9 matches
-
AGATIRȘII I. TOPOGRAFIA SCIȚIEI În vremile cele mai vechi despre care istoria ne-a lăsat vreo pomenire, țările care alcătuiesc patria liberă sau încă subjugată a românilor, erau adăpostul mai multor popoare, pe rădăcina cărora acum adânc îngropată, s-au hultuit pe rând toate acele elemente din acăror introlocare se urzi poporul românesc. Știrile noastre asupra acestor vremuri de mult apuse, le culegem aproape dintr-un singur izvor, părintele istoriei, nemuritorul Herodot. Era un timp când acest mare istoric fusese poreclit
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se putea devreme ce aveam o țară, la vremea aceea, compusă din plugari, iar boierii numai pricepere în ale comerțului, nu dovedeau. Așa că, precum spun cronicarii, la vremuri și nevoi noi, trebuiau și oameni cu altă pricepere care „s-au hultuit" în Moldova. De altfel, exista aici și o anumită experiență în ceea ce privește formarea târgușoarelor - ele fiind un vechi privilegiu domnesc, sosit în Moldova odată cu domnia secolului al XIV- leacând deja exista un lanț al târgurilor ale cărui verigi au tot sporit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vânători, stă să se întoarcă, dar e târziu: așa spurcatul Appie înlemnește, văzând pe atâta plăcutul poporului Virginie" (Ioan Rusu, Moartea Virginiei, " Foaie pentru minte, inimă și literatură", II, 1839, nr. 1, p. 18); Precum se tâmplă că uneori pomul hultuit întrece în bunătate pe prototipul său, de asemine învățăturile creștinătăței, care în ascuns [cadâna] insuflase fiicei sale, au prins în inima cea fragedă o mai adâncă rădăcină" (Gh. Asachi, Valea albă, în Scrieri literare, vol. II, București, 1956, p. 216
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
societății față de învățământul din Bucovina, în spiritul ideilor iluministe și iosefiniste, privitoare la utilitatea în stat și societate, la dreptul de realizare umană, dar și la loialism și supunere față de autoritatea instituită: "în școală se caută și voința iaste a hultui inimile tinerilor, precum mlădița cea bună în pădurețul cel tânăr, prin carele să rodească ei în obște: buni cetățeni, buni lăcuitori și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pragmatismului reformist, în materie de școală, se cerea ca în toate școlile elementare să fie predat lucrul manual, care să-i învețe pe elevi cu diferite lucrări practice "precum torsături și împletituri de colțuni și răsădit de pomi și a hultui pomii și alte feluri de rucodeluri"130. Totodată, "Instruction"-ul, căutând să dea o valorizare socială practică procesului de învățământ, stabilea că nimeni nu putea să fie primit "în târguri la aleșverisuri neguțitorești sau mai vârtos la meșteșuguri" și chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
local, erau aduse la cunoștința cetățenilor de către „vătăjelul” primăriei. Era om de serviciu și guard comunal. În mijlocul satului striga cât îl ținea gura:Cu banii ghirului, mă! Î la primărie, mă! adică să se plătească impozitul. - Cu băieșii (copiii) la hultuit, mă! adică la vaccinare. - Legași câinii că strică păpușoii, mă! Viața fostelor sate de clăcași a fost influențată decisiv de raporturile cu proprietarii moșiilor, de la care arendau, în condiții înrobitoare, suprafețe de teren necesare întreținerii. În 1872, guvernul conservator, al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu aceasta și cîteva nomenclature s-au alunecat în limbă. La străbaterea hunilor în Dacia, românii, încălțând cizme și încingând brâul polon, au luat finale magiare și litvane." (...) "România se cungiură de raiale, de unde, cu moda traiului asiatic, ni se hultuiră prințipii cu cuvinte de șerbi, și pasul cel slobod se încătușă de încălțămintea târâitoare".
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
doi ani... și iaste pusă de mîna răposatului soțului mieu din pădure”. Așa este, dar nu ai amintit tocmai „minunea”. Un bob zăbavă, dragă ieșene, și ai să afli: „Însă împreună cu viia i-am vîndut și optzeci de pomi tineri hultuiți de trei veri... Care această vie iaste pe moșiia sfetii mănăstiri Socola”. Asta era, vere! Deci la acea vreme pomii erau „hultuiți”, adică altoiți. Nu se ținea livadă cu pomi sălbatici. Așa parcă mai vii de acasă. Cum-necum, la 1
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
zăbavă, dragă ieșene, și ai să afli: „Însă împreună cu viia i-am vîndut și optzeci de pomi tineri hultuiți de trei veri... Care această vie iaste pe moșiia sfetii mănăstiri Socola”. Asta era, vere! Deci la acea vreme pomii erau „hultuiți”, adică altoiți. Nu se ținea livadă cu pomi sălbatici. Așa parcă mai vii de acasă. Cum-necum, la 1 noiembrie 1785, „călugărașii” schitului de la Zbiereni au primit în dar cinci pogoane și jumătate de vie cu livadă „și o casă dimpreună
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]