16 matches
-
capăt Cal. Griviței - nr. 214 - 230; 347 - 393 Int. Griviței Str. Grohotișului Str. Hagi Ghiță Str. Halta Grivița Str. Haltei Str. Harghita Str. Hariclea Darclee Str. Herman Oberth (fosta Cosmosului) Str. Herminei Str. Horațiu Str. Hotin (fosta Roaita Vasile) Str. Hulubiței Str. Ialomicioarei Str. Iani Buzoianu Str. Ienupărului Spl. Independenței - nr. 96 - 198 Int. Ing. Zablovschi Str. Ing. Zablovschi Str. Inovatorilor Str. Institutul Medico-Militar Int. Insulei Str. Ioan G. Bibicescu Str. Ioan Slavici Str. Ion Inculeț (fosta Kiev) Bl. D. Ion
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agaricus silvatica"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), hulubițe ("Russula aurea sin aurata"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte), dintre care unele protejate prin aceeași
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), hrib ("Boletus edulis"), buza caprei ("Boletus subtomentosus"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de bălegar ("Agaricus campestris"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrăv de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), oiță ("Russula virescens"), hulubiță ("Russula aurea sin. aurata"), laba ursului ("Ramaria aurea" sin. "Clavaria aurea"), buretele cu perucă ("Coprinus comatus"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), trufă neagră ("Tuber melanosporum"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"); toate incluse în lista ciupercilor comestibile din flora spontană
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
și multe plante medicinale cum ar fi pojarnița, sovârf, lipanul, mătrăguna, călinele, frunzele de mesteacăn, de stejar și de ulm. Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere ciupercile de pădure(bureții) care încep din primăvară cu zbârciogii, mai apoi hulubițele, hribii, chitoarcele, gălbiorii și pe toamnă opinticii(glebe). Aceste ciuperci culese cu atenție pot fi folosite în stare proaspătă, uscate sau conservate cu care se pot prepara unele mâncăruri Dicționarul geografic al județului Dorohoi din 1891 arată că Hudeștii-Mari era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca un remarcabil poet al naturii chiar și în unele naturi statice, prin mijlocirea cărora evocă, de fapt, peisajul, ambianța primară a acestora, contextul în care au fost extrase: Natură statică cu ciuperci, Natură statică cu fructe, Vânat, Hribi și hulubițe, Pere și căni, Mere și cană, Fazani, etc. În Hribi și hulubițe, de pildă, o lucrare de mare virtuozitate cromatică, ale cărei prețiozități și transparențe le egalează și le depășesc chiar, prin sporul lor de picturalitate, pe cele din acuarele
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
prin mijlocirea cărora evocă, de fapt, peisajul, ambianța primară a acestora, contextul în care au fost extrase: Natură statică cu ciuperci, Natură statică cu fructe, Vânat, Hribi și hulubițe, Pere și căni, Mere și cană, Fazani, etc. În Hribi și hulubițe, de pildă, o lucrare de mare virtuozitate cromatică, ale cărei prețiozități și transparențe le egalează și le depășesc chiar, prin sporul lor de picturalitate, pe cele din acuarele, artistul transfigurează materia și o infusează cu poezie, evocându-ne totodata, amintirea
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
incandescența celor mai autentice trăiri afective. De acolo, din resorturile tainice ale sufletului său de artist, de moldovean dedat contemplărilor și visărilor poetice, au pornit culorile calde și strălucitoare ale garoafelor și crizantemelor, ale anemonelor și trandafirilor, ale merelor și hulubițelor din tablourile sale; de acolo, din sufletul său îndrăgostit de pământul natal și de miraculoasele frumuseți ale naturii, au pornit acele armonii cromatice din toamnele și iernile sale, atingând adeseori - ca și în tablourile cu flori și naturi statice, dealtfel
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Iași 28 1982 Este reprezentat în Expoziția de acuarelă Ieșeană „Omagiu păcii, organizată de Muzeul de Artă din Iași, cu lucrările: Muncă de primăvară, Peisaj industrial, Peisaj la Repedea, Pe coasta Runcii, Cuptorul Plitz. 1983 Figurează cu Crizanteme, Hribi și Hulubițe, Fazani și Pești, în Expoziția „Flori și naturi statice în arta românească organizată de Muzeul de Artă din Iași. Sub egida Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Iași, Muzeul de Artă din Iași organizează cu sprijinul colecțiilor de
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
zmeură, de pere și uneori de mere. Mult de tot îmi plăcea dulceața de nuci verzi și de trandafiri (acestea erau mai fine și serveam musafirii, când veneau în vizită). Din pădurea de la Frătăuții Noi veneau țigănci cu râșcovi, popinci, hulubițe, hribi și mama cumpăra în fiecare toamnă, pentru murat. Toate gospodinele din sat se aprovizionau bine pentru iarnă, parcă erau într-o adevărată competiție. Când se întâlneau duminicile la biserică sau la hore, discutau mai mult despre rețete, ce-au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu plac ospătarului. Însfârșit trage punga de la chimir și începe: "Frunză verde solz de pește / Cască, pungă, și plătește." Îți place asta? Îmi place. Atunci rămâi sănătos și eu m-oiu duce, după cum ne-a fost învoiala. Meșterul Meșterul Perdaf. Hulubița a întrebat pe șerpe: De ce te târăști? Ca să pot mușca. Sfatul muierii, muierilor folosește. Puneți pe dracul să tragă cu săgeata. Cât sunt de năcăjit, să dau în mine cu cuțitul, sânge nu iese. N-ai să îndrepți tu lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deosebit de frumoasă. De fapt o cunoștea. Era mai frumoasă ca a lor, cea de la Pungești. În primul rând ca poziție, amplasament, înălțime, geamuri mai mari, cerdac, acoperită cu șindrilă și două găuri în șindrilă frumos amenajate, special pentru hulubi și hulubițe care să se joace pe un spațiu special amenajat, precum și această scară de pe care se vede cea mai frumoasă imagine spre sud-vest. Da, era mai nouă și făcută după primul război mondial, în anii când România, țăranul român cunoștea rezultatul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
trimițîndu-mi din ochii ei albaștri priviri elocvente, care spuneau lămurit: "Admiră! Ai mai văzut așa ceva?" Dar rochița s-a învechit foarte repede... Fericirea ei cea mare însă era s-o ridic "în pod", fericire exprimată întîi cu râsete gâlgâitoare de hulubiță mică, pe urmă cu țipete ascuțite, la punctul culminant al ascensiunii. Uneori mă "ridica" și ea, strîngîndu-mi tare genunchii în brațele ei mici și țipând ascuțit: "Tîta ma'e!" Prietenia noastră era atât de mare, încît Adela, când avea nevoie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cuconu Ionașcu Razu. — Tot s-au adeverit vorbele, Iano... murmură Faliboga... De-acu cine știe ce-a mai fi!... Iona se întoarse spre vataf și-l privi pieziș, cu sprâncenele puțin încruntate. —De ce zici tu vorba asta, Sandule? —Hei, Iano, hulubița asta-i pasere de târguri - ș-are să desfacă pe boier de pustietățile noastre... Iana nu răspunse; își aținti ochii arzători asupra săniei care venea domol acuma; privi lung obrazul trandafiriu învăluit în blănuri al cucoanei celei tinere; după aceea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care au de măcinat, pun sacii în car și la drum! Moara-i colea, peste deal. Mă chitesc așa, că-n două-trei zile ajung înapoi acasă. Tu, Smarandă, în vremea asta mai mână cei handralăi la pădure; niscaiva hribi sau hulubițe s-or mai găsi pentru o fiertură ca lumea. Câțiva căței de usturoi ceri peste gard, la mătușa Marița. Și-apoi până adunați și faceți voi toate acestea tocmai bine cad și eu c-o traistă de făină, și-ntindem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
locuri și apăruți În final de vară, bogăție a pădurii din care satele apropiate, sărace În mare parte, se alimentau ades. În acel anotimp, pădurea era plină cu marea sa varietate de bureți buni de mâncat: hribii cărnoși, chitoaștele moi, hulubițele sau pânișoarele roșii, verzi, cenușii, ciobăneii gălbiori care creșteau În cete mici, Îndesați unii În alții, frumos mirositori și multe alte soiuri de bureți și ciuperci pe care Victor le cunoștea foarte bine. Cei doi bărbați culegeau aceste daruri ale
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dar nu știm ce am putea deveni.” (W. shakesperae) Aceasta, pentru că efectele „Întîmplării”, ale neprevăzutului, nu le putem controla, oricît de prevăzători am fi. Iată un exemplu care poate avea nu numai o valoare de Înțelepciune livrească: „În tulburarea ei hulubița grăiește către iubitul ei: «Soțul meu, s-a sfîrșit cu noi. Jos stă un vînător, cu arc și săgeată ascuțită În mînă; În jurul nostru dă tîrcoale un șoimă Așa și era. Dar un șarpe mușcă pe vînător și acesta nimeri
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]