33 matches
-
mostră de adunătură de sol. Aici pământul este sau era negru, bogat și făcea oamenii fericiți. Mă uit cum falii de un superb gri, ca o pastă bună de pictat, a rănit porțiuni mari din patrimoniul satului. Când mergeam la humărie cu bunica, alegeam din magazinul natural, toate bucățile acelea de griuri colorate, dar cea mai căutată era aceea de gri pur. Straturile frumos aranjate ca de mână omenească, mă încântau și nu știam că în anii următori, mă vor pasiona
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1407487067.html [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
următorul cuprins: "situată în intravilanul orașului Liteni, județul Suceava, în suprafață de 600 metri pătrați, de la locuitorul Șuleru Mihai până la locuitorul Tîmpăscu Dumitru, lungime - 150 metri, lățime - 4 metri"; - la poziția nr. 121, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Humăriei", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "situată în intravilanul orașului Liteni, județul Suceava, în suprafață de 9.627,38 metri pătrați, de la barieră SMA până la locuitorul Răducanu Constantin, lungime - 1.375,34 metri, lățime - 7 metri"; - la poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
metri"; - la poziția nr. 143, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Tolocilor", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "situată în intravilanul orașului Liteni, județul Suceava, în suprafață de 6.342 metri pătrați, de la locuitorul Struț Florica până la Pârâul Humăriei, lungime - 906 metri, lățime - 7 metri"; - la poziția nr. 144, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Bradului", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "situată în intravilanul orașului Liteni, județul Suceava, în suprafață de 3.600 metri pătrați, de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
va avea următorul cuprins: "Denumirea populară a tarlalelor: Domneasca 54 ha; Nucușor 37 ha; Dorna 100 ha; Țiganca 75 ha; Cier 110 ha, din care 3.00 ha intravilan; Cimitir 42 ha; La șanț 29 ha; Spătăreanu = Țiganca 70 ha; Humărie 56 ha; Onești 27 ha"; ... c) se completează cu 2 noi poziții, pozițiile nr. 29 și 30, conform anexei nr. 40 la prezenta hotărâre. ... 47. La anexa nr. 57 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Podu-Iloaiei": a) titlul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185466_a_186795]
-
Enescu de la nr. 7 la nr. 13 - partea stângă (tronson Str. Vârnav - Str. Pacea) Str. George Enescu Str. Gheorghe Filipescu Ale. Gheorghe Hasnaș Str. Ghiocei Str. Gravor Mărculescu*(D) Ale. Grădinarilor Str. Grăniceri Str. Grigore Antipa Str. Grigore Ureche Str. Humăriei Ale. Humulești Str. I. C. Brătianu Șos. Iașului Ale. Iazului Ale. Ilie Ciolac Str. Independenței Str. Ion Creangă Str. Ion Luca Caragiale Ale. Ion Pillat Str. Ion Pillat Str. Ion Simionescu (fosta Spătari) Str. Irimia Movilă*(D) Ale. Irișilor Str. Iuliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de la nr. 1 la nr. 15 și nr. 32 Bl. D. General Nicolae Dăscălescu nr. 185, de la nr. 237 la nr. 421 și de la 262 la nr. 498, nr. 238, nr. 254 Str. Gheorghe Doja Str. Griviței Str. Horia Str. Humăriei Str. Independenței Str. Ion Ionescu de la Brad Str. Ion Ionescu de la Brad Str. Ion Păun Pincio Str. Iulian Antonescu Str. Izvoare de la nr. 9 la nr. 93, nr. 12, nr. 38 Str. Izvor Str. Izvoraș Str. Jiului Str. Lacului Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Articolul 1 Se aprobă licența de concesiune privind explorarea argilei comune din perimetrul Dealul Humăriei, județul Iași, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Wienerberger - Sisteme de Cărămizi" - S.R.L. București, în calitate de concesionar. Articolul 2 Se aprobă licența de concesiune privind explorarea argilei comune din perimetrul Târgu Cărbunești, județul Gorj, încheiată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201030_a_202359]
-
Articolul 1 Concesiunea minieră de explorare a resurselor minerale din zăcământul de argilă comună din perimetrul Dealul Humăriei, județul Iași, convenită prin Licența de concesiune nr. 10.596/2008, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "WIENERBERGER - SISTEME DE CĂRĂMIZI" - S.R.L., cu sediul în municipiul București, str. Dr. Staicovici nr. 75, et. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211580_a_212909]
-
au separat din nou în 2004, de atunci comuna Șcheia având alcătuirea actuală. Cinci obiective din comuna Șcheia sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Humărie” (nord-est de Șcheia) cu așezări din secolele al III-lea-al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană) și din secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu); situl de la
Comuna Șcheia, Iași () [Corola-website/Science/308115_a_309444]
-
a școlii fiind ridicată de abia în anul 1953. Dezvoltarea demografică a așezării a impus construirea unei biserici, cu hramul Sf. Ioachim și Ana , preot fiind numit Ionuț Florariu. Sticlăria, sat ce aparține comunei Scobinți, este așezat pe valea pârâului Humăria și coasta dealului cu același nume, care are altitudinea de 400m. Așezarea, atestata documentar în 1864, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi(fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrica de soda. Manufactura de sticlă, prima
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Cotnari. Limita estică se mulează pe dealurile care străjuiesc valea Bahluiului, ce reprezintă în același timp și limita estică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Aceasta începe cu Dealul Dumbrava, continuă cu Dealul Broscăria, Dealul Vișinului, Movila Grădinești, Dealul Cireșului, Dealul Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa Tâlharului. La nord, limita corespunde înșeuării de la obârșia Bahluiului și a afluenților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai coborâte altitudini se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului, 137 m la Hârlău și 102 m la Cotnari. Pentru rama estică a depresiunii de contact altitudinile se mențin în general între 200 m la est de orașul Hârlău în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari, în sud estul zonei cercetate. Din analiza hărții fragmentării reliefului , rezultă că cele mai mici valori (0 la 1km/km2) se întâlnesc pe suprafețele structurale din Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului, pe interfluvii din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu rama înaltă a dealurilor din vest se întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prin rigole, ogașe și ravene. Pe areale mai mici apar și alunecări de teren incipiente cu deluviu subțire. Suprafețe cu acest tip de modelare se află situate, de regulă, la partea superioară a versanților ce limitează interfluviile sculpturale, din Dealul Humăria, la est de Hârlău, Dealul Morii-Ceplenița, pe flancul nordic și vestic; în Dealul Broscăria, pe stânga Bahluiului. De asemenea, apar pe frunțile teraselor superioare ale Bahluiului, în Dealul Dumbrava, Dealul Morii, Cireșului, Vișinului, precum și în bazinul de recepție al afluenților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sărurile ajung pe șesul Bahluiului prin intermediul pârâului Sărata, Graurului, Zlodica, Buhalnița, Cârgota (Dealul lui Vodă) (V. Băcăuanu, 1968). În urma unor ploi torențiale din iunie 1958, mai 1962, iunie 1965, partea superficială a solului de pe versanții din jumătatea inferioară a Dealului Humăria Hârlău, Dealului Cireșului, a fost spălată pe lățimi de zeci de metri și până la adâncimea la care s-a făcut arătura. Aceste procese sunt cunoscute sub numele de “hardpan” (V. Băcăuanu, 1968) . Eroziunea torențială însoțește de cele mai multe ori procesul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scurgerile de suprafață și subterane produse pe versanți și pe interfluviile situate în imediata vecinătate. Astfel de ape apar pe terasele de 30-35 m (M. Pantazică, V. Băcăuanu, 1968) ale râului Bahlui în partea vestică a Dealului Hatiei-Bădeni, a Dealului Humăria Hârlău, a Dealului Morii-Ceplenița, în zona de confluență a Bahluiului cu pârâul Buhalnița, etc. Apele subterane din șesul Bahluiului sunt cantonate în formațiuni nisipoase, cu intercalații de pietrișuri, acoperite de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
coeziunea slabă și profunzimea solului până la roca compactă, favorizând doborâturi de vânt. 2.3. Molisolurile Din această clasă de soluri cele mai răspândite sunt: Cernoziomul cambic este tipul de sol predominant întâlnit pe interfluviile sub formă de platouri sculpturale: Dealul Humăria, Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Broscăria. Caracteristica principală a acestui tip de sol este fertilitatea ridicată, atât cea naturală cât și cea efectivă, datorită proprietăților fizice: permeabilitatea moderată, textura mijlocie, structura grăunțoasă, relativ slabă. Dintre proprietățile chimice enumerăm: conținut apreciabil
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se lărgește mult în avale de Hârlău, în sectoarele de confluență a văilor Nicolina Hârlău, Broscăria, Scobinți, Buhalnița cu râul Bahlui. Spre sud-est și est, depresiunea este mărginită de interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a "Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
format după același model, antroponimul care constituie, în ultimă instanță, baza de proveniență putînd fi *Humu(l), posibil o poreclă care trimite la apelativul humă, „pămînt argilos folosit în trecut la lipit și spoit casele“ (prezent și în alte toponime: Humăria, Humele, Humeni, Humulețul), etimon pe care marele nostru povestitor îl evocă nostalgic atunci cînd mărturisește, cu un umor blînd, „ia, am fost și eu pe lumea asta un boț de humă însuflețită, care nici cuminte pînă la 20 de ani
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o somnolență molatică și visătoare, respirând calmă și adâncită în sine însăși sub privirile contemplative ale artistului, el însuși abandonându-se visărilor în prezența ei și într-o caldă comuniune cu ea. Mai ales peisajele estivale și autumnale - Livadă la Humărie, Peisaj la Repedea, Pe coasta Runcii, Dealul Humăriei, Peisaj de vară, Lunca Siretului, din colecția Pinacotecii ieșene,ca și altele din diverse colecții particulare - Hortensiu Aldea, Vladimir Sandu, Iulian Ionescu și alții - se disting printr-o asemenea atmosferă tihnită, prielnică
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
adâncită în sine însăși sub privirile contemplative ale artistului, el însuși abandonându-se visărilor în prezența ei și într-o caldă comuniune cu ea. Mai ales peisajele estivale și autumnale - Livadă la Humărie, Peisaj la Repedea, Pe coasta Runcii, Dealul Humăriei, Peisaj de vară, Lunca Siretului, din colecția Pinacotecii ieșene,ca și altele din diverse colecții particulare - Hortensiu Aldea, Vladimir Sandu, Iulian Ionescu și alții - se disting printr-o asemenea atmosferă tihnită, prielnică meditațiilor poetice. Ca și tablourile executate în ulei
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Repedea. 1966 Este prezent cu 4 lucrări la Expoziția de pictură, sculptură și grafică deschisă la sala „Victoria din Iași în luna mai. Participă la Expoziția interregională de la Iași cu 8 lucrări printre care: Peisaj din Bucovina, Drumeții, Livadă la Humărie, Livadă la Liteni. 1967 Participă la Expoziția intrregională de la Iași cu 7 lucrări printre care menționăm Livadă în Bucșa și Pe coasta Runcii. 1968 I se acordă Ordinul „Meritul Cultural clasa a V-a pentru activitatea deosebită în domeniul artelor
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
și Pe coasta Runcii. 1968 I se acordă Ordinul „Meritul Cultural clasa a V-a pentru activitatea deosebită în domeniul artelor plastice. Participă la expoziția interjudețeană de la Iași cu 5 lucrări printre care menționăm: Prășitori, Iarna la Ciric și Dealul Humăriei. 1969 Organizează la Iași în sala „Victoria, o expoziție împreună cu Constantin Radinschi. Expune 7 uleiuri și 19 acuarele. Expune în grup la Vaslui, Bârlad și Huși lucrări în ulei și grafică. Participă cu 8 lucrări la Expoziția „Artiști plastici contemporani
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
decembrie 1969 - ianuarie 1970. 1970 Participă la „Salonul ‗70 deschis la Iași. Printre lucrările expuse menționăm Toamnă la Liteni și Lunca Siretului. Expune la Salonul republican de desen și gravură - deschis la București în sala Dalles, lucrările În deal la Humărie și Copaci. 1974 I se conferă medalia „30 de ani de la eliberarea de României de sub jugul fascist. Figurează cu 9 peisaje la Expoziția „Iașii în arta plastică, organizată de Muzeul de artă din Iași. Tablourile reprezintă imagini din Iași și
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r este muiată sau rotunjită, i de aici și din multe alte exemple asemănătoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]