580 matches
-
Eugen Suciu Eram în relații bune de ziua mea o țigară de ziua lui o țigară negru pufos cu ochii verzi mustăți de husar răsucite pe deget și-a-nvechit gheara în așternutul meu îl sărutam pe coaste când își muta inima de pe stânga pe dreapta și cu un grăunte din somnul lui învelea luminile din stația de tramvai ca să nu-mi bată în
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]
-
în numărul 3 din 1995, și apoi lui Nae Antonescu, care reconstituie generos profilul și ambianța revistei în volumul Reviste literare interbelice (Ed. Dacia, 2001, p. 230-260). Unul din cei doi supraviețuitori, în acest moment, dintre componenții grupării, ieșeanul Al. Husar (celălalt fiind prozatorul și memorialistul Pericle Martinescu), a inițiat în 2004 realizarea unei antologii literare, care selectează semnificativ din poezia, proza, critica, publicistica și traducerile apărute în revista "Meșterul Manole", adăugând în anexe secvențe documentare (corespondență, evocări, dialoguri retrospective, articole
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
își încetează apariția), Ion Frunzetti (cunoscut acum doar ca poet), filosoful în devenire Constantin Micu, rămas o simplă promisiune, așa-zisul eseist Axente Sever Popovici. Toți noii veniți sunt prezentați pe scurt, printr-un elogiu colegial, în notele revistei. Al. Husar reconstituie toată această dinamică a grupului, printr-o selecție generoasă de texte din toate sectoarele revistei, inclusiv din zonele publicistice: declarații programatice (Orizonturi), cronici literare (Viața cărților, de unde reține numai observațiile generale despre poezia tânără sau de bilanț anual, lăsând
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
opțiune. Refuză orice experimentalism de tip avangardist, dar și inerția simbolismului minor, contestând "decadentismul imagist și formalismul sec" (p. 223). Însă cei mai mulți dintre poeții publicați în revistă (Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Ovid Caledoniu, Aurel Marin și ceilalți antologați de Al. Husar) rămân în perimetrul unei poezii de atmosferă, o poezie sentimentală, nostalgică, elegiacă. În proză, Vintilă Horia propune "o nouă înțelegere a fantasticului" (așa se intitulează un articol din 1939): concentrarea într-un simbol, evadarea din realitate - tendințe ce pot fi
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
independență de opinie, desprinderea de conjuncturile politice și se revendică de la asprul și necruțătorul criticism maiorescian. Numai că, la cronica literară a revistei, Ion Șiugariu și Miron Suru nu s-au putut constitui ca autorități. Antologia literară realizată de Al. Husar redescoperă o secvență multă vreme ocultată în istoria noastră literară, dezvăluind rolul catalizator al tânărului Vintilă Horia. Dacă ar fi avut răgazul să continue, revista "Meșterul Manole" ar fi putut construi și impune (cel puțin în proză) o direcție viabilă
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
de vânt, cu șfichiuirile lor muzicale. În căminul de pe strada Mătăsari, de la mătase, care și ea, nu știu cum, abia acum îmi dau seama că intra în compoziția sunetelor lui Chihaia, erau mulți studenți deosebit de înzestrați, ca Dorel Cazaban,Teodor Mihadaș, Al. Husar și alții, ale căror nume (nu voci!) îmi scapă. Cel mai mult însă mă simțeam apropiat de Pavel Chihaia, mentorul meu artistic, fiind mai mare cu doi ani, care mă și lua uneori la vale pentru candorile mele de novice
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
predat în următorul semestru un curs special Arghezi. O încântare intelectuală. Desferecarea porților poeziei acestui genial creator, mai cu seamă, a Psalmilor, i-o datorez acestui profesor. Născut pe 26 aprilie 1920, la Ilva Mare, fostul județ Năsăud, profesorul Al. Husar consideră orașul în care și-a făcut studiile liceale, unde fuseseră elevi, cu ceva timp în urmă, Coșbuc și Rebreanu, drept "mica patrie originară". De altminteri, după absolvirea Facultății de Filosofie din București, cu o licență la Mihai Ralea, în
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Scrie cărți de filosofia culturii și estetică, de critică și teorie literară, una din ele - Metapoetică. Prolegomene, Ed. Univers, 1983 - primește Premiul "B. P. Hasdeu" al Academiei, face multe traduceri, predilect, poezie din literaturile hispanice și franceză. După 1990, Al. Husar, efectiv, "explodează": câte o carte pe an. Eseistică, poezie, lucrări de filosofia artelor și estetică, proză memorialistică. Dovadă certă că multe texte au stat la sertar. Mărturisirile sale sunt limpezitoare. De pildă, la Târgul de Carte de la București, cu prilejul
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
iar Măgura, unde, o vreme, ofițerul în retragere Liviu Rebreanu a fost ajutor de notar, este și mai aproape. Pe deasupra, Liceul din Năsăud, pe care l-ați urmat, îl absolvise și Coșbuc, doi ani îl frecventase și Rebreanu, iar liceanul Husar Alexandru a activat în Societatea "Virtus romana rediviva", în care se afirmase și viitorul autor al poemului "Nunta Zamfirei". Păstrați în memorie asemenea amintiri, de ce nu?, și întâmplări cu parfum de legende locale? - Da, și Coșbuc, și Rebreanu trăiau printre
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
ai pregătit. După ce ai fost secretar într-a șasea, vicepreședinte, într-a șaptea, musai, într-a opta urma să fii președinte": Vă dați seama ce onorat eram, când știam că unul din predecesorii mei fusese Coșbuc. - Ce însemna pentru liceanul Husar Alexandru să fie membru al unei societăți precum, de pildă, "Congregația Mariană"? Pe atunci, nu se bătea monedă pe subiectul "societate civilă", însă, am impresia că spiritul civic era mult mai puternic și nu-l impunea nimeni cu tot dinadinsul
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
pierdut în neant, a fost poate o suită a întâmplării... Important e însă acel cult al prieteniei care ne-a legat. - Ce discutau ardelenii din Ardealul ocupat? Existau lideri de opinie în chestiunea teritoriilor "rupte"? Mă adresez acum istoricului Al. Husar, cel care a scris Dincolo de ruine, Lecțiile istoriei, recent, Avem o misiune. - Ce discutau ardelenii refugiați în țară din teritoriul ocupat, se vede concludent în presa lor. Adevărați lideri de opinie, Mălin Boșca, Ion Th. Ilea și Vasile Netea, originari
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Liviu Rusu a vorbit despre Blaga cum nu se putea vorbi mai frumos. Am cunoscut atunci omul dând glas unei mari prietenii. - După câte îmi dau seama, din mai multe texte ale Dvs., dar și din conferințe publice, pentru Al. Husar un reper înalt rămâne Tudor Vianu. Vă întreb, pentru că într-o anchetă a revistei "Cronica" de prin 1982, la întrebarea " Ce apreciați la un critic", ați răspuns: "Apreciez, mai ales, caracterul. El, caracterul, dă autoritate sacerdoțiului critic". - Cum să nu
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
l-au dus la Securitate". Nu l-am mai văzut șapte ani. După ieșirea din închisoare, ne-am revăzut la Cluj, la Bistrița, la Dej. Despre Mihadaș țin să scriu curând așa cum se cuvine. - într-un interviu luat profesorului Al. Husar, la împlinirea vârstei de 70 de ani, ziceați ceva frumos, ca un cinstit "uvrier", apropo de cum vă petreceți timpul. Mai trageți și acum, cu aceeași râvnă, zile în șir, "ca un tâmplar la rindea"? - Da, domnule Iancu, și azi, cu
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
literară și într-un spirit byronian-lermontovian." "Byron însă e interpretat rusește - adaugă G. Călinescu -, orgia romantică devine scandal cazon".23 Hasdeu pleacă din Chișinău în 1854 (un "puștan de 16 ani", cum scrie despre el însuși), la un escadron de husari, cu care va participa la Războiul Crimeii. Cu siguranță că a luat cu el poemele lui Pușkin în raniță. Cu doi ani mai înainte, la Chișinău fiind, puștanul Hasdeu intrase în grațiile unei fete, dîndu-i să citească romanul Evgheni Oneghin
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
adaos și pe cel de viteaz".25 B.P. Hasdeu scriitor În 1937, Mircea Eliade constata legătura stilistică dintre acest jurnal de primă tinerețe a lui Hasdeu și nuvela sa Duduca Mamuca 26, cu alte cuvinte dintre "însemnările unui iuncher de husari" și "memoriile unui studinte". Și totuși, din punctul de vedere al raportării la etica duelului, diferența este esențială. Tot ceea ce este romantic, dramatic (și sîngeros), chiar dacă juvenil, în duelurile autentice practicate de iuncherul Hasdeu, devine farsă de carnaval în nuvela
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
dragoste "și murim pentru că nu suntem iubiți îndeajuns" * * * și totuși prăpăditul mucosul ghidușul deschide fereastra inimii și țipă cât îl ține gura: "cine-a pus sare în prăjituri și cafea cine mi-a pus dulceață în pantofi și mustăți de husar la subțiori cine-a scris povestea asta sălcie care-i viața mea și mă silește s-o trăiesc și s-o mor la nesfârșit cine-a scris pe vânt și pe apă pe nisip și în fiere: Ťah dulceața mea
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
cavalerie îl chema heinrich pe bunicul meu cînd lumina pleca ei uite că mă încăpățînez să nu arunc portretul lui Bismark la coș și nici poza charlottei cu mustață ce amar e creionul chimic pe limbă hei hei ulanii mei husarii mei cînd sticla ochiului se aburește e semn că noaptea a fost scurtă și ursul hibernează în containăr eu n-am amitirile voastre spunea cocostîrcul aterizat pe coșul cu rufe murdare am fost circumcis de un spațiu anume enormitate tu
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza. De altfel, în 1929, Sextil Pușcariu (în articolul Proiect de reformă a ortografiei române) preciza că se scriu și se rostesc "numai cu s: Asia, aterisa, basin, busolă, disertație, disident, francmason, furnisor, husar, piesă, vitesă" (Cercetări și studii, p. 318). Lista e instructivă, pentru că formele puse atunci pe același plan au avut evoluții diferite: astăzi nu manifestăm nici o ezitare în a scrie Asia, busolă, francmason, husar, piesă; există în schimb variații de uz
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
aterisa, basin, busolă, disertație, disident, francmason, furnisor, husar, piesă, vitesă" (Cercetări și studii, p. 318). Lista e instructivă, pentru că formele puse atunci pe același plan au avut evoluții diferite: astăzi nu manifestăm nici o ezitare în a scrie Asia, busolă, francmason, husar, piesă; există în schimb variații de uz pentru disertație / dizertație, disident / dizident; în fine, constatăm o impunere fără drept de apel a lui z în celelalte cuvinte - ateriza, bazin, furnizor, viteză -, în așa măsură încît ni se pare chiar ciudat
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
rugăminții - jumătate ordin - al pretorului principal. Oamenii lui Duca aveau să se prezinte pe nepusă masă pe moșia lui Gyulay, de unde „rechiziționează” cam 200 de care pline cu fân, drept despăgubire. Cantitatea confiscată avea să fie vândută pe bani buni husarilor, armata fiind întotdeauna strâmtorată în ceea ce privește nutrețul. Protestul imediat al grofului avea să rămână fără efect, nefiind altceva decât un drum de la Ana la Caiafa, pretorului dându-i-se dreptate. Transportul premiat Tot în legătură cu pretorul Duca, Viktor Schreyer, autor al unei
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
în 1886 (fiind totuși prima de acest gen din Ungaria), și nici tren (întâia garnitură pe ruta Timișoara - Szeged trecând pe lângă „Crucea albă” - semnul primului drum pietruit - în 1857). Transportul, pe o brancardă, i-a fost înlesnit de ofițerii de husari. Schreyer povestește mai departe: „Chiar atunci mulți tineri soldați au fost lăsați la vatră. Ofițerii au dat un comunicat precum că aceluia care se angajează în această acțiune i se vor da 100 de florini. Dintre soldații descazarmați s-au
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
Șoica Constantin, 76 ani l Posa Iuliana, 80 ani l Abrudan Ionel, 61 ani l Lațici Milivoi, 75 ani l Marinov Adrian-Ion, 53 ani l Latzo Ioan, 51 ani l Nicolicea Ilia, 79 ani l Pop Toader, 55 ani l Husar Maria, 84 ani l Mracici Milan, 95 ani l Oberst Vilma, 101 ani l Bulgar Maria, 76 ani l Ognean Maria, 85 ani l Drăgan Liviu-Dorel, 57 ani l Clapa Gheorghe, 59 ani l Oros Iuliana, 85 ani l Kokai
Agenda2004-29-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282665_a_283994]
-
a urmat noaptea comunistă. P.Ch.: După război, în jurul lui Petru Comarnescu, în casa din Strada Icoanei nr. 10, s-a format un cerc din care făceau parte Theodor Cazaban (în prezent la Paris), Ruxandra Oteteleșanu, Florian Nicolau, Teohar Mihadaș, Alexandru Husar, Margareta Sterian, și subsemnatul. Nu după mult, s-a alăturat cercului și Petru Dumitriu, proaspăt licențiat al unei facultăți din München, care avea să scrie remarcabilele Preludiu la Electra și Euridice, apărute în "Revista Fundațiilor Regale". S-au organizat o
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
se grăbește puțin.// Un gri cu alunițe pe gît și pe aripi (pe spate)/ descopăr, atît de perlat, că poartă, cămașă ei de/ carne, un puf, o piele de mesteacăn în decembrie,/ moțul băiețesc și gură de cadet, sau de husar pe acoperiș" (Zburătoarea biblică). Așadar estetizarea devine o cale a sanctificării, prin relaxarea ultimului concept, iar nu invers, căci Adrian Popescu ține totuși la identitatea să spirituală, făcînd distincție între milă, că esența supraformală, și demnitate, ca o ipoteză artificială
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
în jurul lui Petru Comarnescu: "După război, în jurul lui Petru Comarnescu, în casa sa din str. Icoanei nr. 10, s-a format un cerc din care făceau parte Theodor Cazaban (în prezent la Paris), Ruxandra Oteteleșanu, Florian Nicolau, Teohar Mihadaș, Alexandru Husar, Margareta Sterian, subsemnatul. Nu după mult, s-a alăturat cercului și Petru Dumitriu, proaspăt licențiat al unei facultăți din München, care avea să scrie cărțile sale remarcabile Preludiu la Electra și Euridice, apărute în editura Fundațiilor Regale. S-a organizat
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]