44 matches
-
mai părut nimic bizar! n Theatre de la Huchette: Cîntăreața cheală de Eugčne Ionesco. Regia: Nicolas Bataille. Decor și costume: Jacques Noel. Distribuția: Jacques Legre -Domnul Smith, Marcelle -Jeanne Bretonniere -Doamna Smith, Roger Defossez - Domnul Martin, Simone Mozet - Doamna Martin, Nicole Huc - Mary, Claude Leblond - Pompierul. Cu participarea extraordinară a regizorului Nicolas Bataille.
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
de televiziune a fost prelungită cu încă nouă ani: "CNA a decis prelungirea, pentru nouă ani de zile, a licenței Antena 3. A fost plăcerea mea să fiu alături de prietenii mei - Mihai Gâdea, Mircea Badea, Dana Grecu, Adrian Ursu, Marius Huc și alți colegi. Vreau să mulțumesc membrilor CNA care au votat pentru prelungirea licenței acestui post de televiziune".
Radu Tudor, în locul lui Gâdea. ANUNȚUL făcut la Antena 3 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24386_a_25711]
-
doamnei Maria din Rădăuți. Mâine poate fi împotriva oricărui român. Iar abuzul nu poate fi ignorat, nu poate fi uitat, nu poate fi iertat! Dom profesor, Noi suntem aici! Alessandra Stoicescu Gabriel Hizo Adrian Ursu Oana Stancu Sabina Iosub Marius Huc Lavinia Tudoran Maria Coman Trestiana Vanghele Răzvan Dumitrescu Dana Grecu
Dan Voiculescu, mesaj din partea Antenei 3: Abuzul nu poate fi ignorat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81597_a_82922]
-
doamnei Maria din Rădăuți. Mâine poate fi împotriva oricărui român. Iar abuzul nu poate fi ignorat, nu poate fi uitat, nu poate fi iertat! Dom profesor, Noi suntem aici! Alessandra Stoicescu Gabriel Hizo Adrian Ursu Oana Stancu Sabina Iosub Marius Huc Lavinia Tudoran Maria Coman Trestiana Vanghele Răzvan Dumitrescu Dana Grecu
Dan Voiculescu, mesaj din partea Antenei 3: Abuzul nu poate fi ignorat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81596_a_82921]
-
Mitran Eugenia, 79 ani l Popescu Viorica, 89 ani l Contrea Elena, 96 ani l Lăcătuș Casian, o zi l Plattner Elena, 82 ani l Szabó Clara, 68 ani l Druga Constantin, 81 ani l Vlad Erna-Elena, 72 ani l Huc Maria, 81 ani l Muntean Dimitrie-Mihai, 58 ani l Pantea Vasilie, 72 ani l Soica Lucreția, 82 ani l Siel Florea, 81 ani l Reli Traian-Dorel, 50 ani l Pleșca Maria, 56 ani l Curac Ioan, 35 ani l Szilasy
Agenda2006-26-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/285105_a_286434]
-
Gâdea a prezentat, în emisiunea "Sinteza Zilei", câteva fotografii de colecție cu jurnaliștii de la Antena 3. Printre ziariștii care au petrecut câteva zile în Delta Dunării s-au numărat Alessandra Stoicescu, Maria Coman, Mihai Gâdea, Mircea Badea, Felix Rache, Marius Huc sau Radu Tudor. "A fost foarte frumos, iar atmosfera este greu de descris în cuvinte", a spus Mihai Gâdea duminică seară.
Jurnaliștii Antena 3 în Delta Dunării, așa cum nu i-ați mai văzut by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77370_a_78695]
-
Andrei Moisoiu (Google) O imagine veche a fost postată de Marius Huc, redactor șef la Antena 3, pe Facebook, în care apar mai mulți jurnaliști români. În anul 1994 s-au introdus cursuri pentru corespondenți de război. Aceștia învățau cum să se ferească de pericole. Au participat mai muți reporteri și fotoreporteri
Ce sexy era în haină militară cea mai bună jurnalistă de investigații by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50176_a_51501]
-
Andrei Moisoiu (Google) În urmă cu 24 de ani, cănd Revoluția începea la Timișoara, multi dintre jurnaliștii de azi erau încă tineri. Jurnalistul Marius Huc îți amintește că avea 18 ani și era în armată. Acum 24 de ani, aflăm despre Radu cel Frumos că este și altceva decât un domnitor al Țării Românești - un indicativ de alarmă în Armată. Eram acasă, în permisie, si
Ce făceau jurnaliștii de azi la Revoluție. Marius Huc: Mi-am sărutat mama și sora și am plecat în grabă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55210_a_56535]
-
care îl difuzează pe plan local. Singurul motiv pentru care săptămânalul nostru nu se bucură de o difuzare în toată țara este faptul că ar ajunge numai lunea atât la majoritatea punctelor de difuzare a presei, cât și la abonați. Huc Clara, Timișoara. După cum s-a specificat în rubrica de față de mai multe ori, prețul acțiunilor tranzacționate la bursă nu este fix sau stabil, ci se modifică de la o zi la alta. Pentru a încerca să vândă acțiuni, o persoană fizică
Agenda2005-27-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283885_a_285214]
-
tichetelor de masă, cu modificările și completările ulterioare, angajatorii pot acorda tichete de masă salariaților proprii pentru zilele efectiv lucrate. Legea nu condiționează acordarea tichetelor de masă de rezultatul financiar al societății, respectiv profit sau pierdere. ( D. B.) ÎNTREABĂ: Dna CLARA HUC, Timișoara. Ce valoare are o acțiune la firma „Sanex“ Cluj-Napoca, dar cea a unei acțiuni la societatea „Timcon“ din Timișoara? Se mai pot vinde acțiunile? RĂSPUNDE: Dl GEORGE MUTHI, director de operațiuni în cadrul Societății de Servicii de Investiții Financiare „Romcapital
Agenda2005-28-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283912_a_285241]
-
bună-ți spuneam, Acum ghioceii-ți albesc o șuviță Dar tu, ești precum te știam. Răzbat de departe imagini prea clare, De gât, cum țineai o păpușă Și primul sărut, ce seamăn nu are, Când luna pândea jucăușă!. Întâlniri înspre Huc, la bureți în pădure, Sau la vișin. . .bilete de-amor. Azi, mă rog, DUMNEZEU să se-ndure, Să le strâng într-o Carte. . .ușor!. Eu știu, că talentul ce freamătă-n mine, Nu fierbe să dea în afară. . . Dar îmi
EU ŞTIU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341949_a_343278]
-
1802-1830), ed. I. Corfus, în „Studii și articole de istorie“, XIII, 1966, p. 373. • Ibidem, p. 372. A N E X A I Illustrissime et Excellentissime Domine Domine mihi Colendissime, Aestimatissimas Vestrae Excellentiae Literas 5ta currentis exaratas rite mihi exhibuit huc adveniens defuncti Principis Antiochi Filius, quem amanter excipere eidemque favere etsi connaturalis mea suadeat inclinatio, nihilominus amicabilis V-ae E-ae requisitio atque singularis mea erga Eandem consideratio, majus ad id mihi Stimatum addit. Faciamque ut is experiatur quanti aestimem dignissimam hancce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de o jumătate de veac, dar și de alte categorii de izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum am mai amintit - mai ales
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani), câte unul din Codăești (ținutul Vaslui), Ceplenița, Roman și Sârca, precum și un altul „...din loc niștiut vinit și aice trăitor”<footnote Ibidem, p.34r-35r. footnote>, iar în odăile Arama și Huc se aflau 7 „gospodari” (birnici, n.ns.) și 7 căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos<footnote Ibidem, p. 41v, 42r. footnote>. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa<footnote Ibidem, f. 38r-39r. footnote>. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe lăcuitorii fugiți din Belcești, documentul menționând că numărul acestora ar fi fost de 16, dar, de fapt, sunt enumerate numele a 40 de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, 203. Tr.885, d 207/1831, f.18v-19r; Ibidem, d 95/1831, f. 269r, 268r. footnote>. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Băcești, continuând cu localitățile situate în mare parte pe șes (specificăm că cele menționate sunt doar orașele și comunele, nu și satele pe care le cuprind, multe dintre ele cu acces la apa Bârladului, cum sunt Dumeștii Vechi, Viișoara, Siliște, Huc, Cioatele) Dumești, Todirești, Negrești, Vulturești, Buhăești, Ștefan cel Mare, Vaslui, Banca, Zorleni, Bârlad și Tutova. Teritoriul acestui județ dispune de o rețea complexă de afluenți, astfel că în partea stângă a râului Bârlad avem Șacovățul, pe malurile căruia se află
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cimitirul sătesc din Todirești. Ostașii morți erau aduși cu carele locuitorilor din celelalte sate, chiar dacă se aflau la o distanță mai mare. Pe lângă cei 75 de eroi morți în gara Rafaila, au mai fost înhumați și 50 de morți la Huc, 25 de morți la Viișoara (pe atunci, Baliga) precum și 100 de morți la Todirești. Totalul, este înspăimântător: 250 de pierderi irecuperabile! Media de vârstă a acestor copii a fost de 19,9 ani! Doar câțiva oameni bătrâni din Todirești au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de o jumătate de veac, dar și de alte categorii de izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum am mai amintit - mai ales
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani), câte unul din Codăești (ținutul Vaslui), Ceplenița, Roman și Sârca, precum și un altul din loc niștiut vinit și aice trăitor, iar în odăile Arama și Huc se aflau 7 gospodari (birnici, n.ns.) și 7 căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar alții în târgurile și satele de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe lăcuitorii fugiți din Belcești, documentul menționând că numărul acestora ar fi fost de 16, dar, de fapt, sunt enumerate numele a 40 de persoane, care s-ar fi
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
a vobis mea sors excepta, Tomitae,/tam mite; Graios indicat esse viros/gens mea Paeligni regioque domestica Sulmo/non potuit nostris lenior esse malis,/quem vis incolumi cuiquam salvaque daretis,/is datus a vobis est mihi super honor/solus ad huc ego sum vestris inmunis in oris,/exceptis, signi munera legis habent/tempora sacrata mea sunt velata corona,/publicus invito quam favor imposuit („Binevoitoarea primire făcută sorții mele, o, locuitori ai Tomisului,/arată că oameni așa de buni nu pot să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se face iarăși la Arta poetică a lui Horațiu, 63, e un emistih a cărui continuare este eliminată, "debemur morti nos nostraque" - suntem destinați morții noi și toate lucrurile noastre, ideea se regăsește și la Ovidiu, In Liviam, 359, "Tendimus huc omnes: metam properamus ad unam; Omnia sub leges mors vocat atra suas.") este un text ce se înscrie în aceeași serie a poemelor ale căror titluri funcționează ca ancore pentru referințe intertextuale. De data aceasta, tema morții este afirmată categoric
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
român, à la place de la détermination toujours interne de latin, la distinction entre la fonction non-relationnelle, exprimée par la forme de base, et des fonctions relationnelles, exprimées par cette même forme avec des prépositions (cf. par ex. lat. hîc - hinc - huc - hac, esp. aquí // de aquí - hacia aquí - por aquí). Dans le verbe, tous leș temps șont, bien sûr, situés et ordonnés par rapport à l'acte de parole; mais leș formes simples, à détermination paradigmatique ou interne, n'expriment pas
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]