20 matches
-
populare de pe cămășile populare dar subliniate cu semnul sfintei cruci. Ouăle deveneau șevaletul pe care putea să picteze cele mai minunate tablouri culese din istoria satului românesc din zona Moldovei. În dreapta ei așeza mereu un castron cu borș plin de huști în care așeza ouăle încondeiate, unul câte unul, dar fiecare ou avea alt decor de ceară. Fetele priveau cu mirare și primeau învățăturile ei cu mare atenție. Fiecare încerca să creeze oul cel mai reușit. Apoi Magdalena le spăla cu
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1493136053.html [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
în care așeza ouăle încondeiate, unul câte unul, dar fiecare ou avea alt decor de ceară. Fetele priveau cu mirare și primeau învățăturile ei cu mare atenție. Fiecare încerca să creeze oul cel mai reușit. Apoi Magdalena le spăla cu huști diluând culoarea roșie de pe spațiile rămase goale. Ouăle deveneau albe ca laptele la bază, iar motivele țărănești în nuanță de negru lucitor pe roșu subliniau arta încondeierii. Așa primea Magdalena Duminica Albă ouăle fiind dăruite de copii altor copii primind
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1493136053.html [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
era folosită ca magazie, unde se ținea tot ce era util la casa omului în viața de zi cu zi, hambarul cu făină, altul pentru mălai, putineiul de smântânit laptele, oala din lut ars în care făcea mama borș din huști[ - Regionalism care aici se referă la tărâță de grâu fermentată din care se obține borșul. N.A.] de tărâță de grâu și multe alte obiecte casnice precum războiul de țesut, daracul[ -Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna, cânepa sau inul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472998105.html [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
era folosită ca magazine, unde se ținea tot ce era util la casa omului în viața de zi cu zi, hambarul cu făină, altul pentru mălai, putineiul de smântânit laptele, oala din lut ars în care făcea mama borș din huști de tărâță de grâu și multe alte obiecte casnice precum războiul de țesut, daracul , vârtelnița , albia din lemn de tei pentru făcut baie, covata de frământat aluatul pentru pâine sau cozonac și altele . Tot din acea încăpere se alimenta iarna
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415197848.html [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
18 februarie 1952 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiul lui Iovan și Milena, cu domiciliul actual în Austria, 1030 Viena, Baumgasse 54/29, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Minotaurului nr. 6, ap. 8, județul Timiș. 168. Huști Florin Vasile, născut la 15 februarie 1980 în localitatea Negresti-Oas, județul Satu Mare, România, fiul lui Huști Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Hutteldorferstr.l55/3/29, cu ultimul domiciliu din România, comuna Vama, Str. Tineretului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
domiciliul actual în Austria, 1030 Viena, Baumgasse 54/29, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Minotaurului nr. 6, ap. 8, județul Timiș. 168. Huști Florin Vasile, născut la 15 februarie 1980 în localitatea Negresti-Oas, județul Satu Mare, România, fiul lui Huști Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Hutteldorferstr.l55/3/29, cu ultimul domiciliu din România, comuna Vama, Str. Tineretului nr. 608, județul Satu Mare. 169. Marcu Ileana (Perescu), născută la 17 septembrie 1969 în Timișoara, județul Timiș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
actual în Austria, 1100 Wien, Favoritenstr.102/6, cu ultimul domiciliu din România în Bixad, str. Boinești nr. 507, județul Satu Mare. (489R/2006) Copii minori: Dan Ionuț-Răzvan, născut la 5 noiembrie 1996. 34. Veverca Iosiv, fiul lui Veverca Iosif și Husca Maria, născut la data de 17 decembrie 1968 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 338 45 Strasice, Okres Rokycany 472 II, cu ultimul domiciliul din România în Moldova Nouă bl. 2, sc. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191113_a_192442]
-
domiciliul actual în Germania, 22081 Hamburg, Vogelweide 46, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Otetelesanu nr. 5, et. 1, ap. 2, sectorul 1. 46. Huști Vasile, născut la 19 august 1953 în localitatea Vama, județul Satu Mare, România, fiul lui Huști Petru și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Hutteldorferstr. 155/3/29, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Vama, Str. Tineretului nr. 608, județul Satu Mare. 47. Farkas Andras, născut la 9 octombrie 1966 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121466_a_122795]
-
klozett, rom. closet, esp. klozeto "idem" etc.) < [water]closet (scris și water closet) "idem" (closet "cămăruță, debara; dulap, garderob", water "apă; urină"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. reg. huscă "sare obținută prin fierberea apei colectate din izvoare sau din bălți sărate" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie depusă pe fundul vasului, sediment, depunere", sol "sare"); rom. pasăre "orătanie, pasăre domestică crescută pe lângă casa omului" < pasăre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
shop (citit șop) "magazin care vinde mărfuri cu plata în valută" < engl. [turist] shop "magazin pentru turiști" (shop "magazin"). * Română < limbi slave: rom. chilnă "lădița trăsurii, de sub capra vizitiului" < pol. kielnia [wózowa] "idem" (kielnia "ladă, lădiță", wóz "căruță, trăsură"); rom. huscă "sare obținută prin fierberea apei" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie, sediment, depunere", sol "sare"); rom. vodă "domnitor, voievod, principe" < sl. [voje]voda (voj "război", voda "care conduce, conducător"). * Română < maghiară: rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
interne. În rest, ambele categorii de condensări renunță la mărcile (prepoziții, sufixe etc.) care indicau raportul sintactic dintre constituenții termenului complex de bază și care însoțeau elementul omis și / sau pe cel reținut (fr. bled, arom. căpak'e, rom. hurmuz, huscă, mischet, stamboală, engl. petrol, magh. szpuma, la fel ca și rom. cuvânt < cuvânt [de onoare], fr. essence < essence [de pétrole] sau fr. diligence < [carosse de] diligence, încălcarea acestei reguli fiind excepțională și ținând de falsa analiză: fr. dinde "curcă" < [poule
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fel ca, de pildă, în rom. șampanie s.f. < fr. champagne s.m.): rom. chilnă s.f. < pol. kielnia s.f. [wózowa] "idem"; rom. decă s.f. < germ. [Pferde]decke s.f. (Pferd s.n., Decke s.f.); rom. havaiană s.f. < fr. [guitare] s.f. hawaïenne adj. f.; rom. huscă s.f. < ucr. huska s.f. [soly]; rom. napolitană s.f. < fr. [tranche] s.f. napolitaine adj. f.; rom. rameză s.f. < fr. rameuse[-sécheuse] s.f. În schimb, termenii străini reținuți care au la finală alte vocale sau o consoană, indiferent de apartenența lor la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
129 general, 124 genitiv, 118 ghionghionea (ghiunghiunea), 146, 188, 197, 199 ghiveci, 127, 188 glet, 129, 187 gren, 186, 198 grep, 65, 90, 103, 118, 129, 156 Grigorescu, 132 hard, 107, 137, 173 havaiană, 186, 198 hurmuz, 133, 188, 191 huscă, 127, 188, 191, 198 iatac, 129, 139, 188 ie, 137, 171, 203 iepure, 132 iliș, 211 insecticid, 119 internaționali, 117 (a) închiria, 86, 143, 205 înghețată, 94, 95, 96, 163-164, 173, 204 (a) înlătura, 143, 144 (a) înmâna, 143 (a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
variației diatopice în primul rând, dar, probabil, nu aici am putea găsi explicația pentru apariția unor fonetisme regionale muntenești ("păstrau cu grije taina..."; "sămânța de muștar râjnită"; op.cit., p. 56, respectiv 224) sau aparținând graiurilor de la curbura Carpaților: "borșul din husci"; cf. și hușci pentru huște (op.cit., p. 81, respectiv 143). La Voiculescu, aiurea, găsim și caleșci, pușci, formele de plural de la caleașcă, pușcă, forme verbale iotacizate, de tipul "să vază", "să arză", "să deschiză" etc.; o aplicație de sinonimie regională
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ziua aceea. Cahlă Cînd se face cahla*, se pun în ea trei crengi de mălini sau păr de porc, ca cahla să nu ucidă pe casnici. Tot spre acest scop, se pune pe locul vetrei unde a fost focul o huscă* de sare peste noapte. Caier Nu e bine să vii cu caierul nemîntuit de la șezătoare. Cal Se crede că calului, cît trăiește, i se pare omul mare cît un urieș - de aceea i se și supune; și abia cînd piere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stai la lumînare, să nu te uiți la umbra-ți pe perete, că-i de foc. Se crede că spre a fi ferit de focul care mistuiește casa vecinului este bine a pune înaintea casei sale o icoană sfîntă, o huscă de sare și două pîni. Din ziua de Sf. Ilie, femeile nu lucrează o săptămînă, fiind rău de foc, trăsnet și boale arză toare. Să nu fluieri sara în casă, că-i rău de foc. Ziua de Sf. Foca [23
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din Brașov (1964-1976). Studiile universitare le-a efectuat între anii 1976-1982 la Conservatorul „George Enescu“ din Iași, secția Canto, sub îndrumarea unor renumiți profesori ca: Ella Urmă (canto), Dumitru Chiriac și Elena Gâscă (teorie și solfegiu), Anton Zeman (armonie), Ionuț Huști (contrapunct), Dimitrie Tăbăcaru, Corneliu Calistru și Gheorghe Victor Dumănescu (clasa de operă), Gabriela Ocneanu și Mihai Cozmei (istoria muzicii universale și românești). Și-a perfecționat pregătirea de specialitate la Seminarul Internațional de Interpretare organizat de Academia de Muzică „Franz List
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fura" să provină nu dintr-o evoluție semantică pe teren românesc, ci direct din țigănește (dată fiind legătura dintre "a ridica" și "a fura"). Oricum, ar trebui ca această etimologie să fie corelată și cu explicarea interjecției sau a onomatopeii huști sau uști ("cuvânt care sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede, se strecoară repede undeva"; "strigăt cu care se alungă păsările de curte", DEX). Prea adesea, interjecțiile sunt explicate în dicționarele noastre ca formații
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
verbul a ușchi apare cu variante ca a uști, huschi, huști etc. Așadar, a ușchi (sau a uști, a huști etc.) e un verb împrumutat din țigănește, a cărui formă de imperativ (identică în romaně și în română) - ușchi, uști, huști etc. - are uz interjecțional (și alte imperative tind să devină interjecții, cazul cel mai caracteristic fiind uite - din a uita). Interjecția are și varianta fonetică ușchea: "Ușchea, zice. Fetele sânt speriate și se retrag val-vîrtej" (Zig-zag, 32, 1992). Din a
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]