17 matches
-
în Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016. Coroană Ta de orhidee... Mi- e sufletul ramul întins spre zare Îmbrățișând, în adieri de măr în floare, Ca o agrafa -n borangicul de petale, Arpegii, rupte din zumzet de cuibare De hulubași planând în zborul lin, curat Aducători de zvon din cer, înaripat Mesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevărat În lumea frusta, la origini, ideală În care, la răsărit de Eden, triumfala Iubirea străjuia sub măr, pândita
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
păcatul greu. Dar prin Fecioara Sfântă Născătoare, ... Citește mai mult Coroană Ta de orhidee...Mi- e sufletul ramul întins spre zareîmbrățișând, în adieri de măr în floare,Ca o agrafa -n borangicul de petale,Arpegii, rupte din zumzet de cuibareDe hulubași planând în zborul lin, curatAducători de zvon din cer, înaripatMesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevăratîn lumea frusta, la origini, idealăîn care, la răsărit de Eden, triumfala Iubirea străjuia sub măr, pândita de o fiarăCe-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Coroană Ta de orhidee... Mi- e sufletul ramul întins spre zare Îmbrățișând, în adieri de măr în floare, Ca o agrafa -n borangicul de petale, Arpegii, rupte din zumzet de cuibare De hulubași planând în zborul lin, curat Aducători de zvon din cer, înaripat Mesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevărat În lumea frusta, la origini, ideală În care, la răsărit de Eden, triumfala Iubirea străjuia sub măr, pândita
COROANA TA DE ORHIDEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1462021559.html [Corola-blog/BlogPost/380872_a_382201]
-
de Primăria Municipiului Iași, Primăria Cernăuți, Administrația Regională de Stat Cernăuți și Fundația ”Iuliu Maniu”, Boston/New York. În cadrul manifestării s-au desfășurat: - Ediția a III a Simpozionului "Vatra dulce strămoșească", dedicat problemelor cercetării, culegerii și păstrării folclorului (Titluri comunicări: Adina Hulubaș (Academia Română - Filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”), comunicarea „Credințele populare în contextul urbanizării - elemente comune din România și Ucraina”; Cristian Chițu (Universitatea de Arte ”George Enescu”, Iași) „Constantin Brăiloiu - personalitate complexă a folcloristicii românești și europene”; Iurie Levcic
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI by http://confluente.ro/Centrul_bucovinean_de_arta_pentru_conse_george_roca_1355875456.html [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
unii oblojesc cu iscusință memoria rătăcită a nostalgicilor, alții - visul tot mai diluat al unioniștilor. Există un copyright asupra discursului pentru patrioții consecvenți și altul pentru patrioții conjuncturali. Dar cine mai poate interveni în textul frumosului poem electoral cu sigla hulubașului, a rândunicii, a cocoșelului?... Iată și un exemplu mai desfășurat. Maricica Petrovna Livițchi, doctor în drept și sociologie, membru corespondent..., delegat permanent..., fondator și președinte..., membru în consiliul prezidențial etc. - în total vreo zece titluri -, care mai este numită, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de redacție. Începând cu nr.3/6iulie 1936, tiparul se execută la Tipografia „Arta”, Cernăuți. * Ecou de Codru, organ de publicitate al Societății inginerilor silvici din Administrația Fondului Bisericesc, Cernăuți, apare lunar în iulie 1928, redacția și administrația: inginer E. Hulubaș, Cernăuți, strada Iancu Flondor nr.30. Se publicau materiale de specialitate din domeniul silvic - împăduririle, vânatul și pescuitul, răspunzându-se preocupărilor Societății create la 23 aprilie 1928, la Cernăuți. „Revista va trata și diferite probleme cu caracter enciclopedic și de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
115 Hașa, Gligor : III, 129 134 Hâncu, Aurel : VIII, 124 Hedeș, Daniela : VI, 127 Henegariu, N. : VII, 58-61 Herescu, N.I. : V, 70 Horia, Vintilă : VIII, 156 Horvat, Săluc : II, 33 35; VII, 236-239; X, 34 39 Horvath, Edith : VI, 127 Hulubaș, Adina : VIII, 126 Husar, Al. : V., 47; VI, 101 107 I Ianoși, Ion : II, 126 128 IladeCostea, Monica : III, 197 200 Iliescu, Ion : III, 212 215 : VII: 262 265 Ilis, Florina : X, 27 33 Ioanicescu, Sergiu : VII, 112 113 Ionel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
când rostește numele lui Lenin, vorbind ca despre niște ființe dragi, lângă care își petrecuse întreaga tinerețe, arătându-ne o cameră mică, cu separeu, în care încăpeau două paturi destul de scurte, pentru uzul cuplului revoluționar. Nici o umbră de ironie la adresa „hulubașilor” care se instalaseră, prin acaparare abuzivă, în clădirea unde s-a aflat școala de fete din înalta societate. Mă ciupeam, ascultând-o, mă întrebam dacă regimul comunist s-a prăbușit sau ultimii zece ani fuseseră doar un vis și eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Marele Octombrie! Cauza Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste s-o Îndeplinim În viațé! Nu rézboaielor și lumii nucleare! Tremurau cravatele și gulerele. MÎinile asudau pe pancarde și pe buchetele de flori. Inimile zvîcneau. Pentru Pace și Dezarmare! Lésați Hulubașul Pécii sé se ridice deasupra lumii! Sé moaré corbul negru al capitalismului! - Sé fie pace Într-una! - Sé moaré corbul negru al capitalismului! - Sé fie pace pe pémînt! - Lésați că oamenii din lumea Întreagé sé tréiascé În pace! - Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
féré griji. Nimic nu-i sté În cale omului sovietic! Nimic nu-l poate opri sé-și Înféptuiascé planul séu, cel al dreptéții și al adevérului! Sé luptém cot la cot pentru biruința omului sovietic! Idealul sovietic sé-l Împlinim În viațé! Hulubașul pécii sé nu mai fie sfîrtecat de corbul negru al capitalismului! Sé veghem cu credințé somnul liniștit al Patriei Noastre! Așa cum au fécut pionierii-partizani, care și-au jertfit viața În iernile geroase În péduri și au luptat cot la cot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care rămăsese stană în fața lui... Petrache, ieșit în cerdac, văzându-i, a rămas în contemplare... O glumă înțepătoare îi ședea pe limbă... a rezistat cât a putut. Până la urmă, gluma a zburat aproape fără voia lui: Ia te uită la hulubașii iștia! Nici nu le pasă de bietul armăsar, lăsat flămând și însetat în ploaie. Ba mai rău... Își lasă aproapele să moară cu o sete de zile mari! Apoi așa-s vecinii. Nu te lasă să trăiești, ferita sfântului... Și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că trebuie s-o-ntindem. Era unul din semnele nesfârșitei gingășii a lui Vodă de a nu-și numi soția de două ori la fel, și-n aceasta era de o nemaipomenită inventivitate. în câte feluri nu i se adresase! „Hulubaș”, „porumbiță”, „șceptrulețul meu scump”, „toiegel drag”, „sultănică, „spahiuța mea”, „fumăritul meu”, „tunulețu’ lu’ tata”, „firmănel iubit”, „grânar”, „tribuțel” etc, etc. — Deja plecăm? - se trezi Ruxăndrița, întinzându-se fermecător. Păi cât ai domnit? — Șapte luni, pașalâca lu’ tata - răspunse rușinat Vodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și, desfăcându-și șuvițele deasupra buzelor umede, Își deschidea gura foarte larg, implorându-mă să-i ating gingiile... sa i le mângâi. Gingiile și dinții. Dinți perfecți, trebuie să o spun, de un alb-perlat, ascunși În alveolele rozii, ca niște hulubași aliniați, dormitând În cuibușoarele lor minuscule. În timp ce-i mângâiam dinții, pernițele lunecoase ale gingiilor (recunosc - la Început cu oarece reținere), limbuța ei trandafirie Îmi atingea, tremurând ușor, degetele cu mare delicatețe, cu vii pâlpâiri. Practica aceasta, devenită aproape un ritual
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pe care le pregătea din timp: bomboane, covrigei, biscuiți, cubușoare de zahăr, nuci și mere. Ultimul lucru pe care-l făcea, ne dădea în mânuțe un fel de pâinică pe care o cocea ea pentru noi, pe care o numeam „hulubaș”, cu o lumânare aprinsă. Noi trebuia să sărutăm hulubașul și să zicem „bogdaproste”. După ce bunica Dosia pleca pe la alte case, tata ne zicea: - Vedeți cum nu uită Maica Domnului de voi dacă ascultați? Ce bucurie, ce sentimente frumoase aveam în
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cubușoare de zahăr, nuci și mere. Ultimul lucru pe care-l făcea, ne dădea în mânuțe un fel de pâinică pe care o cocea ea pentru noi, pe care o numeam „hulubaș”, cu o lumânare aprinsă. Noi trebuia să sărutăm hulubașul și să zicem „bogdaproste”. După ce bunica Dosia pleca pe la alte case, tata ne zicea: - Vedeți cum nu uită Maica Domnului de voi dacă ascultați? Ce bucurie, ce sentimente frumoase aveam în suflet! Eram atât de fericiți că Maica Domnului ne
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
țara și cotele apelor Dunării se vor ivi noi și noi maeștri purtători de pălărie, așa cum a fost Bohr, adică o pălărie cu bor. Nu se există Iluzionist care să nu poarte pălărie! Din ea scoate dânsul pamblici, iepuri, discursuri, hulubași și, uneori, se scoate pe sine însuși când pălăria are de salutat pe cineva: Saluuuut! Dar să revenim la copiii minune care se văd bine conservați și la Circ. Și vom apela la un strălucit exemplu, Mexham Luftenburg Von Braumstein
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
că «evreii nu trebuie să dea degeaba bunurile lor la stat». Pentru aceasta ei se vor judeca cu statul pentru a intra în posesia comunității locuințelor sau sumelor de bani donate comunității de către evreii asistați prin comunitate. Șef securitate Lt. Col. Hulubaș C. Pt. Șef colectiv Mr. indescifrabil” Notă Informativă, sursa „Valeriu”, 22.01.1974: „S-a prezentat la serviciul de asistență numita H.T. [...] care a propus să doneze comunității un inel cu briliant pe care ea îl apreciază la 70 000
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]