39 matches
-
de peisajul sălbatic al pădurilor de la Ciumârna, ce acoperă dealurile din nordul Mănăstirii Vatra Moldovița, am rătăcit drumul la întoarcere, mergând la întâmplare, până ce ne-am trezit, o dată cu soarele amiezii, într-un cătun retras. Puținii localnici întâlniți, ce vorbeau limba huțulă îdialect ucrainean), ne-au spus că ne aflam pe teritoriul localității Secrieș, la granița de nord cu „vecina” Ucraina, unde se agață harta-n cui. Pe drum, am purtat un lung dialog, eu fiind elevul, în urma căruia profesorul Valeriu Stancu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
e o țară de invidiat în privința atenției și susținerii patrimoniului cultural. Referindu-se la semnificația acestor obiecte de cult pascale, în deosebi încondeierea ouălor, care sunt un simbol al binelui, belșugului și continuității, psihologul Svetlana Krasovska, printr-o veche legendă huțulă, cum că într-o peșteră din munți trăia un duh rău, blestemat să stea închis atâta timp, cât oamenii încondeiază ouăle, în fiecare an trimitea solii pe pământ să vadă dacă ei le mai încondeiază, iar dacă nu, să iasă
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Când îl vedeai, părea un om mare, sobru, fără umbră de zâmbet pe chip. Dar acum povestea așa de comic înșirând fel de fel de povești. Unele chiar aduceau cu povestirile lui Creangă, dar erau și altele, de sorginte pur huțulă. Să tot asculți povești de la el în podul de fân, toamna, la cules de merișoare! Pe mine m-a prins somnul. Dar aveam somn chinuit, fiind rebegit de ploaie și de vânt din timpul zilei. Începusem să visez niște chestii
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
cergă moale pe ea, îi dădu să mânânce fân și ovăz, o adăpă cu apă curată. El însuși intră în casă să se spele cu apă rece pe mâini și pe obraji, apoi puse pe el cele mai frumoase straie huțule, încălecă pe iapă și ieși pe poartă în drum spre biserică. Gospodina Costaneha închise porțile în urma omului ei, rosti un gând bun de drum în noaptea neagră, apoi intră în casă liniștită că moșul ei se va descurca în treaba
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
de insubordonare. În fine, legiunile moșului începeau să se deplaseze. Neîncrezător, el mai ieșea în drum, să vadă cât de tare îi sunt respectate indicațiile de deplasare. Era considerat act de indisciplină chiar să se vorbească între copii în limba huțulă, moșul patriot a interzis conversația în limba maternă huțulă. Cine nu se supunea, avea treabă cu el a doua zi, rigla în trei canturi, sau arătătorul de la hartă intra în funcțiune, palmele neascultătorului se făceau ca niște gogoși. Comicul situației
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
deplaseze. Neîncrezător, el mai ieșea în drum, să vadă cât de tare îi sunt respectate indicațiile de deplasare. Era considerat act de indisciplină chiar să se vorbească între copii în limba huțulă, moșul patriot a interzis conversația în limba maternă huțulă. Cine nu se supunea, avea treabă cu el a doua zi, rigla în trei canturi, sau arătătorul de la hartă intra în funcțiune, palmele neascultătorului se făceau ca niște gogoși. Comicul situației era faptul că dacă rămâneau chiar doi copii în
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
l-a îndrăgit s-a și deschis (41, p. 140 ; relația flăcău mort - șoim - arțar pare să fi supraviețuit și în unele colinde românești cu accente funerare ; cf. 12, p. 533 ; vezi și 109, pp. 7-10, 293-296). în cazul colindei huțule este posibil să fie vorba de o alterare de natură creștină a motivului epico- mitic. Probabil că, în forma inițială, pasărea-suflet își făcea cuib în vârful arțarului, care creștea apoi până la cer. (Am văzut mai înainte că paltinul era considerat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dumnezeu / Ce noroc am avut eu!" (p.154). Am mai sublinia printre meritele autoarei faptul că, în lucrarea sa, pune în circulație materiale inedite, fie culese personal, din comuna natală, fie aflate în manuscris, culese de Nicolae Macovei de la populația huțulă din Bucovina. Cercetarea întregii creații populare din Bucovina, când, de fapt, se puteau redacta lucrări ample pentru fiecare dintre universaliile ontologice ale matricii semantice apă, pământ, foc, aer identificate într-o singură categorie folclorică, a făcut, practic, dificilă aprofundarea analizei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un șurț" la capete) sau "în patru ape" era construit astfel pentru "a se scurge apele de la ploaie". 57 Acoperișul "în patru ape" se înscrie într-o tipologie arhaică a casei care corespundea, la început, simbolisticii pătratului. 58 La casele huțule, "apa" din spatele casei cobora până la pământ pentru scurgerea mai ușoară a precipitațiilor. 59 Pe "apa" din față se lăsau niște "ferestruici", numite "cahle" sau "fumare" care foloseau la evacuarea fumului din pod. 60 Gospodăria țărănească tradițională din Bucovina era formată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și așa una zicea una, alta iarăși alta, tot lăundându-se, numai ca să le iaie; dară cum au rupt-o, au și început munții și dealurile a alerga unul cătră altul și a se izbi cap în cap."93 În povestirile huțule, elementul primordial (focul, aici) prinde viață, deținând taina "sorților" omului: "Solomonca citește semnele pe care flăcările încearcă să i le arate"94, "știe că într-o bună zi focul care îi povestește din vatră se va stinge, pentru totdeauna, căci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ABUTNĂRIȚEI, Ioan, Monografia comunei Poiana Stampei, Editura AXA, Botoșani, 2006. AFLOREI, Ion, Crâmpei de fapte și vorbe la Obârșiile Sucevei, Editura Amadoros, Câmpulung Moldovenesc, 2005. ALECSANDRI, Vasile, Poezii populare ale românilor, Editura Litera, București-Chișinău, Ediție on-line. BALABASCIUC, Casian, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006. BĂNĂȚEANU, Tancred, Arta populară bucovineană, Centrul de îndrumare a creației populare și a muncii artistice de masă a județului Suceava, 1975. BÂRLEA, Ovidiu, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982. BÂRLEA, Ovidiu, Mică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ediție îngrijită și prefață de Pavel Țugui, Editura Minerva, București, 1971, "Petrea Voinicul și Ileana Cosânțana", p. 31. 93 I. G. Sbiera, Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77. 96 Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Suceava, 1983, p. 23. 97 Ibidem, p. 117. 98 George Muntean, Folclor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din România, Uniunea Democrată a Tinerilor Maghiari, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Democrată a Ucrainienilor din România, Uniunea Democratică a Romilor din România, Uniunea Elenă din România, Uniunea Elenă ELPIS Constanța, Uniunea Generală a Asociațiilor Etniei Huțule, Uniunea Generală a Romilor din România, Uniunea Liberă Democratică a Romilor din România, Uniunea Polonezilor din România "Dom Polski", Uniunea Romilor din România, Uniunea Romilor din județul Constanța, Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Turcă Musulmană din România, Uniunea Ucrainienilor din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
alegerile românești(1990-2000) Minoritate 1990 1992 1996 2000 Albaneză 1 2 Armeană 1 1 1 1 Bulgară 1 1 1 1 Croată 1 1 2 4 Evreiască 1 1 3 Germană 1 1 2 4 Greacă 2 1 2 2 Huțulă 1 1 Italiană 1 7 2 Macedoneană slavă 1 1 Maghiră 1 Poloneză 1 1 1 2 Rromă și țigănească 105 5 4 4 2 Rusă lipoveană 1 Ruteană 1 1 1 1 Sârbă 1 1 1 1 Slovacă și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
schimbă ordinea denumirii (Uniunea Democrată a Cehilor și Slovacilor) și, încă mai interesant, ea se vede contestată de Uniunea Cehilor din România. 107 Cifrele indică totalul populațiilor și nu numai al cetățenilor cu vârstă de vot. 108 Notăm ca etnia huțulă (care nu este luată în considerație într-o manieră explicită în recensăminte) este singura care dispune de o asociație niciodată reprezentată în Parlament, ea a obținut 646 voturi în 1996 și 1225 în 2000. 109 Vezi E. Zamfir, C. Zamfir
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Vincenz i-a descris pe evreii hasizi din estul Galiției (de la granița cu Bucovina), care practicau cărăușia de generații. Căruțele lor mergeau atât de Încet și se opreau atât de des, Încât bataguta ajunsese să Însemne În zonă, În limba huțulă, „un molâu leneș”, iar verbul batagulilic - „a amâna la nesfârșit” <endnote id="(682, p. 302)"/>. Interdicția de sabat Multe bâlciuri se desfășurau duminica, ceea ce Îi obliga pe oameni să călătorească sâmbăta. Pentru un evreu practicant, un asemenea act era de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu un pic de lapte ori apă calduțe (huțulă=lecvar); lipigeu=cearceaf de regulă din in ori cânepă; ler= cuptorul de la sobă; lașcă=tăiței făcuți în casă prin frământarea cocii, lățirea ei cu druga, uscare și tăiere;lat de palmă=um egală cu lățimea podului palmei sub degetul mare
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
până mai jos de genunchi cu glugă . -"cu litera T" -tăce=toate; trâbe=trebuie; told=băț, bară din lemn ori metal cu care se fixează tânjala de plug, de zale, etc; tăñeri=farfurie întinsă(lată) din lut ars, tablă, porțelan (huțulă=taniur); tocaiță=bibilică; tuluș=partea din cocenii(tulpinile) de porumb care nu pot fi consumate(netocate) de animale și care se folosesc la foc; troașce=borhotul fiert din care sa scos țuica; țâpis=pantă foarte abrubtă pe care este un
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie ca sat cu populatie de 83 țărani si 2 popi. Miscările demografice specifice administrației imperiale, duc în același an la primul val de colonizare a localității cu etnici de origine ruteană, poloneză, huțulă, mozaică în principal agricultori și comercianți. 1782 - 1787 un nou val de colonizare cu etnici de origine germană ; muncitori forestieri și meșteșugari din regiunile Schwaben și Franconia , landul Bavaria 1849 - Satul și cătunele aferente acestuia sunt organizate în comuna Dzemine
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
școlilor pentru comunități mici. Asigura educația pentru 198 de elevi și 56 preșcolari prin munca a 17 cadre didactice. Are un laborator de informatică dotat cu 10 calculatoare conectate la Internet. Limba de predare este limba română, dar pentru minoritatea huțula există și două grupe cu predare în ucraineană (care a fost impusă de statul român în locul limbii huțule pentru care nu există cadre didactice - a se vedea https://sites.google.com/site/hutzul/ pentru această problemă). Școala are un cerc
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
didactice. Are un laborator de informatică dotat cu 10 calculatoare conectate la Internet. Limba de predare este limba română, dar pentru minoritatea huțula există și două grupe cu predare în ucraineană (care a fost impusă de statul român în locul limbii huțule pentru care nu există cadre didactice - a se vedea https://sites.google.com/site/hutzul/ pentru această problemă). Școala are un cerc de încodeiat ouăle, un centru de interculturalitate, un cerc de dansuri populare cu o formație de dansuri românească
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
https://sites.google.com/site/hutzul/ pentru această problemă). Școala are un cerc de încodeiat ouăle, un centru de interculturalitate, un cerc de dansuri populare cu o formație de dansuri românească (cu specific bucovinean, desigur) și o formație de dansuri huțula. Este remarcabil faptul că direcția școlii este asigurată de o fiică a satului, Maria Diaconescu, revenită în comunitate din anul 2006. Economia comunei Moldova-Sulița se bazează pe agricultură de subzistență, exploatarea lemnului, zootehnie și turism. Exploatarea lemnului s-a făcut
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
Rezervatia geologică Cheile Lucavei, prin care se ajunge la Herghelia Lucina de cai huțuli. Ca avantaje turistice sunt de menționat tradițiile locale de Paști, de Crăciun, de Rusalii ș.a.m.d., tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
de Rusalii ș.a.m.d., tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un exemplu în această privință, alături de grupele școlare organizate pentru comunitatea huțula și altele asemenea. Artă încondeierii ouălelor este alt punct de atracție turistică, ea fiind dezvoltată
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un exemplu în această privință, alături de grupele școlare organizate pentru comunitatea huțula și altele asemenea. Artă încondeierii ouălelor este alt punct de atracție turistică, ea fiind dezvoltată în comuna Moldova-Sulița la cel mai înalt nivel.
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]