2 matches
-
nu fi păgubit ceea ce putea câștiga fără capital. Că aceasta să cheamă ischiuzarlâc, pă limba turcească. Ca când am zice isteciunea minții, pă limba noastră. - Adică să fi hrăpit ca lupul, bună isteciune dă minte!" (Scrieri alese, 1990, p. 35). Ișchiuzar (cu variantele ischiuzar și iușchiuzar), înregistrat în Dicționarul limbii române (DA, Tomul II, partea 1, 1934) cu sensul „dibaci, iscusit, șiret" era frecvent în registrul familiar-ironic din secolul al XIX-lea (și e conservat în literatura epocii: la Alecsandri, Filimon
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
conservat în literatura epocii: la Alecsandri, Filimon ș.a.; la Caragiale, în Camera din Stambul, unul dintre vorbitori se numește Ischiuzar-Mehmet și are replica: „Interesul poartă fesul!"). Așa cum a arătat Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbii și culturii române (1900), ișchiuzar provine din turcescul ișguzar, compus din iș „lucru, treabă" și guzar „care duce la capăt". Termenul ișguzar există și în dicționarele turcești actuale; în Redhouse Turkish/Ottoman - English Dictionary (2000), apare cu sensurile „eficient, activ, harnic" și „serviabil, îndatoritor". Așadar
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]