39 matches
-
Părintele Dumitru Bălașa a lăsat generațiilor viitoare un Tezaur grandios al operelor sale nemuritoare, astfel: Date noi despre familia lui Alexandru al III-lea Voievod, 1569-1576; Schitul Iezerul Vâlcii; Luptele de la Lânărie; Istoricul Mănăstirii Sadova; Sfânta Mănăstire Tismana; Dionisie Eclesiarhul. Hronograf (1764-1815); De la Zalmoxis la Iisus Hristos; Sutești-repere istorice; Crinii țărânii. Un manuscris original din anul 1763, o perlă autentică al limbii române; Basmul romanizării. Dacii întemeietorii Romei; Codicele de la Sutești-Vâlcea; Roma Veche, cronică ortodoxă daco-romană; Marele atentat al Apusului papal
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
cunoștiinței (Coloseni 2,3). Pe Care (Tatăl) L-a pus moștenitor a toate și prin care a făcut și veacurile. Care, fiind strălucirea slavei și chipul ființei Lui și Care ține toate cu cuvântul puterii Sale. (Evrei 1, 2-3). Conform Hronografelor, cărțile de cronologie bisericească, primul om inițiat divin în astrologie și cosmologie la cca 300 de ani de la Facerea lumii, a fost strămoșul seminției noastre Sith, Scith = Dreptul lui Dumnezeu, om bun, blând și înțelept (Hronograf sec. XVII). Sith, Scith
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intru_slava_lui_iisus_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1359879198.html [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
Evrei 1, 2-3). Conform Hronografelor, cărțile de cronologie bisericească, primul om inițiat divin în astrologie și cosmologie la cca 300 de ani de la Facerea lumii, a fost strămoșul seminției noastre Sith, Scith = Dreptul lui Dumnezeu, om bun, blând și înțelept (Hronograf sec. XVII). Sith, Scith întru răpirea sa de Îngerul (Gavriil) a văzut așezarea făpturii celei de Sus, frumusețea cerului și mișcarea acelora. Alergarea soarelui și a lunii și a stelelor, tocmirea cereștilor semne, care se numesc planete și lucrările acelea
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intru_slava_lui_iisus_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1359879198.html [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
ce li s-a dat lor de la Dumnezeu, au așezat anul în zile și în săptămâni și în luni și i-a învățat pe oameni știința înconjurării anului și numărarea zilelor și a săptămânilor și a lunilor și a anilor. (Hronograf sec. XVII). Paralel cu binecuvântata seminție a lui Sith, Scith, au trăit însă și urmașii lui Cain, care abătându-se de la voința lui Dumnezeu au îmbrățișat ocultismul, politeismul, magia, idolatria, divinația, vrăjitoria, tot felul de tehnici divinatorii. Așadar, doar Teologia
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intru_slava_lui_iisus_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1359879198.html [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
A TUTUROR ROMÂNILOR. Apariția providențială și evoluția excepțională a acestei personalități, caracterizează de fapt mersul unei lumi-cea românească în general și cea OLTEANĂ în particular. Martor și actor important al acestei perioade, Dionisie Eclesiarhul- oltean de origine-redă în al său Hronograf(1764-1815)1, unele dintre cele mai interesante aspecte ale lumii românești în care se ridică, se maturizează și acționează Tudor Vladimirescu. Nu scapă ochiului și condeiului înzestratului cronicar-observator avizat al epocii sale-nici efectele reformelor lui Constantin Mavrocordat, de la mijlocul sec
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
și a unor documente vechi, actuala biserică "Sf. Dumitru" a fost construită în locul unei biserici cu același hram, mai vechi și probabil mai mici și care se afla în apropiere. Ca urmare a faptului că în biserică se află un hronograf manuscris din secolul al XVIII-lea, istoricul Nicolae Stoicescu datează construcția primei biserici în secolul al XVIII-lea. Într-un articol mai vechi din revista „Credința” (nr. 23-24 din octombrie-noiembrie 1934) în care se vorbește despre bisericile din Huși, se
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
manifestatu tendințe opoziționiste. Fenomenul este relevat de cronicarul Radu Popescu și Paul de Alep, aflat în vizită la Craiova în acea perioadă. Tot în 1620, Mihail Moxa, care-și făcuse ucenicia la mănăstirea Bucovăț, scrie, la îndemnul mitropolitului Teofil, un hronograf, prima istorie universală în cultura românească. Banul Chirică Rudeanu a rămas în amintirea Craiovei prin "închisoarea marelui ban" care se bucura de o "faimă" deosebită, devenind neîncăpătoare pentru rumânii, robii și meșteșugarii provinciei. Viața țăranilor din jurul Craiovei și a păturilor
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
africani, cumpărând fildeș prețios, piei de animale și lemn. Fenicienii au fost cel de-al doilea popor care a adoptat alfabetul , având numai 22 de consoane, dar nici o vocala. Teoria inventării alfabetului provine de la cercetătorii care exclud Sfânta Scriptură și Hronografele ca fiind surse exacte de informație și dezvoltă diferite teorii personale pentru a explica faptele istorice. Dacă însă dorim să fim imparțiali trebuie să pomenim și aceste surse minunate de cunoaștere istorică care sunt Hronografele. De exemplu în Hronograful lui
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
care exclud Sfânta Scriptură și Hronografele ca fiind surse exacte de informație și dezvoltă diferite teorii personale pentru a explica faptele istorice. Dacă însă dorim să fim imparțiali trebuie să pomenim și aceste surse minunate de cunoaștere istorică care sunt Hronografele. De exemplu în Hronograful lui Gheorghe Chedrinos scris la anul 1058 d.H.(Patrologia Graeca volumul 21, fila 18) se spune că Set a fost ridicat la vârsta de 40 de ani, timp de 40 de zile, de înger la înălțime
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
și Hronografele ca fiind surse exacte de informație și dezvoltă diferite teorii personale pentru a explica faptele istorice. Dacă însă dorim să fim imparțiali trebuie să pomenim și aceste surse minunate de cunoaștere istorică care sunt Hronografele. De exemplu în Hronograful lui Gheorghe Chedrinos scris la anul 1058 d.H.(Patrologia Graeca volumul 21, fila 18) se spune că Set a fost ridicat la vârsta de 40 de ani, timp de 40 de zile, de înger la înălțime de unde a învățat alfabetul
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
a avut o magnitudine de 7,7 grade pe scara Richter, care a provocat nenumărate incendii în Bucureștiul în care majoritatea clădirilor erau din lemn, precum și surparea unei porțiuni din turnul Colței. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf și cronicar, autorul unui “Hronograf” care prezintă istoria Țării Românești între 1764 - 1815, scria despre cutremurul din 1802: "“s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
aur. Aurul era extras din mine de către grifoni, niște păsări legendare, cu care arimaspii se aflau într-un război continuu. (Pliniu, Hist. Nat. VII. 2. 1). Aceeași legendă este transmisă mai departe de cronicarii creștini, începând cu Gheorghe Chendrinul, autorului Hronografului (pag. 162) mai sus menționat (v. Cap. 1 Dacii, subcap. Nume de persoane). De altfel, vechii pelasgi sau hiperboreeni sau arimini erau renumiți pentru bogățiile lor în vite, dar și în aur și pietre prețioase: „Aici se găseau legendarii arimaspi
Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
stupilor, a viermilor de mătasă,a velniților, a pădurilor,cît și povățuiri pentru ferirea și vindecarea epizotiei și alte folosotoare pentru moșinași și posesori. Prenumerantul ce-și va păstra șirul întreg al acestor gazette va avea în casa lui un hronograf deplin de întîmplări în mijlocul cărora însul viază și carile în adevăr întrec pe multe alte epohe.In suplementul ce să va adăogi cîteodată se vor tipări poroncile ocărmuirei ce au să fie tuturor cunoscute.Asemenea,acele ce atingîndu-să de negoțul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
captivantă, Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), Editura Curtea Veche, București, 2013. Niculescu-Mizil Paul, De la Comintern la comunismul național. Despre Consfătuirea partidelor comuniste și muncitorești, Moscova, 1969, Evenimentul Românesc, București, 2001. Pihoia R.G., Sovetskii Soiuz: Istoria vlasti 1945-1991, Sibirskii Hronograf, Novosibirsk, 2000. Popa Cosmin, Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (1941-1953), Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2012. Smirnova N.D., Istoria Albanii v XX veke, Nauka, Moscova, 2003. Stalin I.V., Socinenia, vol. 16
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
godov, Moscova, ROSSPEN, 2000. 5 B.T. Kulik, Sovetsko-kitaiskii raskol: pricinî i poslvedstvia, Institut Dalnego Vostoka, Moscova, 2000. 6 A.A. Fursenko, Rossia i mejdunarodnîe krizisî, Seredina XX veka, Moscova, Nauka, 2006. 7 R.G. Pihoia, Sovetskii Soiuz: Istoria vlasti 1945-1991, Sibirskii Hronograf, Novosibirsk, 2000, pp. 310-402. 8 Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 97/1966, f. 2-5. 9 Idem, Fond CC al PCR, Secția Agitație și Propagandă, dosar 23/1968, f.1. 10 "INDICAȚIILE tovarășului Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1907. Câteva decenii mai târziu, evocarea unui alt francez: Paul Morand, Bucarest, Paris 1935 și 1990 (versiune românească: București, Cluj, 2000). 4. Trimit În această privință din nou la lucrarea lui Dinu C. Giurescu, Distrugerea trecutului României. 5. Dionisie Eclesiarhul, Hronograf 1764-1815, București, 1987, p. 83. Tot la Dionisie și o descriere detaliată a focului din 1804. În ansamblu, este o evocare pitorească și naivă a epocii, așa cum a văzut-o și a Înțeles-o un bucureștean de rând. 6. Un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
limbă apropiată prin imagini de cea populară. Tot lui i se datorează și traducerea din slavonește în românește a Pravilei de la Govora (1640), pe care o iscălește Mihail Moxalie. Ar mai fi tradus un Liturghier între 1620 și 1630. SCRIERI: Hronograful lui ..., îngr. N. Simache și T. Cristescu, Buzău, 1942; Cronica universală, îngr. și introd. G. Mihăilă, București, 1989. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 488-489; Margareta Ștefănescu-Serghi, Cronica lui Manasses și literatura româno-slavă și română-veche, Iași, 1927; Pușcariu, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
24 noiembrie/6 decembrie 858, a avut titlul de „Gazeta de Moldavia”. în înștiințarea prin care era anunțată „Albina românească”, Gheorghe Asachi sublinia ideea că „prenumeratul ce-și va păstra întreg șirul acestor gazete, va ave în casa lui un hronograf deplin de întâmplările în mijlocul cărora însul viază”46, gazeta având rolul de a informa asupre evenimentelor contemporane, dar și de a le consemna pentru viitor. în plus, această publicație, ca de altfel majoritatea publicațiilor anterioare anului 848, pe lângă relatarea evenimentelor
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
alții legați-i băga cu picioarele goale în zăpada geroasă, așa chinuia pe creștini, o, amar de bieții creștini, că plângea și se văeta, și săracele văduve țipa de ger, dar nu era milostivire la varvarii de slujbași...” (Dionisie Eclesiarhul, Hronograful țărei Rumânești de la 1764 până la 1815). Nevoite, la rându-le, să se împrumute (după moartea lui Dan Danilovici, Vlada - sau Vlădaia -, văduva lui, „a căzut cu datorie la un turc din Giurgiu”; „Iar apoi când a fost în zilele răposatului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
condici, admirabil caligrafiate, fonduri uriașe de documente istorice și bisericești. Scos din funcție de același Nectarie, ajuns mitropolit al Ungro-Vlahiei, se retrage la Craiova. Restul vieții trăiește modest, ca „dascăl slavonesc”, traducător de documente și caligraf. Principala lui operă este un Hronograf scris în 1814. D.E. reia vechea specie bizantină într-o epocă târzie, de tranziție între veacuri și mentalități, hazardându-se a da, naiv și fantezist, o viziune europeană asupra evenimentelor istorice. Are la îndemână doar scrieri minore, de propagandă antifranceză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
capitol interesant în arta miniaturisticii românești. SCRIERI: Chronograful Țărei Rumânești de la 1764 până la 1815, în Tezaur de monumente istorice pentru România, II, publ. Al. Papiu-Ilarian, București, 1863, 159-236; ed. (Chronograful Țării Rumânești), îngr. și pref. C.S. Nicolăescu-Plopșor, Râmnicu Vâlcea, 1934; Hronograf (1764-1815), îngr. Dumitru Bălașa, introd. Dumitru Bălașa și Nicolae Stoicescu, București, 1987. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 122-128; Ion Donat, Dionisie Eclesiarhul - constatări și observații noi, AO, 1934, 74-76; Aurelian Sacerdoțeanu, Cronicarul Dionisie, eclesiarh al Mănăstirii Bistrița din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
Vârtosu, Date noi despre Dionisie Eclesiarhul, București, 1937; Călinescu, Ist. lit. (1982), 33-34; Popovici, Studii, I, 160-164; Ivașcu, Ist. lit., I, 340-341; Piru, Ist. lit., II, 166-176; Ist. lit., II, 124-125; Emilian Burețea, Cuvinte de origine turcă și neogreacă în Hronograful lui Dionisie Eclesiarhul, București, 1970; Firan, Macedonski- Arghezi, 161-165; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 100-110; Dicț. lit. 1900, 282-283; Dumitru Bălașa, Cronicarul Dionisie Ecleisiarhul, MO, 1982, 1-3, 7-9; Radu Constantinescu, Dionisie din Pietrari miniaturist și caligraf, București, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
, Pătrașcu (sec. XVII), traducător. Boier moldovean cu funcții în cancelaria domnească între 1640 și 1665, lui D. i s-a atribuit traducerea unui cronograf grecesc. Dintre manuscrisele păstrate la Biblioteca Academiei Române, cel mai complet este Hronograf den începutul lumii, datat 1689, din care s-au tipărit fragmente în volumul al doilea din Cărțile populare în literatura românească (1963). Este o traducere după scrierea grecului Matei Kigalas Nou compendiu de diferite istorii (1637), contaminată cu părți din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
Boieriile curții bizantine ș.a.). Alături de cărțile populare și de legendele hagiografice, Hronograful... a constituit lectura predilectă în epoca veche a culturii românești și a avut o largă răspândire. Unele motive epice au fost asimilate de folclorul autohton. Traduceri: Povestiri din Hronografe, CPL, II, 241-265; Cronograf tradus din grecește de Pătrașco Danovici, I-II, îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, introd. Paul Cernovodeanu, București, 1998-1999. Repere bibliografice: Catalogul manuscriptelor românești, întocmit de Ion Bianu, R. Caracaș și G. Nicolăiasa, I, București, 1907, 181-192
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
București, 1933, 87-100; Cartojan, Cărțile pop., II, 25-26, 51-52; Iulian Ștefănescu, Opere istorice, îngr. D. Bodin, pref. C.C. Giurescu, București, 1942, 111-186; Nicolae Comșa, Manuscrisele românești din Biblioteca Centrală din Blaj, Blaj, 1944, 52-63; Dan Simonescu, Introducere la Povestiri din Hronografe, CPL, II, 237-240; Ist. lit., I, 463-469; Doru Mihăescu, Cronografele românești (cu privire specială asupra tipului Danovici), „Memoriile Secției de științe filologice, literatură și arte”, t. I, 1977-1978, t. II, 1979-1980; Dicț. lit. 1900, 261-262; N.A. Ursu, Contribuții la istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]