8 matches
-
-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia.49În cazul acesteia din urmă, construită de o descendentă a marilor boieri Filișanu, se dusese vestea, păstrată până azi în tradiția populară, în satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului din zona Bălăcița, regiune
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia.49În cazul acesteia din urmă, construită de o descendentă a marilor boieri Filișanu, se dusese vestea, păstrată până azi în tradiția populară, în satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului din zona Bălăcița, regiune spre care se îndreptau, din vechime păstorii transilvăneni în transhumasnța lor către bălțile Dunării. Ei făceau popas de aprovizionare cu făină, sare și altele la Moara Mătușii, de lângă Strehaia. În
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
recordul îl deținea râul Bistrița care oferea condiții foarte bune pentru morărit , având 14 mori și 3 făcăi, Erghevița 5, iar Coșuștea 39. În centrul județulu Mehedinți, în plasa Motru, principalele râuri folosite pentru morărit erau Breznița cu 15 instalații, Hușnița cu 9 și Jilțul cu 5 mori10. În plășile din sudul județului - Blahnița și Câmpul, care dispuneau de o rețea hidrografică mai săracă, râurile bune pentru morărit erau mai aglomerate .Principalele râuri folosite în acest scop sunt în această zonă
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
morilor mânăstirii Strahaia.[1800, august 17. Catastih de toate lucrurile sfintei mânăstiri Strahaia, atât mișcătoare cât și nemișcătoare]. Între altele, mânăstirea Strehaia avea: ’’1 moară în apa Motrului, cu roata mare, și două roate de pioaă”, 2 mori în apa Hușniței, făcae, 1 moară cu două pietre, făcae i două guri de pioaă, iar în apa Motrului, care jumătate să stăpânește de iconomu Visarion, fiind tovarăș cu Rupsat igumen pă dânsa’’’]; (Anca Elena Pororo, Documentele Mânăstirii Strehaia(1499-1859), Editura Sitech, Craiova
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
Centrală, de care ne vom ocupă în continuare,după propunerea noastră, se întinde de-o parte și de alta a axei trasate de calea ferata Vârciorova-Drobeta Tr Severin-Strehaia-Gura Motrului , cuprinzând așezările din microzonele: Valea Coșuștei de la Ilovăț în jos, Valea Hușniței, Valea Motrului de la Broșteni în jos, dar cuprinde și o parte din Câmpia înaltă a Bălăcitei de la Vânju Mare până la hotarul dinspre Dolj. Artefactele etnografice de port popular- ciupagele cuprinse în catalogul anexat, organizat în ordinea alfabetică a satelor, vor
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/M_neanu_varvara_magdalena_col_varvara_magdalena_maneanu_1389253139.html [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
port popular- ciupagele cuprinse în catalogul anexat, organizat în ordinea alfabetică a satelor, vor fi analizate în funcție de subunitățile geografice- microzonele din care provin după cum urmează: Valea Coșuștea : Șișești, Căzănești, Corcova, Ciovârnășani, Crăguiești, Cernaia; Valea Motrului: Florești, Broșteni, Lupșa, Meriș; Valea Hușniței: Prunișor, Balotă, Bârzuica, Tâmna, Voloiac, Strehaia, Malovăț, Husnicioara; Zona de Est (o parte din Dealuruile Jilțului, partea sudică) Greci, Grozești, Stângăceaua, Butoiești, Gura Motrului, Breznița Motru.Colțul de Vest(Depresiunea Severinului), Jidoștița,Breznița Ocol, Lazu, Malovăț, Simian, Hinova. Studiul materilalului
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/M_neanu_varvara_magdalena_col_varvara_magdalena_maneanu_1389253139.html [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
și depresiuni (Novaci, Tismana, Târgu Jiu). În nord-vest se află Podișul Mehedinți, dealurile Coșuștei și depresiunea Severin. La sud de Subcarpați se află Podișul Getic, acesta fiind divizat în Platformele: Strehaiei (la vest de râul Jiu; se subîmparte în platformele Hușniței și Bălăcița), Jiului (străbătută de Jiu) și Oltețului(la est de Jiu). În sudul Olteniei de află Câmpia Olteniei, care este de altfel cel mai vestic sector al Câmpiei Române. Câmpia Olteniei este alcătuită de Câmpiile Blahniței și Băileștilor (la
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Cervenița, Dragotești, Fântâna Domnească, Gârnița, Ghelmegioaia, Gutu, Igiroasa, Lumnic, Mijarca, Prunaru, Prunișor (reședința) și Zegaia. Se află a 25 kilometri est de orașul Drobeta Turnu Severin, 25 kilometri vest de orașul Strehaia, pe piemontul Coșuștei, pe cursul superior al râului Hușnița. În satul Prunișor se află biserica "Sf. Nicolae". Comuna Prunișor dispune de o stație feroviară în satul Prunișor și doua halte de c.f. (Gârnița și Igiroasa). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prunișor se ridică la de locuitori
Comuna Prunișor, Mehedinți () [Corola-website/Science/301612_a_302941]