272 matches
-
perioade au fost zile și zile în care trebuia să fac cu totul altceva de ceea ce simțeam eu că-mi place, dar știam că trebuie. Mare greșeală”. Aceste amintiri sunt din perioada când Mirela a lucrat ca laboranta la firme hușene. Apoi a devenit studentă la matematică. A trebuit să renunțe pentru a-și urma visul. “Când eram studentă la matematică nu stăteam aproape deloc la cursuri. Stăteam mai mult la facultatea de arte, cu studenții de acolo, când se putea
DIASPORA.ROMANCA MIRELA BALAN CUCERESTE ITALIA CU MAGIA CULORILOR SALE.A AJUNS DE LA INGRIJITOR DE BATRANI, LA PICTOR FOARTE APRECIAT de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_marin_1433335140.html [Corola-blog/BlogPost/363243_a_364572]
-
31 martie 1923, în prezența regelui Ferdinand I al României. La 31 decembrie 1923, episcopul Nicodim Munteanu al Hușilor (viitorul patriarh) se retrage din scaunul episcopal al Hușilor și devine stareț al Mănăstirii Neamț. Ca urmare a faptului că scaunul hușean devenise vacant, episcopul este ales la 19 martie 1924 ca episcop al Hușilor, păstorind acolo până la moarte (31 decembrie 1931). În perioada păstoririi sale au fost alipite la Eparhia Hușilor 12 parohii din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Episcopul Iacov Antonovici s-a
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
salutậnd de fiecare dată talentul autentic. Și astăzi tremur la gậndul că nu-l pot vedea ..... Nu l-am mai văzut de mult, de mult, din anii studenției mele, deși el încercase să-mi dea un semn prin Toamna Culturală Hușeană, dar eu am fost crudă și nemiloasă, așa cum au fost și alții cu mine. M-am răzbunat pe el pentru neîmplinirile mele... Era toamnă cu frunze aurii și eu mă plimbam abătută pe Copou și deodată m-au “ars” parcă
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
citit acum ca o metaforă a concursurilor literare, răsplătind ironic strădaniile laureaților: "intră cine vrea, rămâne cine poate". "Convorbiri literare", nr. 4, aprilie 1981 Constantin CĂLIN Jurnal de lectură Scurtul roman Marele zid (Ed. "Junimea", 1981) reprezintă debutul editorial al hușeanului Theodor Codreanu, prezent, până acum, în reviste, cu incitante articole despre Eminescu și Bacovia. Cartea pare să fi fost scrisă cu cel puțin un deceniu înainte de publicare. Trebuie să fii realmente tânăr ca să concepi un personaj luciferic de felul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Revista Nouă", X, nr. 1, ianuarie 2014 EMINESCU DIALECTICA STILULUI, BUCUREȘTI, EDITURA CARTEA ROMÂNEASCĂ, 1984, COLECȚIA "ESEURI" Al. DOBRESCU Eminescologie După un debut nu tocmai convingător în proză și o activitate publicistică sporadică în revistele Convorbiri literare și Ateneu, profesorul hușean Theodor Codreanu publică un lung și incitant studiu, Eminescu Dialectica stilului, ce-l așază în primele rânduri ale cercetărilor eminescologice. Să amintim, mai întâi, că ultimii cincisprezece ani au marcat un serios reviriment al interesului pentru poetul național, concretizat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin comparație cu alte izbânzi naționale. Autorul nostru s-a impus atenției, în ultimul deceniu, prin contribuțiile sale eminescologice (Eminescu Dialectica stilului și Modelul ontologic eminescian), așezându-se relativ repede în primele rânduri ale exegeților moderni ai poetului nepereche. Criticul hușean este citat în bibliografia problemei, este adesea luat ca reper și, desigur, judecățile sale răspicate nasc nu o dată reacții polemice. Provocarea valorilor este o carte elaborată, scrisă pe îndelete, prin adiționări atente ale studiilor publicate în presa literară de-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nici n-au fost idei, ci doar niște păreri. Nu este și cazul lui Theodor Codreanu, care a migălit la aforismele sale chiar din prima tinerețe. Asta nu înseamnă că substanța scrisului său este mai slabă, ci, dimpotrivă, scurtissimele autorului hușean se nasc din acea intuiție, din acel crâmpei de genialitate care le asigură precizia și zona sigură de observație. De altfel, într-o viziune rimbaldiană, care acordă principalul credit adolescenței și primei tinereți, putem face constatarea că mai toate lucrările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
viață demnă prețuiește mai mult decât toate teoriile zornăitoare. / Cine nu are dreptate nu iartă. / Lamparia îi ceartă adesea pe oameni că își îngroapă viața în artă, când ar trebui să facă invers. Și această apariție editorială a apreciatului autor hușean, ca de altfel toate cărțile publicate anterior, este aureolată de ideea creației patronate de dragoste. Dacă autorul n-are harul iubirii, e bine să-și caute de alte treburi, eventual să se ocupe de afaceri. Lucrul acesta îl observă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Pornind de la constatarea că într-o primă perioadă a afirmării lui Gr. Vieru a contat mult prestigiul de mare poet pe care l-a avut în spațiul ex-sovietic, unde era cunoscut prin intermediul a numeroși și importanți traducători, criticul și istoricul hușean urmărește cu luare aminte portretul în timp al protagonistului cărții sale așa cum este interpretat de critica literară basarabeană. Preaplinul și freamătul creșterii, neliniștea și "baladizarea" o dată cu apariția poemului Cămășile, "estetica reazemului", "principiul matern al universului" și coroborarea dintre ele, aproapele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și responsabil, astfel încât spre domeniul pus în discuție să se concentreze lumină și claritate maximă, și nu ca pe un moft postmodernist, care învăluie problemele într-o mantie de bănuieli și presupuneri. Aceasta artă a rigorii și seriozității critice autorul hușean a învățat-o de la Eminescu, maestrul și modelul lui de netăgăduit. Autorul Transmodernismului scrie mereu apăsat, mașinăria sa componistică formulează și emană numai fraze demne de subliniat, așa încât cititorul nu poate parcurge cartea decât sub formă de studiu, catalogând și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
renașterea "mândriei de a fi român", francez, german, italian, englez, spaniol, rus etc., dar, mai ales, repunerea ființei în lumina și rostul Creației lui Dumnezeu, iată șansa pe care Theodor Codreanu o vede în transmodernism și o propune cu bărbăția hușeană (autorul Transmodernismului trăiește în micul orășel Huși, de la hotarul de est al României), adică de pe linia întâi a civilizației europene, atât pentru construirea unei Europe (și a unei lumi) a bunăstării și păcii generale, cât și pentru mântuirea ființei omenești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la față apărută nu de mult la Editura "Princeps" din Iași, ca să mă cantonez în atmosfera penultimei sale lucrări, Numere în labirint, vol. II, care apare la nici un an distanță de Numere în labirint, vol. I (1987). De altfel, scriitorul hușean ne-a obișnuit cu apariții editoriale frecvente în ultimii cinci-șase ani, bibliografia de autor nemaiputând fi cuprinsă, doar în enumerare de titluri, pe o singură pagină tipărită. Urmează a fi date la iveală alte șase-șapte asemenea tomuri, și cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în casă cu manuscrise ce cuprindeau observații tăioase la adresa regimului comunisto-ceaușist, Th. Codreanu mi-a răspuns că le păstra " stăpânit de multă frică și suspiciune", mai ales că Sandu Tzigara-Samurcaș, disidentul poet de la București, primul, după Eminescu, de care autorul hușean s-a simțit sufletește legat, îi scria să țină "bine ascunse caietele, că a doua oară nu va mai fi iertat de tovarășul Iftimie". Că va putea fi învinuit de trădător al națiunii, al sfintei națiuni socialiste. L-am întrebat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
presa literară a vremii. Romanul de debut Varvarienii, dar și alte scrieri trimise spre publicare răzbat cu greu prin cenzura ceaușistă și nu pot îmbrăca forma publicabilă decât periate serios de așa-numitul balast ideologic. Aflat în asemenea impas, scriitorul hușean nu ia calea disimulării prin parabolă, cum a procedat întreaga sa generație de prozatori, ci părăsește pur și simplu genul, dedicându-se aproape exclusiv criticii literare. Sub forma sa tăioasă și necruțătoare, romanul de debut, și singurul roman al lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Iași a apărut primul volum dintr-o serie mai întinsă din ceea ce s-ar putea numi un pseudojurnal (Numere în labirint, de Th. Codreanu), socotit astăzi de către exegeți ca o specie literară nouă, așa zisă diaristică, deoarece autorul, cunoscutul scriitor hușean, nu consemnează date calendaristice decât în mare, pe ani, rareori și câte o zi. În fiecare an a notat observațiile, meditațiile, concluziile, aforismele, evocările, dialogurile, rezumatele numeroaselor lecturi, citatele, trăirile personale, mai ales pe cele legate de sentimentul iubirii, cântecele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
răstimp, faima lui de critic literar și de scriitor? Pentru îngrămădiții din cele câteva "mari" orașe românești, dar mai ales din "unicul" cu statut de metropolă, capitala aglomerată pană la sufocare, ar fi de mirare să afle că "umilul profesor" hușean, e preocupat serios de destinul patriei sale și al poporului ei, căutând orice răspuns posibil, și-n ultima consecință și "convenabil", la tot atâtea "imponderabile": a fi sau a nu (mai) fi român, după cea de "a doua schimbare la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el este însă corect moral și cultural, scriind o carte cutremurătoare pentru cei capabili să pună interesul național mai presus de cel personal. "Ateneu", nr. 2, februarie 2014 Gh. NAZARE "A doua schimbare la față", de Theodor Codreanu Prolificul scriitor hușean, reputatul Theodor Codreanu, romancier, eseist, istoric și critic literar, trimite publicului o nouă carte, peste a patruzecea. Este o carte monumentală, de 524 de pagini, diferită tematic de cele anterioare, o adevărată introspecție istorică, literară, politico-ideologică, în istoria României, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
2011; (II), nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2011 Anca MĂGUREAN Ion Barbu sau limitele interpretării critice Este deja un fapt bine cunoscut acela că unul din numele de seamă care s-a impus în critica românească în ultimele decenii este cel al hușeanului Theodor Codreanu. Reputat exeget eminescian, preocupările literare ale criticului nu se mărginesc doar la studiul vieții și operei Marelui Romantic, ci abordează în egală măsură direcții noi în literatura română ca, de pildă, universul bacovian, teatrul lui Caragiale sau, recent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
continua), fără a aluneca însă pe panta didacticistă, ci cu scopul de a scoate la iveală controversele numeroase și îndelungate stârnite în jurul poetului comparat în mod eronat cu nume din poezia franceză și germană. E drept că, și pentru criticul hușean, receptarea liricii barbiene devine de neconceput în lipsa raportării acesteia la nume precum Mallarmé, Rimbaud sau Rilke, dar numai în măsura în care aceste apropieri sunt menite a scoate în evidență unicitatea poetului român care, departe de a fi un epigon al acestora, devine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu de la Huși, un adevărat împătimit de poezie și a realizat o carte, mai curând o suită de studii-eseuri, cu genericul În oglinzile lui Victor Teleucă (Chișinău, Editura "Universul", 2012). Nimic nefiresc în această incertitudine a plasării cărții distinsului exeget hușean în cadrul unui gen critico-literar. Publicația Domniei Sale a fost "grăbită" de timp și de așteptarea împlinirii unei sarcini care să răsplătească în mod onest realizările scriitorului, să dea riposta cuvenită aprecierilor lipsite de temei și de bun-simț, certate principial cu practica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
căruia cenzura i-a spintecat o carte, omițându-se din ea (poemul) Ciocârlii basarabene" (p. 30). Cartea lui Theodor Codreanu are merite neîndoielnice și sub aspect propriu-zis exegetic. Deși cultivă din abundență citatul din alți cercetători, opiniile și concluziile confratelui hușean sunt juste și bine, copios chiar, argumentate. Nouă personal ni se par cu adevărat profunde eseurile Destinul limbii române (cu istoria poeziei O altă limbă mai frumoasă nu-i, cu punerea în rând a Limbii noastre de Alexei Mateevici, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Victor Teleucă nu ne dă impresia că am avea în față o exegeză în sens clasic, tradițional, una pe care suntem în drept s-o mai așteptăm (și chiar o așteptăm!). În acest caz ce reprezintă, în definitiv, cartea colegului hușean basarabenizat în mare măsură? Am zice pe scurt: e o deschidere a ochilor și minții iubitorilor de carte națională către specificul de origine al unui poet de valoare, "unul dintre poeții basarabeni de marcă, ce trebuie recuperați cu grijă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
culturale unde se regăsesc copii cu dizabilități. Mai enumerăm aici, prețuindu-le: Expoziția de ouă încondeiate și de icoane în preajma Paștelui, Festivalul „Fluierașul vasluian”, Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă, Zilele Culturale ale Vasluiului și cele ale Bârladului, Toamna culturală hușeană, festivalul „Cântec, joc și voie bună” de la Negrești și „Prietenia”, al doamnei profesoare AnușcaDoglan din Vaslui, „Sărbătoarea Toamnei” bârlădene, Concursul județean „Obiecte decorative și vestimentare” diverse „zile ale satelor” în comunele din județ, etc., dar și Concursul Național „Floare de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
vicele (de la Prut) călător prin Ucraina portocalie, și vice-ii nu chiscuie nicicum. Paralizați de frica întâlnirii cu alegătorii se sprijină în Cârja mereu săpată de (Idri) cineva, dar cu nădejdea c-o sticlă mai are ceva spre consum ! Bârlădenii și hușenii-s ca laptele pe fundul găleții: pare alb dar nu e adânc. Se duc buluc spre 7% ? Partea Dureroasă e că-s invizibili ! PLD Pricăjiți Lipiți de Deal din cotiga cărui Stolojan se vede Parlamentul. Poate chiar cel european, că
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Eminescu, 1997, Basarabia sau drama sfâșierii, 2003, ș.a., ș.a. Model de activitate profesională și de critic literar, este recunoscut ca unul dintre cei mai valoroși eminescologi. împreună cu prozatorul Ion Gheorghe Pricop, reușește să mobilizeze un număr impresionant de aspiranț i hușeni la gloria muzelor. COLOȘENCO, Mircea n. 3 iunie 1938 Basarabia (Căinari): a absolvit Liceul "Gh. Roșca Codreanu" din Bârlad și apoi Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. A fost profesor la diferite școli din Bârlad, redactor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]