173 matches
-
de toate pieile lui. Fără să se sinchisească de ele sau să-și ducă într-un loc sigur familia, s-a aruncat într-o căruță, deghizat în țăran român cu un brîu lat și cu cămașă pînă deasupra coapselor, cu ițari albi și s-a lăsat dus de cărăușul Ollmützer, îmbrăcat și acesta în haine românești, și mînînd caii în piciore, spre vest, pe urma frontului german." Niciodată nu se simte tendința de a îndulci toată această tensiune etnică reală, niciodată
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
la care o putere autoritaristă (la P.D.S.R. mă refer) sau partide și publicații extremiste ("România Mare" etc.) nu se sfiau să batjocorească, să amenințe ori chiar să reprime fizic pe cei lăsați de natură să fie altfel decât purtătorii de ițari și de panglici tricolore la cușmă. N-am putut decât să jubilez când, urmare a acestei simpatii afișate, presa naționalist-șovină mi-a lipit varii etichete: "vândut ungurilor", "are mamă evreică și tată țigan", "e însurat cu o agentă a Mossadului
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
poziția sa modernă, de promotor al fashion -ului brejnevist și al Haute Couture -ii coreene, nu poate decît să facă cinste unui apărător al bunului-gust și decenței publice (în variantă ceaușistă): “Astăzi nu mai vezi țărani cu aspect neplăcut, în ițari, în opinci, cu cojoace... Astăzi țăranul umblă cu cravată, cu pantofi, cu pantaloni de tergal; că de multe ori nici nu poți să deosebești un țăran de un funcționar.” (p. 28) După confiscarea proprietății private, după dislocarea socială, geografică și
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
s-a trezit a doua zi, dimineața, În jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presa din Roma a scris În ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie, iar Duiliu Zamfirescu, secretarul
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
prin minte că vreodată băiețandrul va ajunge mai bogat decât el. Văzându-l în picioarele goale, l-a potcovit cu o pereche de bocanci, să simtă că-i la oraș. Mai aveam până deunăzi o fotografie de-atunci: tata în ițari, mândru de încălțări și cu o gambetă pe cap. Cine și-o fi bătut joc de el, așezându-i melonul pe scăfârlie, Dumnezeu știe - în cazul când nu se va fi înfrumusețat singur -, important e că în poză ochii-i
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
din starea de confort. prespun adică; dacă ai chelie și n-ai barbă, poate ți-ar fi dat prouca să ți lași barbă 2 luni sau mustăți Dali sau să porți zi de zi un costum popular românesc, cu brâu , ițari, opinci și tot ce trebuie, frumos... Interesantă idee, în mod normal nu m-aș tunde, deloc, dar pentru o cauză nobilă, mă mai gândesc. Felicitări fetelor care au luat o astfel de decizie! Impresionant! O lecție dura, dar bună ! de ce
Scurt pentru o cauză by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82571_a_83896]
-
Dumitriu, p. 38, r. 23: "pe ăsta nu l-a făcut iapă cu armăsar, ci o iapă cu un vînt turbat!"; Vinea, p. 248, r. 20-21: "... flăcăului celui zdrențăros" - Dumitriu, p. 40, r. 5: "...flăcăului. În cămașă de cînepă și ițari de dimie rupți în genunchi, încins cu un brîu lat"; Vinea, p. 248, r. 25-27: "Un mușchi zvîcni pe obrazul boierului: biciul șuieră prin aer cu un pocnet uscat și-l plezni pe flăcău peste obraz" - Dumitriu, p. 40, r
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
la celălalt -, amîndoi ilustrează aceeași atitudine fundamental comică, aceeași percepție a universului uman prin limbaj: pentru ei, organul suprem e urechea. Personajele lor există în măsura în care vorbesc, și acțiunea e chiar fluxul vorbirii. Pîcală (4) al lui Creangă este echivalentul în ițari al caragialescului Mitică, cel spilcuit orășenește. Ambii nu se pot împiedica de a se juca cu vorbele spre a nu spune nimic. Pîcală, ca și Mitică, se dedă la o „beție de cuvinte” în stare pură, care e propriul ei
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
Miriam Răducanu a reușit să îl îmbrace în haină populară românească, dar și aceasta atât de subtilă, încât poate fi și universală. De fapt, urmărindu-i creațiile câteva decenii, știu că aceasta este o constantă a creațiilor sale. Costumul popular - ițari lungi albi și cămașă lungă, tot albă - la care se mai adaugă, când și când, vremelnic, alte câteva elemente de veșmânt închise la culare, sunt realizate în scenografia lui Vladimir Turturică. Albul este oricum dominant (cearceafuri mari albe și perne
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
să fie recondiționată, să strălucească auriul mai ceva decât va fi fost vreodată. Numai că în locul vreunei doamne de Pompadour și al celor de la Curte câteva țațe își vântură fotele în preajma unor boieri de viță nouă, până mai deunăzi în ițari. Nu le este însă de ajuns. Deși certați cu bucuriile vieții culturale, cu plăcerea de a citi o carte, de a asculta un concert sau viziona o expoziție de artă - înlocuite oricând cu un meci de fotbal, frecventarea ruletei sau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
slobodă. - Am s-o caut ... Amu zic și eu ca omul. Voi încerca. Încercarea moarte n-are! Zise Ioan făcându-și o țigare dintr-o bucată de ziar mototolită în jeb și tutun scos dintr-o tabacheră veche, ținută în ițari. După ce a tras un fum în piept, după care îl expiră afară, Ioan a spart liniștea așternută între ei. - Voi căuta s-o fac fericită, deoarece fericirea este armonia dintre ceea ce gândește omul, ceea ce spune și ceea ce face ... E bună
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
Vasî? Cu Vasîli al lui Mitriță, oi, Rari ... Pe la 1970 Vasile Tonu a trecut la cele veșnice și cu o minte lucidă până în ultima clipă. Petrache Cioabă Bărbat de un metru șaptezeci, ce purta o cămașă lungă de culoare albă, ițari deasemenea albi și un brâu peste cămașă cu care era încins, încălțat cu opinci, purta pălărie și plete albe ce îi atingeau umerii. Casa lui era cu fața spre apus, acoperită cu paie. În dreapta casei se aflau două bordeie mici
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fierăstrăului. Aceste ornamente cu șarad (un șiret obținut prin împletirea a trei fire de lână neagră răsucită) se numesc șaraduri. Sumanul era purtat de către flăcai, bărbați, dar și de către femei. Bărbații purtau pantaloni strânși pe picior, lungi și încrețiți numiți ițari, țesuți din lână în patru ițe și dați la piuă. Vara, ei purtau izmene strânse pe picior din cânepă sau in, în patru sau cinci ițe, cu modelul în ozoare, realizat din țesătură. Pe cap, purtau o căciulă țuguiată, rotundă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acestui obicei de Anul Nou, satul Heci este recunoscut pe plan regional și chiar național. Formația, însoțită de muzică, este formată din capră împodobită cu panglici și mărgele și 8-10 roșiori sau turci, îmbrăcați în fuste largi de catifea rosie, ițari, încinși cu burnețe și împodobiți la gât cu mărgele de toate culorile. Pe cap, poartă un chipiu roșu cu pană de păun. La cingătoare, poartă săbii de lemn pe care le bat după o melodie cântată de fanfară (muzica). În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
renunțat la profesie datorită acestor reduceri și s-au făcut notari, perceptori sau comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
îndepărtat de casă, era pe Strâmtură, în dreptul dealului consăteanului Tebrean, mai la vale de casa bătrânului piuar Gușoi, care deviase un braț din râul Moldovița spre piua sa din gospodărie, unde se băteau țesăturile groase din care se confecționau sumane, ițari de iarnă, șube, ilice și obiele. Specific acestui loc de scăldat destul de adânc, cam de trei metri, era săpătura apei sub malul înalt al dealului Runc, profundă de doi metri, în care colcăiau clenii, scobarii și păstrăvii cei mari de peste
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mai mult la mingea de fotbal, decât la pașii de unu cu unu și doi cu doi. Apropierea spectacolelor o găsea pe bunica într-o stare paroxistică de agitație, ocupându-se de procurarea costumului popular format din: cizme din piele, ițari, cămașă de tort, chimir cusut cu mărgele, bundiță cu dihor și căciulă de astrahan, toate împrumutate de la o rudă apropiată, Nelucu lui Arcadie Baltag, un băietan mai mare decât mine cu doi ani. La școală, în pauzele dintre ore, cei mai mulți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
veche, tîndălea prin saloanele vilei, dormita pe terasă, juca bacara și canastă, dădea mese și primea din cînd în cînd în audiență tot felul de dascăli de țară, popi ori agitatori politici cu priviri tulburi, îmbrăcați ostentativ în sumane și ițari. Se putea foarte bine ca Basarab Cantacuzino să nu aibă nici o legătură cu complotul militarilor din Aeronautică și Arsenal, să nu aibă habar de Comitetul de la Vladia, iar totul să nu fie decît produsul unor deducții construite pe o premisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Îmi imaginez că este un frumos cireș copt. Deodată, parcă prin vis, adorm. Ajung lângă o casă care seamănă perfect cu cea a lui Ion Creangă, cel mai mare povestitor român. Văd un copil bucălat, îmbrăcat într-un genuncher și ițari. La început am crezut că-i Nică, dar apoi nu prea mai credeam același lucru. Totuși, l-am urmărit pe ascuns. S-a dus la o casă țărănească, să-l ceară pe Ion, vărul său, de la mătușa Mărioara, pentru a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
când s-a trezit a doua zi, dimineața, în jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presa din Roma scria în ziua următoare: "Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci". Potrivit romaniaistorica.ro, într-un interviu acordat revistei "Poporul român", Gheorghe Cârțan povestea: "De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă și mergeam în fruntea tuturor, așa
Trist: Opincile lui Badea Cârțan zac în necunoaștere, într-o găleată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79216_a_80541]
-
o ceremonie strălucitoare, încoronată de apariția, prilejuită de deschiderea instituției de învățământ, a domnitorului reformator Grigore Alexandru Ghica. Școlarii de față sunt îmbrăcați ca în sat ("cu cămeșuice cusute cu bibiluri și albe cum e helgea, cu bondițe mândre, cu ițari de țigaie și încălțați cu opincuțe") și Ghica nici pomeneală să fi fost lezat, în "secolul naționalităților", de garderoba învățăceilor, purtată de aceștia cu mândrie firească. Din documentele privitoare la Ion Creangă editate de Gheorghe Ungureanu 1, mai putem nominaliza
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
ceva ca haina soarelui, râzând cu toate valurile mării în lumina-i fecioară, dar cu toții plecaseră după porunca dată prima oară de Chesariu Avgust. Apoi am adormit și se făcea în vis că a venit un copil cu bundă și ițari și striga de la poartă ca apele la piuă: „Sculați, sculați boieri mari, ziurel de ziuă...” Și haină mi-a croit din poleiala unui polieleu, cu raze ce dormiseră pe-un ghem, pe-o sită veche - peștera din Betleem păzită ca
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
prin Bosfor și trece în Pontul Euxin, stabilindu-se la Tomis. Acum începe marea lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
deci și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă și ițari, bundiță și cojoc ori suman. Cămașa este lungă până la genunchi, cu ciupag și cu mânecă largă, confecționată dintr-o singură bucată de pânză de in sau din bumbac. Pentru asigurarea lejerității în mișcare, este lucrată cu doi clini laterali, ceea ce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]