56 matches
-
ruinele farului părăsit fernando mi-e frică de clipa în care unul din noi va opri cerneala pe marginea prăpastiei va fi o clipă fără-nsemnătate ca un chibrit ars pereții odăilor vor țipa cu var în gît echinoxul va hurducăi cărările ce duc spre casă eu însumi voi rîde mărunt ca fotografia sfîșiată de-un psihopat somnambulul născut din oboseala noastră va rămîne undeva departe vocea lui va luneca pe mare ca pe suprafața unui imens bloc de piatră și
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
cu Vitalie de zece ori dar cineva trebuia s-o facă și pe asta cineva trebuia să se îngrijească de trupul acestui flăcău așa de simpatic și prost ca noaptea de la Bălți unde fusese omorât în bătaie Vitalie drumul e hurducăit trebuie să ai grijă, mi-au spus ca mortului să nu i se împrăștie de tot măruntaiele și pielea să nu-i zboare pe marginea drumului sau pe câmp pielea aceea pe care medicii o legaseră-n grabă ca pe
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
cu mers poticnit și fugă țopăită, Pasăre, încartiruit într-un conac din Câmpia Dunării, soldat în "detașament de execuție" e încarnat de Fiscuteanu ca un sărman Tom shakesperian, într-o învolburată furtună a istoriei. Cu viclenie aburită el se mișcă, hurducăind găleți de var stins, ștergând urmele crimei, pe "pământul nimănui", la hotarul dintre nebunie și înțelepciune. îmi amintesc finalul: obrazul îi devenise o mască chinuită intrată adânc în carne. Bietul Pasăre e o făptură deosebită, alcătuire omenească aparte într-o
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
unui trecător - un braț solid, puternic - și am încercat să-mi imaginez cui îi aparținea, unui fermier, unui pietrar, unui tâmplar, unui zidar. Când am ajuns la casa ei, m-am ascuns sub una din ferestrele din spate, un tren hurducăia în depărtare, oameni veneau, oameni plecau, soldați, copii, fereastra vibra ca un timpan, am așteptat toată ziua, să fi plecat într-o excursie sau să facă vreun comision, se ascundea, oare, de mine? Când am ajuns acasă, tata mi-a
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
trebuia să sari grabnic din pat, să dai de mâncare la animale, să pregătești bagajele și să le scoți la poartă, ca atunci când ajungea tractorul cu remorca, să nu mai piardă prea mult timp, așteptându te. Când remorca era plină, hurducăind pe drumul cu piatră și gropi, o lua spre luncă, acolo unde erau lanurile cu porumb. Nici nu se lumina de ziuă ,când tractorul ieșea din sat. Până se ajungea la tarlaua cu pricina, se lumina de-a binelea. Tare
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
trase de fiecare În timpul luptelor, tehnicile armate au devenit mai sofisticate. Bunăoară, pentru a scoate din uz un frigider, formația ideală cuprindea trei oameni. Unul trebuia să atragă electrocasnicul către un loc ceva mai Întunecos și, cât timp acesta se hurducăia pe colțuri, ceilalți se strecurau În spatele lui, primul apleca Înainte paralelipipedul, spre a-i anula devastatoarele lovituri cu ușa congelatorului, iar celălalt tăia cu un clește rezervorul de freon, iar aparatul se fâsâia pe loc. Nici Iubitorii de Mașini n-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să audă cântările pe care le retrăia aievea, pe care și le amintea făptura sa. Nimic, doar ecoul surd al Închipuirilor sale, ca și liniștea stridentă a grotei; sunetul liniștii, tihna timpului, lumina negurii. Apa somnului. Apa. 14. Carul intră hurducăind În cetate, iar sus, deasupra capului său, se Înălțau porticurile intersectate pe alocuri de albastrul cerului, printre bolțile de piatră albă, printre punțile aruncate peste maluri nevăzute, arcade de piatră, erau acolo, doar să Întindă mâinile care zăceau inerte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
după aceea, iar asta pentru că fusese Întruna cineva cu el, alături de el, deosebit Însă de toți cei din grămada aceea fără formă. Fusese Johan. Din nefericire, nu mai era În stare să-și amintească chipul lui. Închisese ochii. Autobuzul se hurducăia când trecea peste hâr toape, pe el Îl durea fundul, iar barele de metal ale scaunului Îl zgândăreau prin foaia subțire de vinilin care le acoperea. N avea nici o Îndoială că Înfățișarea lui Johan nu putea să-i apară ca
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îndată ce se risipesc norii, o să accelerez, așteaptă și-ai să vezi, a zis Johan. Drum de țară sau nu, tot În goana mare o să conduc. Ba nu, n-ai să faci asta, a râs ea, nu ești În stare. Mercedesul hurducăia peste gropi și peste șanțurile făcute de gunoaiele ploilor care desfundaseră drumul. Johan Își imagina că ar fi Într-o bărcuță când e hulă pe mare și pierzi sensul mișcării, nemaiștiind nici de unde vii și nici unde te duci. Întocmai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și nu de partea cealaltă. Îndrăznise chiar să creadă într-o superioritate a sa, o înzestrare naturală. Carmina plecă târziu către casă, așteptă în stație câteva zeci de minute și, în sfârșit, aflată în autobuzul aproape gol ce o transporta hurducăind pe străzile întunecoase, hotărî să descopere cine era OMUL, CREATORUL TOTAL. Dori să-l cunoască, să-l aprofundeze și apoi să apară în casa profesorilor cu numele lui pe buze, iar ei s-o aprobe uimiți și încântați totodată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cealaltă parte a ferestrei, un șir de case terasate. Din loc în loc, la distanțe egale, se zăreau stâlpi de iluminat. La distanțe inegale se zăreau stâlpi de telegraf. În depărtare, se auzeau sunetele unui drum aglomerat - huruit continuu de motoare, hurducăit de camioane și, din când în când, o zdrăngăneală de difuzare. Dar - mi-am lipit nasul de sticlă și m-am uitat în stânga și-n dreapta - nici țipenie de om. Era o zi înnorată, mohorâtă și nemărginită. Și eu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se putea distinge o limbă de nisip rapid populată de corturi, coșuri cu mâncare, piramide de papuci și familii în halat. Mimoze răsăreau din stânci iar în cabane pluteau lămpile locatarilor de odinioară, până ce un autocar aduna vilegiaturiștii care mergeau hurducăindu-se spre Lisabona, în timp ce valurile înghițeau plaja, cerul se întuneca de nori de furtună cu creste de pescăruși țipând peste stânci, coroanele copacilor eliberau stoluri de cintezoi demenți, iar nașa mea, fără să-i pese de furtună, își lua croșeta
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
mașinii și declarația lui că mi-o donează. N-are decât să latre la lună. Însă, a doua zi, când a oprit camioneta în fața magazinului ca să cumpere pâine, după ce s-a urcat și a pornit, a observat că mașina se hurducăie, parcă ar fi călcat prin bolovani. Înciudat, s-a dat jos și a verificat roțile. Cauciucul din spate dreapta era pe jantă. Fluierând a pagubă, a privit suspect în jur. În fața cârciumei, Tache și câțiva prieteni de pahar râdeau cu
SRL AMARU-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384508_a_385837]
-
mână, l-am așezat pe scaun, iar eu m-am dus să potrivesc o peliculă în aparatul de proiecție. Deși tehnologia e moartă de trei secole, eu încă țin la ea, drept care păstrez cu dragoste acest aparat rusesc din ’950. Hurducăind și zbârnâind, mașinăria a început să funcționeze, spre fericirea mea. M-am dus și-am stins lumina. M-am așezat lângă Bogdan, care era deja învăluit complet în eternul fum al mereu ultimei țigări pe care-o fumează, acest prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
să audă cîntările pe care le retrăia aievea, pe care și le amintea făptura sa. Nimic, doar ecoul surd al Închipuirilor sale, ca și liniștea stridentă a grotei; sunetul liniștii, tihna timpului, lumina negurii. Apa somnului. Apa. 14. Carul intră hurducăind În cetate, iar sus, deasupra capului său, se Înălțau porticurile intersectate pe alocuri de albastrul cerului, printre bolțile de piatră albă, printre punțile aruncate peste maluri nevăzute, arcade de piatră, erau acolo, doar să Întindă mîinile care zăceau inerte de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cutremurare dar, neînțelegînd-o, ne continuăm căutarea pe pipăite, ca orbii. Mi-am pus la fereastra dinspre drum o perdea improvizată dintr-un cearceaf, ca să nu mă deranjeze lumina zilei cînd scriu la computer. Cînd vreau să văd ce mașină se hurducăie peste pod, ridic perdeaua ... Și ce perdea ar trebui “să ridic”, ca să văd realitatea în care este ancorată viața mea?! Chiar sînt toate lucrurile așa cum le vedem noi?! Tata îmi spunea adesea că lucrurile nu sînt niciodată cum par. “Afară
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
la scăldat în apa cristalină a râului. În centrul orașului, acolo unde casele celor bogați se întreceau prin frumusețe, străzile erau bătute în scânduri groase de stejar, în formă de pod, peste pământul mocirlos, peste care roțile grele ale trăsurilor hurducăiau, amestecând zgomotul cu strigătul negustorilor. Împărțit pe grupuri de meserii, târgul înflorea văzând cu ochii. Ulița cea Mare era principalul vad comercial, unde negustorii își expuneau mărfurile pe tarabe proaspăt vopsite, împestrițând vederea. Prăvăliile lui Jupân Nica, ce își cumpărase
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
usucă orice urmă de umezeală, iar boabele de grâu, costelive și fără de miez, încep să părăsească aristele[1] Spicului scuturându-se, pierzându-se astfel și bruma ce mai scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind. Victor fluiera încet o melodie
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului, scuturându-se la orice atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă, ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților, ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja, luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile, pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind într-un concert continuu. Victor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului, scuturându-se la orice atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă, ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților, ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja, luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile, pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind într-un concert continuu. Victor
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
îngropat în nesimțirea umblatului de sus în jos și până în măduva vitrinelor îngălbenite-n termopane care străjuiau crizele automobilelor cu noaptea încă rotunjită pe capote dar nu ăsta era lucrul cel mai ieșit din comun în toată această agitație de hurducăiți din toate încheieturile ci noile personaje proaspăt apărute în peisajul inutilizabil până acum resturile băncilor care odinioară odihneau tremurul nesigur al ultimelor trupuri plămădite din bunul înțeles al iubitorilor de bârfe la un joc de table defenestrat la fiecare remizare
PĂDUREA MEA DE LUNĂ PLINĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351070_a_352399]
-
ce se vedea pe ecran cînd au adormit ei rupți de oboseală după o zi de prașilă la porumb, de-a huruit televizorul toată noaptea, de ziceai că trece o mașină peste pod. Peste podul de peste rîu, pe care se hurducăie de două ori pe zi o Dacie albastră antideluviană, un fel de dinozaur carpato-danubian, care scoate fum cît trei termocentrale și gîfîie urcînd panta ca o locomotivă cu aburi. În acele clipe noi, văgăunenii, ne putem corecta ceasurile biologice, vacile
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
îngropat în nesimțirea umblatului de sus în jos și până în măduva vitrinelor îngălbenite-n termopane care străjuiau crizele automobilelor cu noaptea încă rotunjită pe capote dar nu ăsta era lucrul cel mai ieșit din comun în toată această agitație de hurducăiți din toate încheieturile ci noile personaje proaspăt apărute în peisajul inutilizabil ... Citește mai mult coborând azi dimineață dintre sânii tăi doldora de prea dorințăîn mijlocul celui mai mare ger răspândit ca o înțepenire în fiecare piatră rotunjită până la nesuportarea călcatului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
simț al asfaltului îngropatîn nesimțirea umblatului de sus în jos și până în măduva vitrinelor îngălbenite-n termopanecare străjuiau crizele automobilelor cu noaptea încă rotunjită pe capotedar nu ăsta era lucrul cel mai ieșit din comun în toată această agitație de hurducăiți din toate încheieturileci noile personaje proaspăt apărute în peisajul inutilizabil ... XV. NICIODATĂ...ÎN FIECARE ZI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011. trăitul de o parte și de alta a drumului nu oferă decât o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
de o suliță, usucă orice urmă de umezeală, boabele de grâu, costelive și fără de miez, încep să părăsească spicul scuturându-se, pierzându-se astfel și bruma ce mai scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind. Victor fluiera încet o melodie
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]