39 matches
-
cergă moale pe ea, îi dădu să mânânce fân și ovăz, o adăpă cu apă curată. El însuși intră în casă să se spele cu apă rece pe mâini și pe obraji, apoi puse pe el cele mai frumoase straie huțule, încălecă pe iapă și ieși pe poartă în drum spre biserică. Gospodina Costaneha închise porțile în urma omului ei, rosti un gând bun de drum în noaptea neagră, apoi intră în casă liniștită că moșul ei se va descurca în treaba
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396851947.html [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
e o țară de invidiat în privința atenției și susținerii patrimoniului cultural. Referindu-se la semnificația acestor obiecte de cult pascale, în deosebi încondeierea ouălor, care sunt un simbol al binelui, belșugului și continuității, psihologul Svetlana Krasovska, printr-o veche legendă huțulă, cum că într-o peșteră din munți trăia un duh rău, blestemat să stea închis atâta timp, cât oamenii încondeiază ouăle, în fiecare an trimitea solii pe pământ să vadă dacă ei le mai încondeiază, iar dacă nu, să iasă
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
de insubordonare. În fine, legiunile moșului începeau să se deplaseze. Neîncrezător, el mai ieșea în drum, să vadă cât de tare îi sunt respectate indicațiile de deplasare. Era considerat act de indisciplină chiar să se vorbească între copii în limba huțulă, moșul patriot a interzis conversația în limba maternă huțulă. Cine nu se supunea, avea treabă cu el a doua zi, rigla în trei canturi, sau arătătorul de la hartă intra în funcțiune, palmele neascultătorului se făceau ca niște gogoși. Comicul situației
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
deplaseze. Neîncrezător, el mai ieșea în drum, să vadă cât de tare îi sunt respectate indicațiile de deplasare. Era considerat act de indisciplină chiar să se vorbească între copii în limba huțulă, moșul patriot a interzis conversația în limba maternă huțulă. Cine nu se supunea, avea treabă cu el a doua zi, rigla în trei canturi, sau arătătorul de la hartă intra în funcțiune, palmele neascultătorului se făceau ca niște gogoși. Comicul situației era faptul că dacă rămâneau chiar doi copii în
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
Când îl vedeai, părea un om mare, sobru, fără umbră de zâmbet pe chip. Dar acum povestea așa de comic înșirând fel de fel de povești. Unele chiar aduceau cu povestirile lui Creangă, dar erau și altele, de sorginte pur huțulă. Să tot asculți povești de la el în podul de fân, toamna, la cules de merișoare! Pe mine m-a prins somnul. Dar aveam somn chinuit, fiind rebegit de ploaie și de vânt din timpul zilei. Începusem să visez niște chestii
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Chiselițeni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). În anul 1848, comunitatea huțulă locală a sprijinit activ răscoala iobagilor condusă de Luchian Cobiliță. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Chiselițeni a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Chiselițeni, Putila () [Corola-website/Science/315650_a_316979]
-
Humorului) a fost un țăran huțul, care a condus răscoalele țărănești ucrainene din anii 1843-1844 și 1848-1849 din raionul Putila (Bucovina). A îndeplinit o scurtă perioadă funcția de deputat în Parlamentul austriac (1849). S-a născut într-o familie țărănească huțulă din satul Plosca din regiunea istorică Bucovina (Imperiul Habsburgic), astăzi în raionul Putila din Ucraina. Era un țăran bogat, având multe vite, cai, oi, albine, miere, etc. În anul 1839 a fost ales ca reprezentant al comunităților țărănești pentru a
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
împreună un fiu - Bogdan. Și-a dedicat anii următori culegerii de folclor ucrainean, publicând două culegeri de cântece populare. De asemenea, a strâns peste 1500 de modele de broderii (cusături) vechi de la huțulii bucovineni, fiind preocupată de păstrarea artei populare huțule. A murit la 25 martie 1983, fiind înmormântată, alături de cel de-al doilea soț, în cimitirul orașului Rădăuți. Hariton Borodai a murit la vârsta de 30 ani. El a publicat poezii și proză în ziarul "Podolyanen" grupate sub denumirea generică
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie ca sat cu populatie de 83 țărani si 2 popi. Miscările demografice specifice administrației imperiale, duc în același an la primul val de colonizare a localității cu etnici de origine ruteană, poloneză, huțulă, mozaică în principal agricultori și comercianți. 1782 - 1787 un nou val de colonizare cu etnici de origine germană ; muncitori forestieri și meșteșugari din regiunile Schwaben și Franconia , landul Bavaria 1849 - Satul și cătunele aferente acestuia sunt organizate în comuna Dzemine
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
în promovarea silviculturii și a ecologiei. Începând din 1991 a organizat un cerc de inițiere pentru elevi în problemele pădurii. A colaborat la emisiuni pe teme de silvicultură și ecologie, de promovare a imaginii Bucovinei sau de prezentare a etniei huțule din Bucovina la Radio România Actualități și la diferite posturi de televiziune: TVR, TVR Internațional, TVR Iași, TV Suceava, Antena 1 ș.a. Din punct de vedere al originii sale, este huțul (huțan) doar pe sfert, bunicul din partea tatălui fiind huțul
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România), „Magazin”, „Crai nou”, „Artemis”, „Diana”, sau „Formula AS”. În anul 2006, Casian Balabașciuc a adunat o serie de povești despre huțuli și viața aspră a acestora într-un volum intitulat "„Stranii povestiri huțule”". A publicat apoi și alte volume: "„Tainele din Smidovatic”" (2009) și "„Pădure, pălărie verde”" (2010). Povestirile sale au fost apreciate de către unii scriitori. Angela Furtună aprecia că scriitorul "„Casian Balabașciuc rămâne la distanță de corupția literară și este cel mai
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
școlilor pentru comunități mici. Asigura educația pentru 198 de elevi și 56 preșcolari prin munca a 17 cadre didactice. Are un laborator de informatică dotat cu 10 calculatoare conectate la Internet. Limba de predare este limba română, dar pentru minoritatea huțula există și două grupe cu predare în ucraineană (care a fost impusă de statul român în locul limbii huțule pentru care nu există cadre didactice - a se vedea https://sites.google.com/site/hutzul/ pentru această problemă). Școala are un cerc
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
didactice. Are un laborator de informatică dotat cu 10 calculatoare conectate la Internet. Limba de predare este limba română, dar pentru minoritatea huțula există și două grupe cu predare în ucraineană (care a fost impusă de statul român în locul limbii huțule pentru care nu există cadre didactice - a se vedea https://sites.google.com/site/hutzul/ pentru această problemă). Școala are un cerc de încodeiat ouăle, un centru de interculturalitate, un cerc de dansuri populare cu o formație de dansuri românească
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
https://sites.google.com/site/hutzul/ pentru această problemă). Școala are un cerc de încodeiat ouăle, un centru de interculturalitate, un cerc de dansuri populare cu o formație de dansuri românească (cu specific bucovinean, desigur) și o formație de dansuri huțula. Este remarcabil faptul că direcția școlii este asigurată de o fiică a satului, Maria Diaconescu, revenită în comunitate din anul 2006. Economia comunei Moldova-Sulița se bazează pe agricultură de subzistență, exploatarea lemnului, zootehnie și turism. Exploatarea lemnului s-a făcut
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
Rezervatia geologică Cheile Lucavei, prin care se ajunge la Herghelia Lucina de cai huțuli. Ca avantaje turistice sunt de menționat tradițiile locale de Paști, de Crăciun, de Rusalii ș.a.m.d., tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
de Rusalii ș.a.m.d., tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un exemplu în această privință, alături de grupele școlare organizate pentru comunitatea huțula și altele asemenea. Artă încondeierii ouălelor este alt punct de atracție turistică, ea fiind dezvoltată
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un exemplu în această privință, alături de grupele școlare organizate pentru comunitatea huțula și altele asemenea. Artă încondeierii ouălelor este alt punct de atracție turistică, ea fiind dezvoltată în comuna Moldova-Sulița la cel mai înalt nivel.
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
clasică a scriitorului ucrainean Mihailo Koțiubinski. Acest film a fost prima operă cinematografică majoră a lui Paradjanov și i-a adus o recunoaștere internațională pentru utilizarea bogată a costumelor și culorilor. Filmul realizează, de asemenea, o prezentare detaliată a culturii huțule ucrainene, arătând nu numai mediul carpatic aspru și rivalitățile brutale între familii, ci și diferite aspecte (dialectul vorbit, costume, muzică) ale tradițiilor huțule. Filmul a fost produs de Studioul cinematografic „Oleksandr Dovjenko” din Kiev. Filmările au avut loc în satul
Umbrele strămoșilor uitați (film) () [Corola-website/Science/335880_a_337209]
-
internațională pentru utilizarea bogată a costumelor și culorilor. Filmul realizează, de asemenea, o prezentare detaliată a culturii huțule ucrainene, arătând nu numai mediul carpatic aspru și rivalitățile brutale între familii, ci și diferite aspecte (dialectul vorbit, costume, muzică) ale tradițiilor huțule. Filmul a fost produs de Studioul cinematografic „Oleksandr Dovjenko” din Kiev. Filmările au avut loc în satul Krîvorivnea (raionul Verhovîna, regiunea Ivano-Frankivsk), unde a fost scrisă povestirea lui Koțiubinski. Casele ce apar în film sunt casele sătenilor. A fost vizionat
Umbrele strămoșilor uitați (film) () [Corola-website/Science/335880_a_337209]
-
și cade în disperare după ce vede trupul fără viață al Maricikăi. El continuă să muncească, fără a mai simți vreo bucurie, până când întâlnește o altă femeie, Palagna, în timp ce potcovea un cal. Ivan și Palagna se căsătoresc într-o nuntă tradițională huțulă în care cei doi sunt legați la ochi și puși împreună în același jug. Fericirea celor doi este însă de scurtă durată, deoarece cei doi soți nu au copii, iar Ivan rămâne obsedat de amintirea Maricikăi. Înstrăinându-se de soțul
Umbrele strămoșilor uitați (film) () [Corola-website/Science/335880_a_337209]
-
fi mai ușor supravegheat de proprietar. Celarul a fost construit inițial în satul Demăcușa în secolul al XVIII-lea, de unde a fost strămutat în jurul anului 1925 la Moldovița de către Ioan Haucă (n. 1906), ultimul proprietar. Construcția ilustrează arhitectura specifică populației huțule din zona de munte a Bucovinei. Celarul are o formă dreptunghiulară (3.30x5.50 metri) și este de tip monocelular. El este format dintr-o cameră de mici dimensiuni (fără ferestre) pentru păstrarea alimentelor și a uneltelor de lucru, precedată
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu un pic de lapte ori apă calduțe (huțulă=lecvar); lipigeu=cearceaf de regulă din in ori cânepă; ler= cuptorul de la sobă; lașcă=tăiței făcuți în casă prin frământarea cocii, lățirea ei cu druga, uscare și tăiere;lat de palmă=um egală cu lățimea podului palmei sub degetul mare
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
până mai jos de genunchi cu glugă . -"cu litera T" -tăce=toate; trâbe=trebuie; told=băț, bară din lemn ori metal cu care se fixează tânjala de plug, de zale, etc; tăñeri=farfurie întinsă(lată) din lut ars, tablă, porțelan (huțulă=taniur); tocaiță=bibilică; tuluș=partea din cocenii(tulpinile) de porumb care nu pot fi consumate(netocate) de animale și care se folosesc la foc; troașce=borhotul fiert din care sa scos țuica; țâpis=pantă foarte abrubtă pe care este un
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din România, Uniunea Democrată a Tinerilor Maghiari, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Democrată a Ucrainienilor din România, Uniunea Democratică a Romilor din România, Uniunea Elenă din România, Uniunea Elenă ELPIS Constanța, Uniunea Generală a Asociațiilor Etniei Huțule, Uniunea Generală a Romilor din România, Uniunea Liberă Democratică a Romilor din România, Uniunea Polonezilor din România "Dom Polski", Uniunea Romilor din România, Uniunea Romilor din județul Constanța, Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Turcă Musulmană din România, Uniunea Ucrainienilor din
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Vincenz i-a descris pe evreii hasizi din estul Galiției (de la granița cu Bucovina), care practicau cărăușia de generații. Căruțele lor mergeau atât de Încet și se opreau atât de des, Încât bataguta ajunsese să Însemne În zonă, În limba huțulă, „un molâu leneș”, iar verbul batagulilic - „a amâna la nesfârșit” <endnote id="(682, p. 302)"/>. Interdicția de sabat Multe bâlciuri se desfășurau duminica, ceea ce Îi obliga pe oameni să călătorească sâmbăta. Pentru un evreu practicant, un asemenea act era de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]