28 matches
-
bucuria cu numele Maria. Știu o babă slută, o poiană de cucută și niște gunoi: acolo e de voi. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul I, nr. 11 și în „PREPOEM”, ambele din mai 1940 SAHARA Degeaba strigi Domnule cu șapte covrigi. Hulubăria e încuiată pentru orice rimă, pentru orice fată. Bate la cer cu toiag de fier, bate la pădure cu armură de mure. Poate acolo o mai trăi Apolo. La noi e tristețe. Au murit bietele precupețe. Caișii au îngenuncheat peste
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
comunicat al Ziarului de Gardă rezultă că Usatîi i-ar fi amenințat telefonic, făcând unele insinuări referitoare la securitatea vieții unui angajat al ZdG, dar și, ar fi afirmat că va face din ziarul Timpul - «gorodskaia golubeatnea» (n.n.: în rusă ~ hulubărie orășenească) și din Ziarul de Gardă - «restaurant „La plăcinte”». Pe 28 noiembrie 2014, RISE Project a publicat un film documentar de investigație jurnalistică care-l prezintă pe Renato Usatîi drept protagonist în implicarea în tentativa de omor asupra omului de
Renato Usatîi () [Corola-website/Science/332986_a_334315]
-
Porumbeii sunt ținuți în porumbare sau hulubării: cuiburi simple de scândură sau cotețe prinse de zidurile casei sub streașina, amenajate pentru una sau mai multe perechi de porumbei, cu compartimente separate pentru fiecare pereche sic cu o ieșire. În țările mediterane, porumbarele -clădite în formă de turn
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
locul pe care sunt clădite depind de specia păsării, însă, unele păsări pot fura cuiburile altor specii sau se pot așeza în cuiburile părăsite. De asemenea și oamenii construiesc adăposturi pentru păsări, cuiburi pe care le așază în copaci sau hulubării. Pentru păsările de curte se pregătesc coșuri, coșărci și lăzi îmbrăcate cu paie sau fân pentru ca acestea să depună ouă și să clocească, acestea poartă numele de cuibare. Cucii nu își clocesc ouăle proprii, ci le depun în cuiburile altor
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
frumoase... casele care par învăluite într-o poezie misterioasă... casele tăcute ("vedeți cât de tăcută e? pare uitată aici de demult!"), casele lugubre... a, nu, astea nu-i plăceau... casele care aveau sus de tot o odaie izolată, ca o hulubărie... "Hai să ne oprim puțin, nu vă stricați programul?"' "Nu..." "Unde luați masa?..." Depinde, uneori la o braserie în care mă duceam eu cu un bun prieten când eram asistent... O vreme, cât a trăit mama, acasă, acum îmi pregătesc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
asta..." Vorbăria îi slăbea atenția? Simula neatenția? Literalmente parcă nici nu auzi că o invitam la masă. Urcasem un dâmb plin de brazi, ca să se uite ea mai aproape la acea casă care avea cocoțată sus acea odaie ca o hulubărie. Cine o fi acolo? Se rezemă de gard și rămase minute lungi cu ochii ei mari zgâiți în sus. Te pomenești că nu stă nimeni! Și, vedeți geamurile cum veghează ele așa mititele... Cum s-o fi urcând în ea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Strauss și a contimporanilor săi, până la cea de azi, a lui Kalman, a lui Lehar și a altora încă! Cât timp au durat spectacolele Operetei din Craiova, ne-am dus regulat, aproape în fiecare seară, la Sidoli, la "paradis", la "hulubărie", adică la galerie. Teatru-Circ Sidoli era pe atunci o clădire nouă, proprietatea lui Teodor Sidoli, iar după moartea acestuia, a fraților Cesar și Franzini. O clădire afectată în primul loc pentru folosul celor care o construiseră (ca și cea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
din societate, veneau în grupuri la galerie, ca la o partidă de plăcere, ca într-o escapadă, pentru a se amuza liber, pentru a râde mai bine și pentru a vedea fără a fi văzute. (Ce timpuri, doamne!). Astfel la "hulubărie" domnea o atmosferă, cum n-am cunoscut alta în nici o sală de teatru din câte am mai văzut pe urmă; o atmosferă făcută din bună dispoziție, din simplicitate, dintr-un fel de spirit boem, dintr-un fel de spirit frondeur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
urmîndu-le îndeaproape cu fierbințeala buzelor. Jură-mi că-l repezi prima oară cînd o să-ți mai telefoneze! fierbe gelozia în gîtul lui Radu, stingîndu-i vorbele, dînd o inflexiune penibilă cuvintelor, ce nu mai ajung la înțelegerea Paulei. *** Vlad intră în "hulubărie" o clădire mică, ridicată în fugă, pentru nevoile șantierului -, se gîndește să meargă în birou, să întrebe dacă nu a fost căutat la telefon, dar nu se poate abține să nu intre la dirigintele șantierului: -Tovarășe Stanciu, fără sudorul Bogdan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
aș vrea să văd cum s-ar descurca ei într-o asemenea situație, și unii și ceilalți! Cazat în sat prima seară, din teama de a nu-i deranja pe vecini cu lătratul, a fost dus a doua zi la "hulubărie", o clădire agricolă de pe malul râului, unde era restul haitei, care a salutat venirea intrusului cu un concert de urlete. A doua zi, când m-am întors să-i dau supa, o bucată din lanțul lui zăcea pe ciment. * * * În
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
prin împrejurimi și dacă, la un moment dat, dăduse de mirosul meu, avea să iasă până la urmă din ascunzătoare pentru a mă reîntâlni... De aceea prima mea grijă, principala mea ocupație a fost să parcurg de nenumărate ori drumul dintre hulubărie și sat, să îmi împrăștii cât mai mult mirosul, să înalț de nenumărate ori, pe toate tonurile, chemări în noapte (în liniștea nocturnă), în speranța că fugarul va sfârși prin a recunoaște o voce atât de familiară (singura, de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ochii încețoșați și sufletele șubrezite. Corabia e părăginită, iar țărmul neclar, amăgitor și parcă tot mai departe. Inevitabil ne vom merita destinul. Nu sună prea liniștitor, nu-i așa? Sper, totuși, să nu fi "deranjat" prea tare, cu opiniile noastre, hulubăriile înaltelor cancelarii... 1. FILOSOFIA ȘI METODOLOGIA ȘTIINȚEI ECONOMICE 1.1. ESTE ECONOMIA O ȘTIINȚĂ? Stiința economică este una aparte. Chiar de la începuturi (sec. al XVIII-lea), metodologia sa a fost extrem de controversată. Edificiul său s-a înălțat pe o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
halat și scria o lucrare despre varietățile și obiceiurile păsărilor preferate. Toate acoperișurile clădirilor de pe moșie erau acoperite de un strat subțire de găinaț de porumbei. Frederik, porumbelul favorit al lui Matvei Aleksandrovici, și soția lui, Manka, locuiau într-o hulubărie separată, confortabil amenajată. Cînd a împlinit nouă ani, băiatul a fost dat în clasa pregătitoare a gimnaziului pentru nobili din Stargorod, unde a aflat că în afară de lucruri frumoase și plăcute - penarul din ghiozdanul ce scîrțîia și mirosea a piele, abțibilduri
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
de tot. Prăjina de bambus îi tremura de acum în mîini, iar lucrarea despre particularitățile speciei porumbeilor nu ajunsese nici la jumătatea ei. Matvei Aleksandrovici și-a dat obștescul sfîrșit fără s-o termine, iar Ippolit Matveevici, în afara celor șaisprezece hulubării și a lui Frederik care se uscase de tot, ajungînd să semene cu un papagal, a primit ca moștenire un venit anual de douăzeci de mii și o moșie imensă, prost gospodărită. Începutul vieții pe cont propriu a tînărului Vorobianinov
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
cealaltă - pe nemți. Datorită numeroaselor magazii și anexe, curtea noastră avea o mulțime de cotloane, numai bune pentru ambuscade. Băieții mai mari vânau porumbei, îi schimbau între ei, mai furau de la alții, și, în taină, se cinsteau cu votcă în hulubăriile lor. Serile se adunau pe grupuri în fața porților, uneori și cu ghitarele. Aproape toți se ocupau, într-un fel sau altul, de furtișaguri și atmosfera acestei vieți era în întregime pătrunsă de un iz infracțional. După cât îmi pot aminti, un
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
părea singura posibilă la un anumit grad de evaluare. El îi va spune mai târziu fiului meu: Toate reușitele sunt zadarnice, doar conținutul moral al acțiunilor și al gândurilor asigură devenirea ființelor". După-amiază Soare palid de după-amiază, acum, pe balconul hulubăriei mele, cu mirosuri domolite de toamnă; la celălalt capăt al câmpurilor golașe, se zbenguiesc, îmbrăcați în haine deschise la culoare, copiii lui Nellie și câinii de la Curtea Mare. Mai departe, satul, învăluit în fum vioriu, Tazlăul, linia apropiată a zărilor
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
sârguință, și o bănuie în foșnetul frunzelor, „murmur de hulubi”; imaginile nu sunt ceea ce par; au un suport fragil, pânzele sunt din brumă, culoarea e un ivoriu cu fluturi iar carnația e de înger. Foșnetul frunzelor urmează calea timpului migrator, hulubăria devine pustie, toamna se surpă peste cărări, glasul vegetației devine o cămașă de nuntă, o șoptă în sipete lângă mirajul gutuilor și singurătatea maramelor grele de parfumul roadelor pământului Emilian Marcu descoperă cu multă artă viitoarele forme ale lucrurilor, pe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
ta nu mă împacă, Căci ești copil al nimănui Și ești orfană și săracă. Bărbații câinii, bărbații răii, În lume orice pot să-ți facă ! Ah, doamne, cât îmi e de greu Să fiu orfană și săracă ! În fundul curții era hulubăria lui Mehală tapițeru. Pândiți de pe acoperiș de ochii galbeni ai mâțelor, hulubii trezeau de dimineață cu huruitul lor pe locatari. Mehală scotea în curte vechi fotolii și se apuca de lucru cu ochii pe ei. Îi erau dragi : îngâmfat, rotatul
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
potcovărie, era tâlharul uliței. Se strecurase sprinten de pe scară pe un stâlp iar, de acolo, pe marginea acoperișului. Mânios, Mehală luă bastonul și, fără să-l simtă hoțomanul, se furișă pe lângă stâlp. Tâlharul băgase adânc mâna în una din ferestrele hulubăriei și îl scotea, dibaci, chiar pe rotat. Mehală văzu vânăt în fața ochilor. Cumpănind în pumn bățul cu mutelcă, îl azvârli dintr-o dată sfârlează către hoț. Surprins, copilul se feri, dar piciorul îi alunecă pe tablă ; de pe acoperiș el căzu de-
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
tăind-o drept, avea să-și recapete viteza inițială. Era momentul cel mai bun. Se agăță de-un tampon, sprijinit cu cealaltă mână în tija metalică. Așteptă în cumpănă, dezechilibrat, gata să cadă, la capătul scăriței înguste care urca la hulubăria de scânduri cocoțată deasupra vagonului. Aștepta încordat. Inima-i bătea să-i sară din piept.. Nu vedea dar auzea bocănitul ritmic al cizmei neamțului în podea. Explozia reflectorului de la capătul podului îi răni ochii. Răzuind întunericul, salva de lumină reteză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-mi fie rușine, dar asta e. Era un spectacol mare și, ceea ce era foarte interesant, Piersic era altfel decât în tot ceea ce juca. Nu știam ce anume, dar simțeam asta foarte clar.Văzusem spectacolul de zeci de ori. Întâi de la hulubărie, la fostul teatru. Coboram din cabina mea în pijama, asta v-am mai spus-o, cu o bere în mână, și mă uitam ca un prost, cred că o dată am și adormit. Într-o zi mă cheamă Beligan în birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
urma urmelor mai erau două ceasuri până la întâmplare. Mă uit cu alți ochi la oameni, pe haidamacul de mai înainte nici nu-l mai bag în seamă, vine cucoana după ceva vreme și-mi dă un bilet de favoare la hulubărie, cu indicația că Brook mă așteaptă după spectacol. N-am izbutit prea des să amețesc o femeie, dar de data asta mi-a mers la fix. Sala era fantastică. Zdruncina din temelii tot ceea ce știam eu despre teatru. O sală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
carte nu are la bază decât amintirea pură, așa cum mi-a rămas ea, și tocmai din cauza asta Carmen de Bizet în tălmăcirea lui Peter Brook mi se pare ciudat de tânără, de aproape în timp. Am stat suspendat deasupra mantinelei hulubăriei mele aproape fără să respir. Mă simțeam oarecum privilegiat pentru că puteam privi de sus, puteam cuprinde cu privirea tot ceea ce mișca acolo, actori și spectatori deopotrivă. La sfârșit, aplauzele au fost un fel de descărcare, nu se mai terminau, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
supunerea și stima M. Eminescu Viena, 4/16 fevruarie 1884 {EminescuOpXVI 199} {EminescuOpXVI 200} {EminescuOpXVI 201} {EminescuOpXVI 202} 191 [ALEXANDRU CHIBICI REVNEANU] Iași, 20 octomvrie 1884 Dragă Chibici, De vreme ce rezidez la otel România (vechiul han al lui Bacalu), într-o hulubărie puțin recomandabilă din orice punct de vedere, e lesne de-nțeles că nu am unde pune lucrurile mele, încît ar fi foarte bine dac-ai păstra tu încă câtva timp așa-numita mea ladă, deși presupun că acest lucru nu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
frunze căzând, Vânturi subțiri și, departe, un râset pierit... Și ploaia, și peste câmpii o voce chemând... Norul nostru gri s-a umflat, grăbit se ridică, Alunecă agitat peste soare, surorile pe aripi purtând. Umbra unei porumbițe pică Jos, pe hulubărie; crengile de aripi gemând; Iar jos În vale, prin crângul ce plânge, Zboar-al furtunii mai negre trup fără piept; În aerul nou, răsuflarea mării secate o strânge Și firavul, subțirele tunet... Dar eu aștept. Aștept cețuri și ploaia mai neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]