198 matches
-
acestui copac viguros. Eminescu va trăi cât va exista măcar un singur român ...”. Cuvintele de prețuire pentru Poetul nostru, ancorat temeinic în literatura universală și în circuitul de valori umane, rostite de un oaspete din Lviv, Lesea Luțik, președinta societății huțulilor de acolo, ne dau certitudinea că Eminescu este alesul viitorului, numele fiindu-i purtat prin secole indiferent de spiritul neadormit al românilor. Dar, spre deosebire de geniul eminescian, lucrurile materiale care l-au înconjurat au o durată efemeră, dacă sunt lăsate în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
poezie al Academiei Române), Eleonora Moldovan (consul general), Lora Bostan (care le transmite permanent studenților săi: ,,cunoașterea corectă a vieții și a operei eminesciene ne poate zidi frumos, vertical, ca un turn de mănăstire ștefaniană”), Dragoș Olaru, Lesea Luțik (președinta Societății Huțulilor din Lvov, care a afirmat că, ancorat temeinic în literatura universală și în circuitul de valori umane, ,,Eminescu este alesul viitorului, numele fiindu-i purtat prin secole, indiferent de spiritul neadormit al românilor”). Studenții doamnei Lora Bostan au dat contur
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în domeniul artei interpretative. Artista a participat la Masterclass-uri oferite de personalități ale cantului precum Viorica Cortez, Jaume Aragall, Teresa Berganza, Dalton Baldwin. Citește tot... Expoziția lunii ianuarie 2015 la Galeria de Artă Grand Hotel Traian Iași Artistul plastic Ofelia Huțul, doctor în Estetică,membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Iași, este un nume consacrat în artele plastice românești și nu numai. Are peste 65 expoziții personale în țară și străinătate și peste 200 de participări la cele de
Culturale by http://www.iasi4u.ro/categoria/evenimente/culturale/ [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
mândrie pentru copii trecuți prin clasele lui, își asuma toate meritele pentru aceasta! Tuna și spumega împotriva rușilor. Odată cu venirea lui la școală, a făcut pe părinți să se revolte împotriva obiceiului comuniștilor de a forța copiii din zonă, majoritate huțuli, dar și români, de a învăța după „bucvare” și „citiri” ucrainene, limba care i se părea comuniștilor filoruși că ar fi cea mai apropiată de limba nescrisă a huțulilor. În aceste privințe, părinții copiilor au fost întru-totul de acord: să
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
revolte împotriva obiceiului comuniștilor de a forța copiii din zonă, majoritate huțuli, dar și români, de a învăța după „bucvare” și „citiri” ucrainene, limba care i se părea comuniștilor filoruși că ar fi cea mai apropiată de limba nescrisă a huțulilor. În aceste privințe, părinții copiilor au fost întru-totul de acord: să se învețe numai în limba română, că doară copii lor trăiesc în România. Unul din obiceiurile lui Anghel era să stea în curtea școlii lângă gardul de lângă drum, privind
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
și universitățile din Galiția și Lodomeria, și-au dau seama că terenul cel mai bun de activitate națională panucrainiană, legală, era susținută de imperialii adepți ai sintagmei: divide et impera, asmuțând între ele naționalitățile din Bucovina: români, evrei, ruși, ruteni, huțuli, polonezi, austrieci, germani, maghiari etc. Bucovina, parte integrantă a Moldovei istorice a avut parte de o istorie zbuciumată în timpul dominației habsburgice (1775-1918) în ciuda celor 143 de ani de pace. Abuziv romănii bucovineni au fost deposedați de bunurile ce le aparțineau
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
a mai venit un învățător în vârstă, domnul Andrici, care până atunci fusese învățător în satul vecin, Argel. Andrici, de asemenea, era ucrainean. Era domn bine, spre pensie, cu chip frumos, plinuț de-a binelea la corp. Se credea că huțulii sunt ucraineni, și, pe vremea când rușii dictau multe în România, se credea că odraslele huțulilor trebuie să învețe Limba și Literatura ucraineană. Mă rog, treburile comuniștilor, nu se putea discuta prea mult pe seama deciziei celor de sus. Părinții huțuli
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1410784687.html [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
vecin, Argel. Andrici, de asemenea, era ucrainean. Era domn bine, spre pensie, cu chip frumos, plinuț de-a binelea la corp. Se credea că huțulii sunt ucraineni, și, pe vremea când rușii dictau multe în România, se credea că odraslele huțulilor trebuie să învețe Limba și Literatura ucraineană. Mă rog, treburile comuniștilor, nu se putea discuta prea mult pe seama deciziei celor de sus. Părinții huțuli ar fi dorit ca la școală să se învețe doar limba română, era mai folositor, din moment ce
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1410784687.html [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
huțulii sunt ucraineni, și, pe vremea când rușii dictau multe în România, se credea că odraslele huțulilor trebuie să învețe Limba și Literatura ucraineană. Mă rog, treburile comuniștilor, nu se putea discuta prea mult pe seama deciziei celor de sus. Părinții huțuli ar fi dorit ca la școală să se învețe doar limba română, era mai folositor, din moment ce copiii urmau să trăiască în România. Clasele II-a și a IV-a erau deci sub îndrumarea bunei și drăgălașei noastre învățătoare Tcaciuc. Celelalte
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1410784687.html [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
un frate de-al bunicii dinspre tata, care locuia într-un cătun ascuns lumii, în văi și păduri, într-un sat numit Secrieș. Acestui om îi zicea lumea Iuțman, poate din cauza numelui său de botez Gheorghe, adică Iurii în limba huțulilor. Prea arătos nu era acest uncheș, pipernicit de statură, vârsta îi scăzuse și mai mult statura, și devenise gârbovit, iar pe față îi crescu un neg roșiatic, păros și niște pomeți roșii, ca de eschimoș, ce-i făceau chipul și
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1400498342.html [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
nici acesta n-a fost răbdat cu tragere de inimă în casa unde slujea maică-sa, așa că, de îndată ce crescu măricel, a fost dat ca slugă pe la oameni mai înstăriți. I-au rămas însă vorbe prin sat că n-ar fi huțul get-beget, că e „voloh” de la Arbore. Era mic de statură, negricios la față, în schimb, mare șmecher, hâtru și pus mereu pe șotii. Asta în tinerețe, deoarece, mai apoi, l-au năpădit o droaie de copii și griji, și nu
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
armean Serghei Paradjanov și scenaristului român Răsvan Popescu, sau secțiunea specială „Selecția Președintelui”. Cele trei filme difuzate în cadrul portretului Serghei Paradjanov sunt Shadows of Forgotten Ancestors (1964), bazat pe românul scriitorului ucrainean Mykhailo Kotsiubynsky, un portret detaliat al culturii ucrainene huțul, din care nu lipsesc nici indiciile privind duritatea vieții în zona carpatina, nici trimiterile la frumusețea tradițiilor, muzicii, costumelor și dialectului huțul, The Color of Pomegranates (1968), o biografie mai degrabă vizual/poetica decât literala a vietii trubadurului armean Sayat-Nova
Festivalul Filmului Central European Medias 2012 – vine la Cluj Napoca! by http://www.zilesinopti.ro/articole/3555/meceff-festivalul-filmului-central-european-medias-2012-vine-la-cluj-napoca [Corola-blog/BlogPost/97414_a_98706]
-
Shadows of Forgotten Ancestors (1964), bazat pe românul scriitorului ucrainean Mykhailo Kotsiubynsky, un portret detaliat al culturii ucrainene huțul, din care nu lipsesc nici indiciile privind duritatea vieții în zona carpatina, nici trimiterile la frumusețea tradițiilor, muzicii, costumelor și dialectului huțul, The Color of Pomegranates (1968), o biografie mai degrabă vizual/poetica decât literala a vietii trubadurului armean Sayat-Nova și Ashik Kerib (1988), inspirat de povestirea omonima scrisă de Mihail Lermontov și dedicat bunului prieten al regizorului, Andrei Tarkovski. Portretul Răsvan
Festivalul Filmului Central European Medias 2012 – vine la Cluj Napoca! by http://www.zilesinopti.ro/articole/3555/meceff-festivalul-filmului-central-european-medias-2012-vine-la-cluj-napoca [Corola-blog/BlogPost/97414_a_98706]
-
Grecu Petru, născut la 29.07.1934 în localitatea Cociulia) și Grecu Maria, născut la data de 1 iunie 1985 în localitatea Cociulia, județul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Cociulia, județul Cantemir. (221/2008) 52. Huțul Nicolae, fiul lui Gușuvatîi Ion (născut la 24.10.1930 în localitatea Buda) și Maria, născut la data de 18 august 1964 în localitatea Mahala, raionul Noua Suliță, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Mahala, raionul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203289_a_204618]
-
CREȘTEREA ANIMALELOR ● Specii și rase de animale domestice (însușiri morfologice și productive): - Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise; - Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul - Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc - Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Trăpașul Românesc, Huțul; - Păsări: Găini - Cornish, Leghorn, Playmouth Rock; Rațe - Pekin, Leșească Curci - Albă de Olanda; Gâște - Toulouse; Emden ● Reproducția animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări). - Sisteme și metode de montă naturală; - Însămânțări artificiale; - Fecundația; - Gestația; - Fătarea și asistența la fătare. - Incubația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Teleorman - Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) - Karakul de Botoșani - Merinos de Suseni - Merinos Transilvănean - Merinos de Cluj - Merinos de Palas - Țigaie - varietatea ruginie ● Caprine: - Carpatina - Alba de Banat ● Taurine: - Sura de Stepă ● Bubaline: - Bivolul românesc ● Ecvidee: - Furioso North Star - Huțul - Gidran - Semigreul românesc - Shagya Arabă - Nonius - Lipițan ● Porcine: - Bazna - Mangalița Pachetul 8 "Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon" este disponibil la nivelul întregului teritoriu național. Tipul de sprijin: Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272141_a_273470]
-
Teleorman - Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) - Karakul de Botoșani - Merinos de Suseni - Merinos Transilvănean - Merinos de Cluj - Merinos de Palas - Țigaie - varietatea ruginie ● Caprine: - Carpatina - Alba de Banat ● Taurine: - Sura de Stepă ● Bubaline: - Bivolul românesc ● Ecvidee: - Furioso North Star - Huțul - Gidran - Semigreul românesc - Shagya Arabă - Nonius - Lipițan ● Porcine: - Bazna - Mangalița Pachetul 8 "Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon" este disponibil la nivelul întregului teritoriu național. Tipul de sprijin: Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274129_a_275458]
-
ANIMALELOR ● Specii și rase de animale domestice (însușiri morfologice și productive): - Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise; - Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul - Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc - Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Tr��pașul Românesc, Huțul; - Păsări: Găini - Cornish, Leghorn, Playmouth Rock; Rațe - Pekin, Leșească Curci - Albă de Olanda; Gâște - Toulouse; Emden ● Reproducția animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări). - Sisteme și metode de montă naturală; - Însămânțări artificiale; - Fecundația; - Gestația; - Fătarea și asistența la fătare. - Incubația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Chiselițeni, întâlnit și sub forma Chiselița (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 591 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Hrobișce, Ploșchi, Poleachivsche și Sokolii. Localitatea Chiselițeni a făcut parte încă de la înființare din
Chiselițeni, Putila () [Corola-website/Science/315650_a_316979]
-
locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Chiselițeni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Chiselițeni se ridica la 905 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (89,15%), cu o minoritate de evrei (1,22%), una de ruteni (8,51%) și una de români (1,12%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,23%), dar existau și greco-catolici (0,55%), mozaici (1,22
Chiselițeni, Putila () [Corola-website/Science/315650_a_316979]
-
Seletin (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 824 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud-est a raionului Putila, pe frontiera cu România. De această comună depind administrativ satele Halițivca și Rusca. Localitatea Seletin a făcut parte încă de la
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
173 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Seletin era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Seletin se ridica la 4157 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (37,65%), cu o minoritate de evrei (17,7%), una de ruteni (29,45%), una de germani (5,7%), una de polonezi (3,1%) și una de români (5,7%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (3 persoane) și ruși
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
Sokolii (în , transliterat Sokolii și în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Chiselița. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 576 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru a raionului Putila. Localitatea Sokolii a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare
Sokolii, Putila () [Corola-website/Science/315652_a_316981]
-
atât pe piața internă și internațională. În plus, o altă problemă a fost de suprapopulare rural, care a dus la șomaj cronic. Condițiile de trai erau atât de rău ca, în mai multe regiuni, cum ar fi județele locuite de huțuli, nu a fost foame permanentă [12] Agricultorii au revoltat împotriva guvernului (a se vedea: 1937 grevă țărănești în Polonia)., Și situația a început să se schimbe la sfarsitul 1930, ca urmare a construirii de mai multe fabrici pentru zona industrială
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
Volcineț, întâlnit și sub formă Volcineț pe Siret (în și în ) este un sat în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de satul Lucavăț. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 506 metri, în partea de centru-est a raionului Vijnița. Localitatea Volcineț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Volcineț, Vijnița () [Corola-website/Science/315610_a_316939]