33 matches
-
seară de seară fetele de măritat la fântână sau în gura portiței, îl compătimeau suratele din vecini, chipurile, întâmplător. Să știi, vecină, că la mijloc îi altceva! Taină mare, vecină Tincuță! Vasile al Ilariei tânjește după Ioana lui Dorin de la Humărie. Cică l-a așteptat cât l-a așteptat și până la urmă s-a măritat, iar Vasile a rămas cu buza umflată și cu pietroiul pe inimă, cât îi el de Vasile al Ilariei. Că dorul și neînplinirea tot l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mostră de adunătură de sol. Aici pământul este sau era negru, bogat și făcea oamenii fericiți. Mă uit cum falii de un superb gri, ca o pastă bună de pictat, a rănit porțiuni mari din patrimoniul satului. Când mergeam la humărie cu bunica, alegeam din magazinul natural, toate bucățile acelea de griuri colorate, dar cea mai căutată era aceea de gri pur. Straturile frumos aranjate ca de mână omenească, mă încântau și nu știam că în anii următori, mă vor pasiona
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
între coline", iar mai jos, pe aceeași pagină, dă și amănunte: "Sîcna brăzdează leneșă Ipoteștiul, de la nord spre sud. Izvorîtă în Dorohoi (sic!) și primind pe parcurs afluenții Bucecea, Dolina, Slatina (sic!) și Loieștii (!), după o zi-două de ploaie gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor" (Noi contribuții..., pag. 51). Această greșeală se repetă și în volumul publicat la Deva: "Pîrîul Sîcna, izvorît cale lungă din Dorohoi, brăzdează molcom Ipoteștiul" (pag. 168). Dar Sîcna nu izvorăște de la Dorohoi, ci își adună izvoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi a scrie că gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre Galați, trece și pe la Brașov! A doua greșeală o face Augustin Z. N. Pop în legătură cu moș Miron Prisacaru. Acest personaj n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o somnolență molatică și visătoare, respirând calmă și adâncită în sine însăși sub privirile contemplative ale artistului, el însuși abandonându-se visărilor în prezența ei și într-o caldă comuniune cu ea. Mai ales peisajele estivale și autumnale - Livadă la Humărie, Peisaj la Repedea, Pe coasta Runcii, Dealul Humăriei, Peisaj de vară, Lunca Siretului, din colecția Pinacotecii ieșene,ca și altele din diverse colecții particulare - Hortensiu Aldea, Vladimir Sandu, Iulian Ionescu și alții - se disting printr-o asemenea atmosferă tihnită, prielnică
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
adâncită în sine însăși sub privirile contemplative ale artistului, el însuși abandonându-se visărilor în prezența ei și într-o caldă comuniune cu ea. Mai ales peisajele estivale și autumnale - Livadă la Humărie, Peisaj la Repedea, Pe coasta Runcii, Dealul Humăriei, Peisaj de vară, Lunca Siretului, din colecția Pinacotecii ieșene,ca și altele din diverse colecții particulare - Hortensiu Aldea, Vladimir Sandu, Iulian Ionescu și alții - se disting printr-o asemenea atmosferă tihnită, prielnică meditațiilor poetice. Ca și tablourile executate în ulei
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Repedea. 1966 Este prezent cu 4 lucrări la Expoziția de pictură, sculptură și grafică deschisă la sala „Victoria din Iași în luna mai. Participă la Expoziția interregională de la Iași cu 8 lucrări printre care: Peisaj din Bucovina, Drumeții, Livadă la Humărie, Livadă la Liteni. 1967 Participă la Expoziția intrregională de la Iași cu 7 lucrări printre care menționăm Livadă în Bucșa și Pe coasta Runcii. 1968 I se acordă Ordinul „Meritul Cultural clasa a V-a pentru activitatea deosebită în domeniul artelor
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
și Pe coasta Runcii. 1968 I se acordă Ordinul „Meritul Cultural clasa a V-a pentru activitatea deosebită în domeniul artelor plastice. Participă la expoziția interjudețeană de la Iași cu 5 lucrări printre care menționăm: Prășitori, Iarna la Ciric și Dealul Humăriei. 1969 Organizează la Iași în sala „Victoria, o expoziție împreună cu Constantin Radinschi. Expune 7 uleiuri și 19 acuarele. Expune în grup la Vaslui, Bârlad și Huși lucrări în ulei și grafică. Participă cu 8 lucrări la Expoziția „Artiști plastici contemporani
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
decembrie 1969 - ianuarie 1970. 1970 Participă la „Salonul ‗70 deschis la Iași. Printre lucrările expuse menționăm Toamnă la Liteni și Lunca Siretului. Expune la Salonul republican de desen și gravură - deschis la București în sala Dalles, lucrările În deal la Humărie și Copaci. 1974 I se conferă medalia „30 de ani de la eliberarea de României de sub jugul fascist. Figurează cu 9 peisaje la Expoziția „Iașii în arta plastică, organizată de Muzeul de artă din Iași. Tablourile reprezintă imagini din Iași și
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
format după același model, antroponimul care constituie, în ultimă instanță, baza de proveniență putînd fi *Humu(l), posibil o poreclă care trimite la apelativul humă, „pămînt argilos folosit în trecut la lipit și spoit casele“ (prezent și în alte toponime: Humăria, Humele, Humeni, Humulețul), etimon pe care marele nostru povestitor îl evocă nostalgic atunci cînd mărturisește, cu un umor blînd, „ia, am fost și eu pe lumea asta un boț de humă însuflețită, care nici cuminte pînă la 20 de ani
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cotnari. Limita estică se mulează pe dealurile care străjuiesc valea Bahluiului, ce reprezintă în același timp și limita estică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Aceasta începe cu Dealul Dumbrava, continuă cu Dealul Broscăria, Dealul Vișinului, Movila Grădinești, Dealul Cireșului, Dealul Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa Tâlharului. La nord, limita corespunde înșeuării de la obârșia Bahluiului și a afluenților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai coborâte altitudini se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului, 137 m la Hârlău și 102 m la Cotnari. Pentru rama estică a depresiunii de contact altitudinile se mențin în general între 200 m la est de orașul Hârlău în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari, în sud estul zonei cercetate. Din analiza hărții fragmentării reliefului , rezultă că cele mai mici valori (0 la 1km/km2) se întâlnesc pe suprafețele structurale din Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului, pe interfluvii din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu rama înaltă a dealurilor din vest se întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prin rigole, ogașe și ravene. Pe areale mai mici apar și alunecări de teren incipiente cu deluviu subțire. Suprafețe cu acest tip de modelare se află situate, de regulă, la partea superioară a versanților ce limitează interfluviile sculpturale, din Dealul Humăria, la est de Hârlău, Dealul Morii-Ceplenița, pe flancul nordic și vestic; în Dealul Broscăria, pe stânga Bahluiului. De asemenea, apar pe frunțile teraselor superioare ale Bahluiului, în Dealul Dumbrava, Dealul Morii, Cireșului, Vișinului, precum și în bazinul de recepție al afluenților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sărurile ajung pe șesul Bahluiului prin intermediul pârâului Sărata, Graurului, Zlodica, Buhalnița, Cârgota (Dealul lui Vodă) (V. Băcăuanu, 1968). În urma unor ploi torențiale din iunie 1958, mai 1962, iunie 1965, partea superficială a solului de pe versanții din jumătatea inferioară a Dealului Humăria Hârlău, Dealului Cireșului, a fost spălată pe lățimi de zeci de metri și până la adâncimea la care s-a făcut arătura. Aceste procese sunt cunoscute sub numele de “hardpan” (V. Băcăuanu, 1968) . Eroziunea torențială însoțește de cele mai multe ori procesul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scurgerile de suprafață și subterane produse pe versanți și pe interfluviile situate în imediata vecinătate. Astfel de ape apar pe terasele de 30-35 m (M. Pantazică, V. Băcăuanu, 1968) ale râului Bahlui în partea vestică a Dealului Hatiei-Bădeni, a Dealului Humăria Hârlău, a Dealului Morii-Ceplenița, în zona de confluență a Bahluiului cu pârâul Buhalnița, etc. Apele subterane din șesul Bahluiului sunt cantonate în formațiuni nisipoase, cu intercalații de pietrișuri, acoperite de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
coeziunea slabă și profunzimea solului până la roca compactă, favorizând doborâturi de vânt. 2.3. Molisolurile Din această clasă de soluri cele mai răspândite sunt: Cernoziomul cambic este tipul de sol predominant întâlnit pe interfluviile sub formă de platouri sculpturale: Dealul Humăria, Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Broscăria. Caracteristica principală a acestui tip de sol este fertilitatea ridicată, atât cea naturală cât și cea efectivă, datorită proprietăților fizice: permeabilitatea moderată, textura mijlocie, structura grăunțoasă, relativ slabă. Dintre proprietățile chimice enumerăm: conținut apreciabil
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se lărgește mult în avale de Hârlău, în sectoarele de confluență a văilor Nicolina Hârlău, Broscăria, Scobinți, Buhalnița cu râul Bahlui. Spre sud-est și est, depresiunea este mărginită de interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a "Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r este muiată sau rotunjită, i de aici și din multe alte exemple asemănătoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
felul său și nu respecta ceea ce propovăduia cu atâta strădanie la slujbă, la biserică. Titi, fiul său, nu-i pre era de ajutor. În timpul anului era plecat la liceu, (apoi la facultate), vara îi plăcea să stea mai mult pe la Humărie, la plajă, cu alți băieți și fete, de seama lui. Acolo se scălda, făcea băi de soare și când tatăl său se înfuria, îl aducea cu biciușca acasă. În clasele primare ne-a predat la școală religia. Era foarte sever
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și le dau bani. Caloianul ("Scaloianul", "Ienele") este tot un obicei ce-a fost practicat și la Costișa, de invocare a ploii. Când era secetă mare, se aduna un grup de copii, băieți și fete, se ducea la gârlă (la Humărie) pentru a lua humă ca să facă o păpușă din pământ, numită "Iene". De jur-împrejurul păpușii se puneau flori și lumânări. La cap i se punea o cruce. Când Ienele era gata, fetele începeau să plângă și să bocească. Apoi, păpușa o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
înscrie la loc de frunte printre comunitățile bucovinene. Răsfirată pe coaste de deal, de la Căpreni până la Mitoc, Costișa apare ca o așezare binecuvântată de Dumnezeu. Cu lanuri de grâne, cu livezi spânzurate pe coaste domoale, cu gârle și prund, cu humărie și cu pâraie limpezi... satul a fost locuit din timpuri străvechi, cunoscut ca un cătun al comunei Frătăuții Noi. Cine n-ar prețui o asemenea bijuterie? Dar, mai presus de orice, sunt oamenii, locuitorii statornici ale acestei așezări. Timp de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
firească în condițiile de după război. S-au efectuat reparații la străzile pavate cu bolovani de râu: Ștefan cel Mare, Lascăr Catargiu, Olăria, Piața Halei, Corni. Podurile au fost reparate doar cu bârne de stejar. S-au construit punți peste râpa Humăria, la cișmeaua Drăgoi, reparații la podul de pe strada P. Darie, la podul de peste pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe strada Șipote ș.a. În iulie 1910, la rubrica Informații, ziarul „Hușul” înfățișa cititorilor o imagine jalnică a orașului. Igiena
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a școlii fiind ridicată de abia în anul 1953. Dezvoltarea demografică a așezării a impus construirea unei biserici, cu hramul Sf. Ioachim și Ana , preot fiind numit Ionuț Florariu. Sticlăria, sat ce aparține comunei Scobinți, este așezat pe valea pârâului Humăria și coasta dealului cu același nume, care are altitudinea de 400m. Așezarea, atestata documentar în 1864, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi(fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrica de soda. Manufactura de sticlă, prima
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
va avea următorul cuprins: "Denumirea populară a tarlalelor: Domneasca 54 ha; Nucușor 37 ha; Dorna 100 ha; Țiganca 75 ha; Cier 110 ha, din care 3.00 ha intravilan; Cimitir 42 ha; La șanț 29 ha; Spătăreanu = Țiganca 70 ha; Humărie 56 ha; Onești 27 ha"; ... c) se completează cu 2 noi poziții, pozițiile nr. 29 și 30, conform anexei nr. 40 la prezenta hotărâre. ... 47. La anexa nr. 57 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Podu-Iloaiei": a) titlul
HOTĂRÂRE nr. 48 din 17 ianuarie 2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.354/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Iaşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185466_a_186795]