174 matches
-
Se tremură cu genuchii la gură; Că așa au moșit legile ăia, mai marii. Prostituția e peste cea mai mică-nțelegere. Azi țânci de treișpe- paișpe ani, Sub miopia a zeci și sute de trecători, Fac sex fără cămăși și ițari Pe trotuare rezimați de ziduri sau pe capote de mașini, Că ei sunt zilei de mâine prevestitori, Implantând altoiul cu arătătorul de la mâini. Se nasc prea mulți, fără vină, cu dizabilități; Suntem o nație de toate vârstele bolnavă; Nu mai
GERUL (VARIANTĂ LA BORFAȘII) de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1420531416.html [Corola-blog/BlogPost/352208_a_353537]
-
06 februarie 2013 Toate Articolele Autorului ULIȚA COPILĂRIEI Inima încă se mai răscoală Când se plimbă prin copilărie, În anii când mergeam la școală, O cuprinde un fel de nostalgie. Mândru să umblu în opinci, Îmbrăcat într-un fel de ițari, Cum purta lumea pe aici, Copii mici și oameni mari. Spre mărețul deal al Ciofului, Care împarte satul meu Petia, Trimit epistole ale dorului, Care să-mi aline melancolia. Iarăși gândurile mă poartă, Spre ani trecuți la răbojul vieții, Am
ULIŢA COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ulita_copilariei_mihai_leonte_1360134160.html [Corola-blog/BlogPost/351761_a_353090]
-
slobodă. -Am s-o caut ... Amu zic și eu ca omul. Voi încerca. Încercarea moarte n-are! Zise Ioan făcându-și o țigare dintr-o bucată de ziar mototolită în jeb și tutun scos dintr-o tabachere veche, ținută în ițari. După ce a tras un fum în piept, după care îl expiră afară, Ioan a spart liniștea așternută între ei. -Voi căuta s-o fac fericită, deoarece fericirea este armonia dintre ceea ce gândește omul, ceea ce spune și ceea ce face ... E bună
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au bundițe, când joacă cu femei poartă și bundițe. Ansamblul „Stejărelul” din Cajvana, județul Suceava, are repertoriul format din dansuri din zona Bucovina, printre
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de vecinul gard în gard al lui Costan, unul Ilia Polec, un hâtru și jumătate. Se prăpădea de râs văzând cele întâmplate vecinului său . - Pani Costan, ce-ați pățit? De ce sunteți așa de mânjit de iarbă și de noroi pe ițari și pe bundiță!... întrebă prefăcut Ilia, ca și cum n-ar fi știut nimica. - Ah ce să fie nu mă mai înțeleg deloc cu iapa asta a mea bătrână!... S-a făcut tare sperioasă de la o vreme!... răspunse cu amărăciune gospodinul Costan
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396851947.html [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
prin Bosfor și trece în Pontul Euxin, stabilindu-se la Tomis. Acum începe marea lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
prin Bosfor și trece în Pontul Euxin, stabilindu-se la Tomis. Acum începe marea lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
geamuri este prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
asemănătoare cu cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul întors. În colecția
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
care țineau foarte mult unul la celălalt. Aveau amândoi părul alb și fețe blânde. Maria era îmbrăcată într-o rochie albă, brodată cu lalele. Pe cap purta o basma înflorată. Ion era îmbrăcat și el într-o cămașă albă, cu ițari bej și avea o pălărie pe cap. Amândoi purtau la mijloc un brâu de catifea și în picioare, opinci. Singura lor supărare era că nu aveau și ei un copilaș, care să le mângăie bătrânețile, să-i facă fericiți. Într-
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
de vrei să vii s-auzi cum zornăie prin poduri, vântul cum apa se lovește de stafii când curge pe pereți cuvântul, să.mi spui de bate gongul în turla nopții, de sărbătorile sunt cum le știu, de lumea în ițari își poartă sorții și îngenunchează moartea în pustiu, de se mai spun în școli iar rugăciuni, de mama mai așteaptă în prag spre seară, de acasă au înflorit ai tatei pruni, de cumva peste noi vreun înger se pogoară, repetă
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
mult repetă-mi timpule, de vrei să viis-auzi cum zornăie prin poduri, vântulcum apa se lovește de stafiicând curge pe pereți cuvântul,să.mi spui de bate gongul în turla nopții,de sărbătorile sunt cum le știu,de lumea în ițari își poartă sorțiiși îngenunchează moartea în pustiu,de se mai spun în școli iar rugăciuni,de mama mai așteaptă în prag spre seară,de acasă au înflorit ai tatei pruni,de cumva peste noi vreun înger se pogoară,repetă-mi
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
ceva ca haina soarelui, râzând cu toate valurile mării în lumina-i fecioară, dar cu toții plecaseră după porunca dată prima oară de Chesariu Avgust. Apoi am adormit și se făcea în vis că a venit un copil cu bundă și ițari și striga de la poartă ca apele la piuă: „Sculați, sculați boieri mari, ziurel de ziuă...” Și haină mi-a croit din poleiala unui polieleu, cu raze ce dormiseră pe-un ghem, pe-o sită veche - peștera din Betleem păzită ca
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
doi la ciurdă și îi trimiteau la baia comunală din oraș să se îmbăieze timp de câteva ore. Trebuie spus că atât Leana surda și moș Lică aveau întotdeauna cămăși albe și curate. Moș Lică umbla îmbrăcat țărănește, cu opinci, ițari și chimir, numai la serviciul său de paznic se îmbrăca în uniformă. În civilie, cum îi plăcea să spună, voia să fie țăran! Avea el și alte motive, dar nu le prea pricepea oricine și nici nu voia să le
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_nepotul_lui_mos_lica_mihai_leonte_1327436754.html [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Lume, lumeee! Sunt Păcală, bun de glume, Cel mai tare, din parcare... Și v-anunț în gura mare Cu... surle, tobe, lăutari, Că v-aștept cu mici, cu mari În izmene și ițari, Să veniți la mine-n sat Dac-aveți chef de jucat Dansuri, hore, păcăleli, Să ne dezmorțim nițel. Aruncăm și-o pălărie, Cine-o prinde-a lui să fie! Unde oare, când și cum? Nu v-abateți de la drum!) La
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Ecaterina_cimpean_prezinta_pacala_l_ecaterina_cimpean_1337327623.html [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]
-
întreaga lume își dau mâna în acest loc. Localitatea Săîpânța este o așezare țărănească în care predomină vestitele porți maramureșene, dar și prin ținuta sărbătorească a bărbaților care se plimbă în grupuri, îmbrăcați în pantaloni de culoare închisă sau în ițari albi și purtând pe cap pălărie neagră. Femeile, în alte grupuri, roșii în obraji, poartă basmale pe cap, fuste largi și crețe. Aproape la fiecare gospodărie pe prispa casei sunt expuse cuverturi din lână țesute cu măiestrie în războaie țărănești
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
o înălțime totală de 94 metri, întrecând chiar Statuia Libertății din New York, S.U.A. Din acest colț de rai, spre vest, se desfășoară Țara Oașului, cu un folclor și costume populare aparte de celelalte zone ale țării. Aici bărbații nu poartă ițari ci pantaloni largi ca niște fuste puțin mai lungi de genunchi. Din Săpânța te poți întoarce la Sighetul Marmației și de aici să-ți continui excursia pe Valea Vișeului sau pe Valea Izei, unde rămâi impresionat de ospitalitatea localnicilor și
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
alese. Ea se broda în cruciulițe sau neted - „alb”, „butuc” la guler, piept, mangete, tivindu-se pe margini cu găurele. Se îmbracă în pantaloni. În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvînt din fondul tradițional. Explicațiile date pînă acum sînt insuficiente: din szövedék „țesătura” (Cihac, ÎI, 490); din çarek „cizme orientale”, τσαρούχια, tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvînt din fondul tradițional. Explicațiile date pînă acum sînt insuficiente: din szövedék „țesătura” (Cihac, ÎI, 490); din çarek „cizme orientale”, τσαρούχια, tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
țară Autor Urfet Șachir Gustul pâinii de la țară, Din făină de pelin, Ne-a gonit pe toți afară, Ne-a lovit amaru-n plin. Din sătucul de-odinioară, Plin cu oameni gospodari, Măcinând grâu alb la moară, În suman și în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai sădesc cu drag pământul. Și, ah, ce gust avea pâinea Cu miros de mâini muncite! De pe-afar’ ne-ademenea Înspre vatra cea fierbinte. Pe măsuța cea
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1453152268.html [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
cu mare dragoste pentru cultură și folclor, a adunat în timp o impresionantă colecție de costume populare tradiționale românești precum și multe lucruri unicat din acest domeniu: marame, catrințe și costume populare naționale ce au peste 100 de ani (opinia specialiștilor), ițari cu croiala autentică, cingători și bete țesute la război , etc. O minunată “ladă de zestre” și moștenire etnografică prețioasă pe care Neculai Vatamanu o păstrează cu pioșenie în dulapul de lemn negru din holul casei sale în speranța că se
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1440084322.html [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
Plopului, pentru iernile înzăpezite și crucea Caraimanului și pentru că fost-am io dus la lucru când s-o-mpărțât norocu’, pentru Grigore Vieru, Zenaida Bolboceanu, Nistru, dealurile basarabene și pentru ciuberele moților și zborul lui Vlaicu, pentru basma, poalele cu colțișori și ițari, pentru Sergiu Celibidache și Sergiu Nicolaescu, pentru Valea Jiului și Coloana infinitului, pentru Timpul și Convorbiri literare, pentru cuțitul lui Pintea și pana lui Cantemir, pentru diminețile răcoroase ale Retezatului, pentru ironia lui Caragiale și urechile lui Birlic, pentru înălțimile reci
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]