întîmplător, a aflat cine era informatoarea plătită: Nu îi spun numele acum, dar eu am fost siderata. Într-adevăr, despre tatăl ei Blaga a scris foarte frumos în Hronic, era prietena cu familia primului meu soț și circulă în toate familiile bune din Cluj. În București, venea la noi în casa (...). Cîndva, prin deceniul opt, a dispărut în Italia (era deja destul de în vîrstă), iar soțul meu se întreba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
română, de mai multe ori, începând din 1825, în sfârșit în latină, după o copie imperfecta (1872, reeditata, cu o nouă traducere, în 1973): Historia Moldo-Vlachica, scrisă în 1717 (tipărită abia în 1983) și amplificata în limba română, în 1719-1722: Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, neterminat însă și publicat, cu imperfecțiuni, abia în 1835-1836, iar apoi la începutul secolului nostru. Această impunătoare opera, concepută pe o largă baza documentara (peste 150 de autori și scrieri anonime, în 11 limbi clasice și moderne
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Moscova și Ankara. Reproducerea în facsimile a textului original latin în toată plenitudinea lui încheie acest drum lung și deschide perspectiva ediției critice și a transpunerii integrale românești a celebrei opere cantemiriene. Note 1 Operele Principelui Dimitrie Cantemir, Tomul VIII. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, publicat de pre originalul manuscript al autorului de Gr. G. Tocilescu, București, 1901, p. 57. 2 Vezi, între altele: Antioh Cantemir, Sobranie stichotvorenij, St. - Petersburg, 1956; Stihuri, în românește de Virgil Teodorescu, Studiu introductiv de Paul Cornea
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
o jumatate de secol. Lucian Blaga s-a născut la data de 9 mai 1895 în comuna Lăncram de lângă Albă Iulia într-o familie de slujitori ortodocși ai altarului. După cum avea să mărturisească în poezia „Autoportret” și în volumul autobiografic „Hronicul și cântecul vârstelor”, până la vârsta de patru ani a fost „mut că o lebădă”, neputând articulă nici un cuvânt. A urmat cursul primar la Scoala Germană din orașul Sebeș iar liceul în orașul de la poalele Tâmpei, unde s-a familiarizat de
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
vorbea despre școala activă, consiliere, cunoașterea psihologică a școlarului, educația morală, reforma învățământului, etc. De asemeni erau hrisoave si decrete domnești ale lui M. Gr. Sturdza, Grigore Alexandru Ghica, Alexandru Ioan Cuza, cărți de Petru Maior, ori Dimitrie Cantemir cu Hronicul româno-moldo-vlahilor, Iași, Vol. II-III, 1835 și spre surprinderea sa, pe Cain si Abel, prima ediție, a lui Cezar Petrescu. Unele dintre cărți aveau o valoare inestimabilă și nu-și dădea seama cum putuse intra în posesia lui Sebastian. Luă o
ROMAN, CAPITOLUL ŞAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384055_a_385384]
-
ficați de mânătărci. — Da’ de ce trebuie eu să mor? am întrebat, nemulțumit. — Ca să învii mai falnic, mi-a răspuns el serios, ai să mori des, ai să bei cu dracii și ai să vii înapoi. își urma apoi lectura din hronic: Se pare deci că măscăriciunea ce vârâse spaima n Statu-Palmă nu era alta decât fioroasa Hâcă, neîm blânzita fiară ce pustia boscorodind ținutul Fălticenilor. Aici, Tanti Justina se uita împrejur la noi, mândră. — Măi copii, ce-ar fi să facem
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sau progresiști, cum a început să se spună. Și destui agenți ai Gestapoului ori Siguranței." (pag. 382) Iată-l, de pildă, pe finul oenolog și gastronom Al.O. Teodoreanu, pe veselul epigramist și atentul prozator Păstorel - mai cu seamă cel din Hronicul Măscăriciului Vălătuc - într-un recital deopotrivă scrobit în glumă și destins în seriozitate. Invitat fiind la un mic dejun de Paul Morand, ambasadorul Franței la București, acesta se cramponează - excesiv - de pasabilul detaliu al mănușilor: "În zadar am încercat să
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]