36 matches
-
în bulboana unei stele subpămîntene,/ spre împărăția zeiței cu cap de șarpe din Mizraim,/ spre tărîmul Asiei, unde uiți întoarcerea spre casă.// Și eram numai cu puțin mai prejos decît serafimii,/ împărat al Tyrului, printre pietre scînteietoare luceam/ onixul, sardoniul, iacintul și crisolitul mă îmbrăcau" (Ultima zi de toamnă). Nu mai puțin, pe această filieră barocă, mustind de bucuria de-a trăi, se cuvin menționate secvențele franciscane, numeroase și foarte expresive, amplificînd decorul de prețiozități. Spinoza își întoarce privirea, firesc, spre
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
Sf. Mc. Chiric și Iulita; Cuv. Vladimir, luminător al Rusiei; 16 iulie - Sf. Sfințit Mc. Antinoghen și cei 10 ucenici ai săi; 17 iulie - Sf. Mare Mc. Marina; Sf. Ierarh Eufrasie; 18 iulie - Sf. Mc. Emilian de la Durostor; Sf. Mc. Iacint. Biserica Ortodoxă Sârbă 12 iulie - Sf. Apostoli Petru și Pavel; 13 iulie - Duminica a IV-a după Rusalii. Soborul Sf. 12 Apostoli; 14 iulie - Sf. Mc. fără de arginți Cosma și Damian; 17 iulie - Sf. Andrei Cretanul; Sf. Sfințit Mc. Sava
Agenda2003-28-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281228_a_282557]
-
Sf. Ioan Botezătorul. Soborul Sfinților sârbi; 12 septembrie - Mutarea moaștelor Sf. Alexandru Nevski; 14 septembrie - Cuv. Simeon Stâlpnicul - Anul Nou bisericesc; 16 septembrie - Sf. Ioanikie, primul patriarh sârb. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 11 septembrie - Duminica a 24-a de peste an. Prot și Iacint, Igor; 12 septembrie - Sf. Nume al Mariei; 14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci; 15 septembrie - Sf. Fec. Maria îndurerată. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 11 septembrie - Duminica înainte de Înălțarea Sfintei Cruci. Cuv. Teodora din Alexandria (sec. V); 13 septembrie - Sfințirea Bisericii Învierii din Ierusalim
Agenda2005-37-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284191_a_285520]
-
Vizita Sf. Fecioare Maria la Elisabeta; 3 iulie - Duminica a 14-a de peste an. Sf. Toma, Apostol. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 2 iulie - Așezarea veșmântului Sf. Fecioare Maria în Biserica Vlaherne († 458); 3 iulie - Duminica 2 d. Rusalii (Chemarea Apostolilor). Sf. Mc. Iacint, Sf. Anatolie, arhiep. Constantinopolului († 458); 4 iulie - Sf. Andrei Cretanul († 740); 5 iulie - Sf. Atanasie Atonitul († 1003). Cuv. Lampad și Marta; 8 iulie - Sf. Mc. Procopie († 303). BISERICA EVANGHELICĂ 3 iulie - Duminica a 6-a a Sfintei Treimi. CULTUL MOZAIC
Agenda2005-27-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283906_a_285235]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 403 din 07 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Dadaistă Poetul umblă-n Baston cu ac la un capăt- Pe jos, litere... Frig Culoar iarna Un hămăit de pitbul Iuțește mersul Aievea Parfum de iacint N-ai uitat niciodată Prima iubire... Botniță Un icnet surd Carnasier de pradă Mârâind nervos Sanctuar Niciodată iarna Nu-ngheață Râul, Ramul- Binomul Neamului ! Onirică Latră la lună Distanța e parcursă Pe funii de vis Referință Bibliografică: onirice / George Nicolae
ONIRICE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346706_a_348035]
-
GÂNDUL MĂ-NVĂLUI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Femeie, doar cu gândul mă-nvălui Sunt brațele tale leagăn de-alint Tristețea în mine o nărui Frumoasă cu ochi de iacint. Ți-s buzele miere curată Ochii, strălucitoare oglinzi Trupul, o vraja iar tu înzestrata Fericirea în clipe s-o vinzi. Mătase ți-e pielea, iar sânii dulceața Degetele tale torc iubirii fuior, Zile și nopți flamanda de-amor C-un
FEMEIE, DOAR CU GÂNDUL MĂ-NVĂLUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355816_a_357145]
-
totu-i ca-nainte Iubirea noastră-i curgere cuminte Și clipele curgând sunt pline de amor. Eu gura ta pe buze o mai simt, Și palma ta alunecând domol Pe trupul meu descoperit, frivol, Pe patul ce păstreaza parfumul de iacint ; Pe când la fel ca ieri iubiri-i simt dulceața În geamuri ca un clopot îmi bate dimineața. Referință Bibliografică: Trezirea din vis / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor
TREZIREA DIN VIS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355492_a_356821]
-
Tamâș Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului Femeie, doar cu gândul mă-nvălui Femeie, doar cu gândul mă-nvălui Sunt brațele tale leagăn de-alint Tristețea în mine o nărui Frumoasă cu ochi de iacint. Ți-s buzele miere curată Ochii, strălucitoare oglinzi Trupul, o vraja iar tu înzestrata Fericirea în clipe s-o vinzi. Mătase ți-e pielea, iar sânii dulceața Degetele tale torc iubirii fuior, Zile și nopți flamanda de-amor C-un
FEMEIE ,DOAR CU GÂNDUL MĂ-NVĂLUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372787_a_374116]
-
Inelul pierdut, București, 1929, Jertfa Lilianei, București, 1930, Copilul crescut în peșteră, București, 1943, În căutarea norocului, cu desene de Pascal, București, 1943; ed. Sibiu, 1992; Hugh Lofting, Doctorul Mititelu, București, 1935; A. I. Manoff, Originea găgăuzilor, București, 1940. Repere bibliografice: Iacint, Două curente, „Macedonia”, 1901, 1; Lovinescu, Scrieri, V, 154, VI, 266; Iorga, Ist. lit. cont., II, 81-122; N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, I, București, 1972, I, 438
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
1365) Alexandru Basaraba, voievodul Țării Românești, se adresase de mai multe ori cu. stăruitoare petițiuni către patriarhatul ecumenic, oferindu-i subordonarea ierarhică a țărei sale în toată forma. Ba el intrase în bune relații cu cel mai apropiat mitropolit, cu Iacint din Vidin, și se pusese sub conducerea spirituală a acestuia, iar acuma îi propunea patriarhului din Constantinopole ca să rânduiască tot pe acest Iacint din Vidin mitropolit al întregei Țări Românești, și abia după moartea acestuia să se numească un urmaș
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țărei sale în toată forma. Ba el intrase în bune relații cu cel mai apropiat mitropolit, cu Iacint din Vidin, și se pusese sub conducerea spirituală a acestuia, iar acuma îi propunea patriarhului din Constantinopole ca să rânduiască tot pe acest Iacint din Vidin mitropolit al întregei Țări Românești, și abia după moartea acestuia să se numească un urmaș în persoana unui alt mitropolit, a cărui numire va atârna atunce de libera chibzuință a patriarhatului. Afară de aceasta Vodă jurui și dete asigurări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
păstreze supunerea credincioasă și ascultarea pentru acea biserică. În mai 1359 se împliniră dorințele lui Alexandru Vodă și un edict patriarhal formal și solemn îl înștiință cumcă atât sinodul cât și împăratul aprobaseră numirea arhipăstorului de până acuma al Vidinului, Iacint, de mitropolit al Valachiei; apoi edictul mai accentuă făgăduința categorică și juruită a lui Vodă cumcă el se va mărturisi d-acum înainte împreună cu țara sa în mod irevocabil la biserica grecească, că va fi subordonat patriarhatului ecumenic și că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
irevocabil la biserica grecească, că va fi subordonat patriarhatului ecumenic și că va îndatori cu stricteță pe urmașul său în domnie la respectarea acelor juruințe și în fine, edictul rosti rezerva pentru dreptul patriarhatului d-a numi după moartea mitropolitului Iacint, după liberă chibzuință, pe urmașul lui. După ce împăratul Ioan Paleolog se declară și se dovedi partizan al bisericei romane, trecând în toată forma la ea, lăcomia Curții papale după micile state singuratice cari se formaseră la nordul împărăției bizantine crescu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regulata administrație bisericească a țării lor și când băgară de seamă că multe mai sânt încă de lipsă, cătară numaidecât să îndrepteze și să îmbunătățească, păstrând însă neclintit în ochi punctul de vedere al unei autonomii bisericești neatârnate și neamestecate. Iacint, mitropolitul, numit încă la anul 1359 și mutat de la Vidin în Țara Românească, în curgerea vremii nu putu să satisfacă sarcinei sale de arhipăstoriu decât cu puțin succes, parte din cauză de slăbiciune și bătrânețe, parte apoi din cauza împrejurărilor turburate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țării fiind mare, populația însemnată, iar multe părți ale țării în mari distanțe cu greu de pătruns și de vizitat, se născu dorința și aspirația de-a mai înființa încă o episcopie și a instala un al doilea episcop. Mitropolitul Iacint însuși aprobă această dorință, descrise într-o epistolă cătră patriarhul din Constantinopole slăbiciunile sale trupești, slăbiciunea sa mare pricinuită de bătrânețe și adânca sa mâhnire, pentru că prin calomnii și ațâțări străine credea a fi căzut în dizgrația patriarhului, ca și când într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărătești) anume Daniil Kristopulos, trimis în capitala împărătească de Vodă și de boierii Țării Românești, {EminescuOpXIV 170} care după dorința și voința poporului e și desemnat de-a fi al doilea mitropolit în țară și cu a cărui numire și Iacint se declară înțeles. Față cu îngrijita stăruință a lui Vodă și a boierilor mari la patriarh și sinod în favoarea lui Daniil dikaeophylax și în urma învoirii date de mitropolitul Iacint, (deși cam fără de voie) patriarhul recunoscu în sfârșit necesitatea și utilitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al doilea mitropolit în țară și cu a cărui numire și Iacint se declară înțeles. Față cu îngrijita stăruință a lui Vodă și a boierilor mari la patriarh și sinod în favoarea lui Daniil dikaeophylax și în urma învoirii date de mitropolitul Iacint, (deși cam fără de voie) patriarhul recunoscu în sfârșit necesitatea și utilitatea unei despărțiri în două a Valachiei în privire bisericească, deci lăsă de acum înainte numai o jumătate a Valachiei sub administrația duhovnicească a lui Iacint, rânduind pentru a doua
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
învoirii date de mitropolitul Iacint, (deși cam fără de voie) patriarhul recunoscu în sfârșit necesitatea și utilitatea unei despărțiri în două a Valachiei în privire bisericească, deci lăsă de acum înainte numai o jumătate a Valachiei sub administrația duhovnicească a lui Iacint, rânduind pentru a doua jumătate pe Daniil Kristopulos arhiepiscop și arhipăstor, îmbrăcîndu-l cu toate drepturile și datoriile corespunzătoare. Acest din urmă luă numele călugăresc Antim și în diploma de instalație primi rangul de arhiepiscop de Melitini. Pentru a se stabili
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
primi rangul de arhiepiscop de Melitini. Pentru a se stabili o pacinică înțelegere între cei doi arhipăstori a unei ș-aceleiași țări, Daniil Kristopulos făgădui în scris prin anume document că nu-și va permite dușmănii sau uneltiri în contra [lui] Iacint, nici ca mitropolit de pîn-acum al întregei țări, nici în alte priviri, că nu-i va crea greutăți, nici îi va face opoziție în sfera drepturilor sale, nici va căuta a-l scoate din dieceză și se va purta față
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Staicovici, M. Papadopol, Sandu Tzigara-Samurcaș, I. V. Săndulescu ș.a. Traduceri realizează B. Poligriv (din Horațiu și Ovidiu), G. A. Oprescu (din Tolstoi), Sandu Tzigara-Samurcaș, Marian Zbaski. Cronica literară o semnează Mihail Moldovan, Nae Antonescu, sub pseudonimul I. A. Terebești, G. Iacint. Recenzii scriu B. Poligriv, Emil Manu, Mircea Damian, cronică teatrală, Sandu Mille, Rodica Hodoș, Vasile Cărăbuș. Cronica plastică e semnată de Lucia Mănescu, cronica muzicală de Scarlat Răutu, iar cronica cinematografică de Sandu Mille și Alexandra Valp. Reportaj publică Radomir
ACADEMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
treia parte din oameni. 16. Oștirea lor era în număr de douăzeci de mii de ori zece mii de călăreți; i-am auzit numărul. 17. Și iată cum mi s-au arătat în vedenie caii și călăreții: aveau platoșe ca focul, iacintul și pucioasa. Capetele cailor erau ca niște capete de lei și din gurile lor ieșeau foc, fum și pucioasă. 18. A treia parte din oameni au fost uciși de aceste trei urgii: de focul, de fumul și de pucioasa, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
a doua, de safir; a treia de halchedon; a patra, de smaragd; 20. a cincea, de sardonix; a șasea, de sardiu; a șaptea, de hrisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist. 21. Cele douăsprezece porți erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Ulița cetății era de aur curat, ca sticla străvezie. 22. În cetate n-am văzut nici un Templu; pentru că Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
festoane, cum nu produce arta, În toată abondanța În toată frumusețea Suav decora bolta, pereții și intrarea, Extazia vederea și Încînta mirosul. Pe un tapet de iarbă cu flori presemănată Se desemna ridente și roza amoroasă Și candid’ iasomie, safranul, iacintul; Pe așternutul moale de iarbă ca mătasea Acante, lăcrămioare, voioase viorele, Odorifere plante broda talamul nunții. Atoatecreatorul, principiul frumuseței, A fost decoratorul cînd a plantat edenul.” Fantezia pune În descrierea acestui sanctuar al riturilor divine mai multă substanță decît În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
extraordinar al imaginației: „Apocaliptica, sînta cetate A lumii nouă splende radioasă De speranță, d-amor, de libertate; Încinge muri nenvinși de adamante, Se coroană de turre nestimate, Nalță coloane de porfir gigante, Pur ca cristalul aurul străluce, Rubin, safir, smarald, iacint, briliante Țin unghiuri, fundament ce le produce. RÎul vieții curge de lumină, Minților sănătate dă și-aduce. S-adumbră ridente-eterna grădină D-arburi, fructidori, d-arte, de științe, Lin și armonic aure suspină, .................................................... Flori amarante cîmpurile-nsmaltă. Nalte-afecțiuni, sperări și credințe Candide
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
1917, comuna Oșești era arondată Plășii Delești, condusă de administratorul P. Nicolescu, care avea obligația de a transmite ordinele și directivele sosite de la Prefectura Vaslui, care, la rândul ei, le primea de la guvern. Pe 23 mai 1917, primarul comunei Oșești, Iacint Balașiu, dar și notarul C. Pandelia, primeau o adresă de la Plasă în care le erau comunicate cantitățile de brânză cu care puteau rămâne proprietarii de oi, în funcție de pământul pe care îl aveau în proprietate, astfel: pentru o falce (1,5
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]