39 matches
-
premiilor în bani. Un alt eveniment cu impact mediatic, l-a constituit Premiile UZPR „Eminescu-ziaristul”, organizat în 28 iunie, în Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române, cu prilejul împlinirii a 130 de ani de la izgonirea ziaristului Mihai Eminescu din Redacția iarului „Timpul”. În asistența unei săli arhipline, a fost acordată, în premieră, distincția „Eminescu, ziaristul” unor cunoscuți eminescologi, cărora li s-a făcut Laudatio: acad. Dimitrie Vatamaniuc, prof.univ.dr. Nicolae Georgescu, jurnaliștii Miron Manega și Victor Roncea. A fost lansată cartea „O
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
Socotește că te afli acolo la dumneata În șatră și că stai de vorbă cu bulibașa și cu alți șetrari de vază... Ce, nu ți s-a Întâmplat niciodată? ― Apâi stătem di vorbî cu bulibașa tătî zâulica, cî doar el iara... barbatu’ meu... ― Ia te uită pe cine avem noi În față! Ce părere aveți, domnule director? ― Eu aș spune că avem mare cinste să stăm de vorbă cu nevasta unui bulibașă - a Întărit directorul spusele profesorului. ― Uite de ce te-am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de zile mari” - gândeam eu. Am alergat spre cărarea patrulelor, unde ne aștepta Undiță cu ai lui, și apoi spre stânga, tot În pas alergător... ― Drept sî vă spun - a Întărit tata Toader spusa lui Petrică - atuncea În capul nostru iara un sângur gând: sî li venim rușilor di hac. ― În timp ce alergam, un trăsnet ca În mijlocul verii ne-a făcut să ne culcăm la pământ instinctiv. Două dintre mașini, aruncate de explozie pe marginea șoselei, ardeau. Una era răsturnată. În preajma locului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
stele când iubirea mea nu te părăsește? de ce ochii tăi urcă printre ele să adoarmă-n visul care ne unește? Acum stau tăcut și te-aștept să vii ca un fulg de puf, mic de păpădie, ce se-nvarte liber iara prin câmpii când se culcă noaptea și în vis adie. Citește mai mult Îmi aduc aminte de durerea meadar acum în ziduri s-a închis,chiar de-i liniște și tăcerea-i greanoaptea printre stele s-a aprins.Am deschis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
cu argint de stelecând iubirea mea nu te părăsește?de ce ochii tăi urcă printre elesă adoarmă-n visul care ne unește? Acum stau tăcut și te-aștept să viica un fulg de puf, mic de păpădie,ce se-nvarte liber iara prin câmpiicând se culcă noaptea și în vis adie.... XVII. IUBIRE SI CAINTA, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1092 din 27 decembrie 2013. și te aștept la mine să revii, să îți aduc în tine primăvara și macii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
alocații di la stat și trebuie sî munșeascî pi la oamini pentru a ave și mânca, iar bar’ba-su șâde numa-n crâșmî di rușâni. Pi undi nu umblasîîîî, pi la babi, pi la popi, pi la doctor, cî iara unu cari vine di trii ori pi an la mă-sa di lua vin șî carni di batal, da’ iara cam bătrâior și nu știe leacu’! Da’ odatî, cân' stăteu la marginea șanțului, cum stau fimeili duminica sara și sî
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
șâde numa-n crâșmî di rușâni. Pi undi nu umblasîîîî, pi la babi, pi la popi, pi la doctor, cî iara unu cari vine di trii ori pi an la mă-sa di lua vin șî carni di batal, da’ iara cam bătrâior și nu știe leacu’! Da’ odatî, cân' stăteu la marginea șanțului, cum stau fimeili duminica sara și sî mai văicăresc întri eli, odatî-i zîși una Glafira, o fimeii din șeli prișeputi, nevoi mari: - Da’ du-ti, fatî-hăi, la
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
el într-un fel, c-aista a nostru chiar li știi pi toati! - Ș-odatî sî lumineazî fimeia șeea năpăstuitî șî spuni: - Sî știi tușî c-așa-am sî fac, cî nu sî mai poati! Cîîî șii drept, la ei acolo, iara un fântânar vestit, cî i sî dusăsî faima dincolo di Bizighești, așa di cunoscut iara cu meșteșugu’ lui. Zâs șî făcut! A doua zî, merji fimeiea șeia la fântânar acasî, îi spuni cum stă treaba, stă șeala o vremi pi
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
lumineazî fimeia șeea năpăstuitî șî spuni: - Sî știi tușî c-așa-am sî fac, cî nu sî mai poati! Cîîî șii drept, la ei acolo, iara un fântânar vestit, cî i sî dusăsî faima dincolo di Bizighești, așa di cunoscut iara cu meșteșugu’ lui. Zâs șî făcut! A doua zî, merji fimeiea șeia la fântânar acasî, îi spuni cum stă treaba, stă șeala o vremi pi gânduri, apoi îi zîși, așaaa ca din carti: - Apooo, duti, măi, fimeii, mâni, în fapt
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
mai ales cu trupu’, cî numa’ șî numa’ așa țî s-nplinești tot și-ț’ dorești! Îi pupî fimeia șei evlavioasî mâna fântânarului șî pleacî cu multî nădejdi-n inimî, cî tari frumos îi mai vorghisî omu’ ceala înțălept, chit cî iara tânăr și tari vânjos păre. A doua zî, când dăde spre noapte, cî iara varî și iara plin di steli pi șer, o ie fimeia șeii năcăjâtî pi potecî la fântâna di i-o spusăsî omu’ șeala drept. Nu vă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
dorești! Îi pupî fimeia șei evlavioasî mâna fântânarului șî pleacî cu multî nădejdi-n inimî, cî tari frumos îi mai vorghisî omu’ ceala înțălept, chit cî iara tânăr și tari vânjos păre. A doua zî, când dăde spre noapte, cî iara varî și iara plin di steli pi șer, o ie fimeia șeii năcăjâtî pi potecî la fântâna di i-o spusăsî omu’ șeala drept. Nu vă spui cî-i băte inima ca la turturicî, da’ când o ajuns la fântânî, i
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
fimeia șei evlavioasî mâna fântânarului șî pleacî cu multî nădejdi-n inimî, cî tari frumos îi mai vorghisî omu’ ceala înțălept, chit cî iara tânăr și tari vânjos păre. A doua zî, când dăde spre noapte, cî iara varî și iara plin di steli pi șer, o ie fimeia șeii năcăjâtî pi potecî la fântâna di i-o spusăsî omu’ șeala drept. Nu vă spui cî-i băte inima ca la turturicî, da’ când o ajuns la fântânî, i s-o aratat
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
semnu’ mai mereu șî p’in toati locurili di i s-o umplut casa di copchii, unu’ mai frumos ca altu’, aducând parcă toț’ cu fântânaru’ șeala înțălept... - Bă, da icoana, cu icoana ce-a făcut bă, că vez’ bini iara făcătoari di minuni!? - Eeee, fimeia șei cușernicî șî cu inimî curatî o pus icoana-n ramî la un meșter dulgher, cari chiar s-o mirat și bini samânî Sfântu’ cu moș Gherghel cari făcusî armata la călăraș’ ș-avusăsî și el
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
fiind să lămurească problemele. Ajunsă în mijlocul cercului de cadre universitare și medici cu renume, ce păreau acum suficient de pregătiți științific pentru a încinge o bătaie, scoase o exclamație de bucurie, pocnindu-și palmele: - Văeleleiii, io-ti-ti, uăii, uni iara, bătuo-ar focu’ s-o bată șî stuchi-o-ar mâțâli, doar și zâșeam az’ mai di dimineațî c-am cherdut-o! Apoi, spre stupoarea întregii asistențe, ridică, fără nici o inhibiție, obiectul acela misterios și-l șterse, fără urmă de teamă, cu poala halatului
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
nedemne de luat în seamă sunt dialectele țăgănești care folosesc sufixul -imos, presupus a fi de origine greacă. S-a presupus de acești luminați pre-fesori că romii care folosesc -imos au stat mult timp în Grecia, și au corupt limba, iara cel mai pur dialect este cel care foloseste vechiul -ipen. Nu a adus dumnealui Curtiade nici un argument bibliografic. A procedat tranșând ca Moise talazurile lingvistice ale mării Romani. Diferența este că Moise era un profet, iar Curtiade este un măcelar
NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
-
Bufo viridis, Rana dalmatina, Rana temporaria, Rana ridibunda, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Lacerta vivipara, Podarcis muralis, Anguis fragilis colchicus, Natrix natrix, Natrix tessellata, Elaphe longissimus, Coronella austriaca, Vipera berus, Vipera ammodytes. Păsările menționate în precedentul plan de management, de asemenea iară detalierea efectivelor, a distribuției și stării de conservare, sunt următoarele: uliul porumbar - Accipiter nisus, acvila mică - Hieraaetus pennatus, șorecarul comun - Buteo buteo, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, șoimul călător - Falco peregrinus. Printre speciile de păsări mai mult sau mai puțin comune
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
ca o țață mahalagioaică. Declarându-i cu durere că Toma a acceptat să joace În cel mai mincinos și mai abject film, Înjurând de cruce Mișcarea Legionară, ea se răstește, replicând că fratele ei este cel mai mare actor român „iara tini sâ-i mâșțî curlu alu Toma”. (= „iar tu să-i muști lui Toma curul”). Și Îmi Închise telefonul. În anul 2000, la apariția cărții „Intelectualii și Mișcarea Legionară. Mari conștiințe românești”, am scris și va apărea În „Cuvântul Românesc” din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
așișderea ltură și ci operitoare primul te la 152 acșu d re chirilic ani încoac le ziare pres ază de prilie 182 dulescu, mânească 1 iunie 1 angiu car idianul, c ulți ani. imea pomi e pe aces ai întotde iare: pădu e, câmpu i sunt, ind oar câtev viciile înc i, patimi . vilizație ră și... neprie xt 1, in e) e în ei la 9) în a 829) în M e consider are, încep lor, veget te meleag auna) dato
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tot ceea ce merge rău în lume. Globalizarea piețelor de capital Multe guverne blamează fenomenul globalizării, înt rucât ele își dau seama că statele și guvernele își diminuează pu ter ea și autoritatea în fața nestăvilitei creșteri a influenței piețelor fin anc iare, a fluxurilor internațio nale de capital, care creează o rețea globală d e c onexiuni financiare. Rețe lele astfel formate se întrepătrund și interacț ion ează, definind o structură evolutivă care impune atât constrângeri, cât și pu tere, în această
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la interpretări privin d n ecunoașterea sau neînțele gerea domeniului cercetat. Privită în esența sa , g lobalizarea financiară apare ca un proces complex, cu evoluții și rezultate con tradictorii, având atât be neficii, cât și riscuri. În timp ce piețele fin anc iare globale joacă un rol esențial în distribuirea mondială a capitalului, ele fac acest lucru într-un mod care poate fluxurilor de capital, prin utilizarea unor ins tru mente financiare riscante, este î schimbările intervenite în mediul financiar global, în contextul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
reglementat de Tratatul de la Ma ast richt. Liberalizarea piețelor de capital, ca urmare a eli minării treptate a ob stacolelor impuse circulației devizelor și a ca pit alului reprezintă un alt uriaș pas înainte, în vederea formării unor piețe fin anc iare globale. Astfel, a crescut posibilitatea obținerii de capital, în special, pentru firmele multinaționale, înregistrându-se, totodată, o reducere a costurilor tranzacționale (de exemplu, transferul veniturilor în străinătate, dezvoltarea unor relații de existența de relații conflictuale î ; apariția structurilor regionale; întărirea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
numeroase benefi cii de pe urma atragerii investitorilor străini. Reglementarea la nivel global rămâne o posibilitate teoretică, care suferă, însă, de așa numita problemă “free rider”, de vreme ce va exista mereu cel puțin o jurisdicție care să vrea să accepte piețele fin anc iare offshore. Teoria determinismului tehnologic consideră, de as emenea, că glo balizarea financiară contemporană este diferită de cea de dinainte de 1914. Atunci, costurile relativ ridicate și întârzier ile în comunicarea informațiilor, slaba dezvoltare a piețelor financiare și a ser vic iilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fel lucrurile, globalizarea financiară nu apare dr ept ceva distructiv, ca o amenințare la identitate, acel ceva care să anuleze specificu l, ci ca un fenomen care conservă, afirmă și potențează națiunile. Dacă ne referim la necesitatea globalizării fin anc iare, din punctul de vedere al granițelor teritoriale, am constata c ă s uveranitatea, puterea sta tală și teritorialitatea sunt, astăzi, complex int errelaționate, prin apariția de noi forme non teritoriale de organizare financiară, în domeniul global - corporații multinaționale, agenții internaționale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiare. Finanțare a d ezvoltării economice, cât și a extinderii afacerilor nu se mai bazează atât de mu lt pe creditele bancare în noua etapă a globalizării economice. În ultimul deceniu, dezvoltarea pie țelor financiare și globalizarea fluxurilor fin anc iare au influențat activitatea băncilor care au făcut eforturi pentru a se ada pta noilor condiții. Progresul tehnic, inovațiile financiare, procesul de dere gle mentare au creat noi posibilități concu rența nvestiționale pe piețele monetare și financiare , c eea ce a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ii bănci internaționale au luat ființă în Veneția. Înainte de secolul al XIX lea, orizontul geografic al finanțelor interna ționale era relativ limitat față de ceea ce ave a s ă urmeze la acea vreme, băn cile italiene folosind diferite instrumente fin anc iare pentru a finanța atât co merțul, cât și guvernele din zona mediteraneană , i ar pe măsură ce comerțul s a dezvoltat în Europa, inovațiile financiare s au răspândit, spre nord, prin scrisori de credit dezvoltate la Târgurile din Cha mpagne și la
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]