272 matches
-
s-o urmeze și celelalte școli din Huși. / Urări de noi succese cadrelor didactice și elevilor de la Șc(oalaă Nr. 3 din Huși, de azi și de mâine / <ss> Prof. I. Gugiuman / Universitatea „Al. I. Cuza ”Iași ”/ UN MARE GEOGRAF HUȘEAN - ION GUGIUMAN Prof. Constantin Vasluianu Orașul Huși, înconjurat de dealuri domoale, acoperite cu vii și păduri, este locul unde s-au născut și au copilărit multe personalități ale științei și culturii din țara noastră. Sunt demne de amintit nume precum
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
țară în anul 1979 prin eleva Marian Elisabeta, cl. a X-a, și cu același premiul întâi în anul 1992, obținut de eleva Miron Mușata, în clasa a XII-a, premiate de către Ministerul Învățământului și Culturii, ridicând astfel prestigiul învățământului hușean. Printre satisfacțiile mele profesionale mai amintesc de îndrumarea multor elevi către Facultatea de Geografie, exemplificând doar prin fostul meu elev, Constantin Vasluianu, titularizat în 1993 prin concurs național la Liceul „Cuza-Vodă” din Huși, dascăl desăvârșit al învățământului geografic. Pentru activitatea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din punct de vedere antropogeografic este și faptul că între Câlcea și Stănilești, afară de sătuceanul Săratu și târgul Drânceni înființat la 1862, nici o așezare omenească mare nu se află în luncă. În schimb locuințele izolate, ca: bordeele și colibele grădinarilor hușeni, odăile de la vii, casele de pădurari, ocoalele de vite și stânele oilor aduse la vărat în luncă, populează din plin albia majoră a Prutului în această regiune. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, aprilie - iunie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Bobeștii, Lohanul (Satul Nouă, ValeaGrecului, Pogănești, Cârligații vechi și noi. Mica distanță, care separă aceste sate de Huși, îngăduie ca locuitorii lor să vină aproape zilnic la oraș, aducând mare parte din laptele, brânza, ouăle, peștele și păsările, de care hușenii au nevoie. În deosebi oamenii din Rusca, Voloseni, Epureni și Crețești - care sânt satele cele mai apropiate de orașul Huși din această zonă - putem spune că duc o viață semiurbană. Cei 4-5 km. pe care-i au de parcurs până la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cele opt fălci, pentru grădini și mori de apă, este unul și același cu actualul loc situat în preajma abatorului comunal, unde se pot vedea și azi, în jurul și pe locul fostului „iaz al Vlădicăi”, destule grădini de zarzavat, aparținând bulgarilor hușeni, poate vechii poslușnici ai Episcopiei. Tot în legătură cu bulgarii de la Huși, Ghibănescu crede că aceștia „au venit aici în trei răstimpuri, ceea ce se constată și din dialectele ce vorbesc: unul curat bulgăresc, altul amestecat cu turcisme și al treilea cu rusisme
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai ales fetele și nevestele, se distingeau prin purtarea salbelor de aur, „lefții” , a barizurilor și a cațaveicilor, iar bărbații și flăcăii prin căciulile de astrahan, contășele bine îmblănite și cizmele cu taban și creți. V. Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni, în căutarea de locuri bune de cultivat zarzavatul , se face pe două căi: A. Prima cale, și cu procentul cel mai mare, (60 70%ă, este spre Răsărit, spre luncă largă și mănoasă a râului Prut. Din grupul de bulgari
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Prutul au albie majoră comună, adăpostește un număr mai mare de grădinari bulgari, de la Huși, (9 familii), cei mai mulți fiind așezați pe locul vechilor „Turcalii”, care înainte de război, veneau din Bulgaria cu pașaport, ca să facă grădinărie. Cauza scăderii numărului de grădinari hușeni aici, nu este atât lipsa locului de cultură, cât depărtarea piețelor de desfacere. Bă. Altă ramură, ceva mai redusă ca număr, (30-40%), apucă spre apus, trecând peste curmătura Dobrinei, spre valea Lohanului, Crasnei și Bârladului. Dintre aceștia, o grupă, de la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
depărtarea piețelor de desfacere a marilor orașe: Iași, Chișinău, Bârlad, Tecuci, etc. Acest fapt face uneori vara, ca un târg ca Leova ori Fălciu, să aibă atâta zarzavat și legume cât are Iașul, bunăoară. Și atunci, împinși de nevoi, grădinarii hușeni, din Lunca Prutului, pornesc cu căruțele de zarzavaturi, izolați sau în tovărășii, spre târgurile din stepa Elanului sau mai ales spre Est, către interiorul Basarabiei, Murgenii, Urdeștii, Vutcanii, Nisporenii, Nemțenii, Ciuciulenii, Hăuceștii, Cimișlia, Iargara, Comrat, Baimaclia, etc., etc., sunt locuri
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ca statul quo de astăzi să se păstreze și că să nu se facă șosele, în privire că Hușii nu este la loc plifticos cum zice pomenita jalbă”. Mihail Kogălniceanu își arată disponibilitatea de sprijinere a eforturilor lui Anastasie Panu, hușean și el, „pentru a se îmbunătăți și înfrumuseța acel oraș”. În răspunsul din 28 aprilie 1850, Anastasie Panu amintește Ulița Mare cu dughenile aflate în proprietatea „unor oameni cu stare până la 2000 galbeni; cele mai multe dugheni sânt ale Dobreștilor, dintre care
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
estică și estică ai văii Lohanului și cu înclinări între 5°-15°. O suprafață viticolă relativ continuă apare și pe versantul stâng al Lohanului, cu orientare sud-vestică, vestică și nord vestică, în zona Dobrinei, ca o prelungire, a întinsei podgorii hușene. Plantațiile viticole sunt situate atât în partea superioară a unui versant, cât și la baza sa. Acest fapt are însă consecințe, îndeosebi asupra timpului de coacere a strugurilor. De exemplu, datorită altitudinii, temperatura solului într-o plantație viticolă situată la
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
m-am apropiat de poetul Lucian Vasiliu, om cu o mare deschidere spirituală, de atunci și până astăzi, după cum se și vede". Aferim! Și punctum. "Cezar Ivănescu este copilul care, aflat în căruța mânată de aprigul său tată, dinspre satul hușean Curteni (spre urbea Bârlad), aflat printre bagajele familiei în strămutare, s-a trezit brusc și a întrebat: Tată, dar unde mergem noi? La Bârlad, Cezare! A, a Baaad, a Baaad!..." Vasile Proca: Dragă Lucian Vasiliu, într-un interviu din 2014
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
anii în care Mihai Ursachi era plecat în S.U.A., iar Ioanid Romanescu urcase în cerurile Domnului. Ca și Aurel Dumitrașcu să zicem, frate... nemțean, "german". Cezar Ivănescu este copilul care, aflat în căruța mânată de aprigul său tată, dinspre satul hușean Curteni (spre urbea Bârlad), aflat printre bagajele familiei în strămutare, s-a trezit brusc și a întrebat: Tată, dar unde mergem noi? La Bârlad, Cezare! A, a Baaad, a Baaad!... Cred că poetul Cezar Ivănescu va avea un viitor în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
teribil! Fiindcă l-am călcat pe...umbră! IARNA ASTA E CA VARA! Iarna asta e ca vara Bunului amic Ilie: Am crezut că-i rece, seara, Dar e caldă și...nurlie! UN JUCĂTOR...ÎN PLUS! În jocul nobil cu fileul, Hușenii-au câștigat trofeul! E..explicabil: Toată seara, Jucând la ei, în plus... Zghihara! VIAȚA ROLURI INVERSEAZĂ Dragă Moșule Crăciun! Am de toate și sunt bun! Daruri fac, cu bucurie! -Fă-mi un dar micuț și mie! Și-ți recit...o poezie
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
pot să-l asigur că Iliescu chiar și mort ar fi mai puternic decât un Constantinescu viu cu toată ceata sa de țărăniști la un loc... Naționalism și alte boabe În 1943, apărea o carte numită “Târgul trăsniților”, scrisă de hușeanul Gheorghe Chiper. Un critic din generația pampers, spune plin de importanța sa, că numitul scriitor ar fi fost un naționalist convins, antisemit și veșnic critic al sistemului parlamentarist din acele vremuri. Că era naționalist, cred că doar proștii se mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ca să nu cumva să le vină în minte ideea de a milita în favoarea națiunii române. Și în acest timp, coc la foc mic tezele potrivit cărora, România să devină prin Constituție stat multinațional, multietnic, multicultural și mai puțin teritorial. Iar hușeanul Gheorghe Chiper, de undeva de sus, unde este el acum, ne spune sentențios: „Așa vă trebuie, doar eu vam avertizat”... De-a râsu-plânsu Înainte de a începe să scriu câte ceva pe ziua de azi, vă rog oameni buni, dați-mi voie
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Petru Ioan, hușean la origine. Cu o notă de recomandare semnată de eminescologul prof. Theodor Codreanu și un „Cuvânt la aniversare” de prof. Manuela Iacob, directorul instituției sărbătorite, cartea este o bogăție enciclopedică, necesară de cunoscut d e or ice hușean și nu numai. A face recenzia unui asemenea compediu nu stă în putința subsemnatului fie și numai din cauza spaț iului limitat. Lăsând o astfel de îndrăzneală pe seama fiecă rui ce va căuta și citi cartea la care mă refer, mă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
eu am fost elev al Liceului „Cuza Vodă”, înființat odată cu România Mare”... Structurată cu „pagini din istoria liceului”, und e întâlnim documentare semnate de Manuela Iacob -„Liceul Teoretic „Cuza Vodă” : 90 de ani de existență” - Costin Clit - „Începuturile învățământului liceal hușean: d ocum ente inedite” -, Valeriu C. Neștian - „O reconstituire necesară” -, Lina Ciobanu - „O carte cât o cetate”, - Ion N. Oprea - „Zorile, revista liceului”, ajungem la alt capitol ded icat „Personalităților Liceului hușean - cu profiluri și evocări.” Autorii acestor medalioane reușesc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ani de existență” - Costin Clit - „Începuturile învățământului liceal hușean: d ocum ente inedite” -, Valeriu C. Neștian - „O reconstituire necesară” -, Lina Ciobanu - „O carte cât o cetate”, - Ion N. Oprea - „Zorile, revista liceului”, ajungem la alt capitol ded icat „Personalităților Liceului hușean - cu profiluri și evocări.” Autorii acestor medalioane reușesc să readucă din cărți, fapte și amintiri referitoare la mulți oameni de seamă: Lina Ciobanu - pe Gheorghe Focșa, etnograful și muzeograful; Gheorghe Moraru - pe Constantin Toma, membru corespondent al Academiei Române, un mare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
îndemnându-ne să nu ne uităm niciodată trecutul; Constantin Donose - cu un crâmpei inedit din biografia lui Costache Olăreanu (și altele păstrate încă în tăcere în Biblioteca municipală); Vasile Băican și Constantin Vasluianu - cu prezentarea, dintre geografii iluștri, de obârșie hușeană, pe documentatul Ion Gugiuman, expone nt al științelor pământului și geograf remarcabil; pe aceeași coordonată geografică rămâne înscris - în cartea la care ne referim - și Mircea Popescu care, menționându i pe Mihai Iancu , Alexandru Th. Obreja (de la Gugești) și Grigore
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
comuniste, de prof. N. Mitulescu, Bârlad, în august 2002; Sate și moșii din Fălciu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - prima jumătate a veacului al XX-lea de Gheorghe Clapa, Bârlad, în mai 2003; Vasluienii, bârlădenii și hușenii în războiul de independență, de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui, în mai 2002; Unireaact de dreptate morală și iunie 2003 etc. Materiale cu titlurile: “Vinețești - un vechi sat de răzeși din ținutul Fălciului” de Gh. Clapa; “Schiturile și mânăstirile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ionescu Mircea elev în clasa a V-a a Liceului “Matei Basarab” din București, posesor al premiului de onoare în 1922-1923); a trăit din venitul propriei producții (mai ales abonamente, din una sau două donații de la unii exponenți ai culturii hușene” (a se vedea și volumul “Hușul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre 1869-2006” despre revista “Zorile”, p. 342-381). * Dar iată de la rubrica „Cercetare” desprinderi din „Istoria ieroglifică - 300”, ceea ce scrie prof. Lina Codreanu despre autorul ei (Dimitrie Cantemir
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Recea Mică Fălcușa Bulgari Valea Giurenilor Săngeorgiu Meseș Firminiș Câmpia Valea Hranei Santa Maria Fodora Căpâlna Valea Leșului Sfana Gălpăia Cernuc Valea Loznei Sfăraș Ghizeni Chechiș Valea Lungă Sighetu Silvaniei Gostila Chendrea Vălișoara Solomon Halmășd Chendremal Vărteșca Stoboru Hășmaș Chichișa Stupini Hușeni Ciocmăni �� Șeredei Husia Ciumărna Șoimușeni Iaz Cizer Țărmure Ilișua Cosei Trestia Lazuri Crasna Turbuța Leșmir Creaca Țăud Lompirt Cristur Vădurele Lozna Crișeni Văleni Mal Cuciulat Viile Jacului Marin Dăbâceni Zalnoc Naimon Doba Periceiu Mic Dobrin �� Plopiș Drighiu Podiș Fabrică Poiana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]