465 matches
-
lecțiile de propagandă, fiindcă mulți tineri erau navetiști. Conducerea PMR și UTM a exploatării a luat hotărârea ca propagandiștii să citească articole din presă, cu respectivele documente la sectoarele miniere înainte de efectuarea apelului nominal. Astfel erau informați nu numai UTM- iștii și membrii PMR ci și marea masă de muncitori. Corespondența cu Zmeurica își urma un curs normal. Matei a încheiat anul școlar de la liceu cu medii destul de bune. Cei doi tineri nu s-au mai văzut până în vară când aveau
18 ZMEURICA; PLANUL VALEV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422310065.html [Corola-blog/BlogPost/359103_a_360432]
-
numai bună spre a răsturna, nu doar carul cel mare... Privind în jur, nu e deloc greu de observat cum scânteia zâzaniei se aprinde cu ușurință din nimic și apoi arde totul în vâlvătăi. Atâtea și atâtea vorbe aprinse ca iasca care zboară pretutindeni, în piețe, tramvaie, ziare, emisiuni și luând locul argumentelor, ard, pârjolesc, mutilează, produc atâtea conflicte care escaladează până la războaie... Se pare că graiul articulat, vorbele, în loc să-l ajute pe om, au devenit călcâiul vulnerabil, slăbiciunea lui. Și
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443456784.html [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
ancestrale,/ Gânditorul din Hamangia/împreună cu tribul său/ se temeau de apariția scrisului, / acele semen prevestitoare de rău/” cine va mai asculta cântecele și gândurile noastre/ când nimeni nu știe să citească/și scrisul pe piatră costă/ cât un cibăr de iască?”/ își ziceau ieșind din grote ... Vremurile se rostogoleau vremuind generații/ și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, /menestreli de prin toate castelele Europei/încălzeau saloanele cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Internetul_suportul_spiritului_uman_interviu_al_florin_tene_1326289831.html [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, /menestreli de prin toate castelele Europei/încălzeau saloanele cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească/iar cartea e scumpă/și poate să ardă ca o iască?” ...și Dumnezeu a mai întors/căteva pagini de secole, / poeții la colțurile piețelor/ unor simpozioane/ prevestesc sfârșitul Poeziei: Nimeni nu mai citește/ o carte/ și internetul ne fură cititorii” , /nevăzând că Poezia/încălțată cu sandale din pielea/ cerului/ venind din
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Internetul_suportul_spiritului_uman_interviu_al_florin_tene_1326289831.html [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
și desvoltat simțul ideologic și la o carieră literară, lectura cărților, aprecierea limbii ebraice. În ceea ce privește David ben Gurion, a fost cel care a avut cea mai mare influență asupra mea, să știu a mă lupta cu viața, chiar și atunci când iești” Susținut de un mic colectiv, nu trebuie să cedezi. Ben Gurion a fost un înțelept. Nu a fost niciodată singur, căci întotdeauna avea o idee pe care o dezvolta. Atunci când a afirmat „popor cu însușiri", a fost convins de cele
ÎN MEMORIA LUI SHIMON PERES de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1477033584.html [Corola-blog/BlogPost/371738_a_373067]
-
strigă îndurare? Cei mulți nu recunosc că au greșit și-n orice clipă sunt din nou în stare să facă-același lucru înmiit. - Nu tu ești cel menit să pedepsească. Există pentru asta un destin ce poartă-n mână cremene și iască cu care-aprinde codrii-ntregi de chin . - La ce folos când în această viață își fac de cap și își bat joc de noi, când în prostia noastră se răsfață sfidând și pe acum și pe apoi? - Tu rabzi acum, ei
DIALOG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1461129759.html [Corola-blog/BlogPost/381926_a_383255]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > FLORI DE HAR Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Prin desișul vieții mele scuturând de flori, o iască, străbătut-am drumuri grele cu toiagul meu din pască. Mulți ciulini își prinse stârvul pe-ale poalei lungi cărare, nechezat de ploi și-amurgul pe sub tălpi i-au prins în floare. Mi-au dospit fără-ncetare nori-n rănile-mi
FLORI DE HAR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1467020984.html [Corola-blog/BlogPost/378071_a_379400]
-
mie așa despre ruș’? - Sovietici, mamă mare, sovietici, nu ruși. - Ha, ruș’, sovietici, tot un drac! - Stai liniștită, mamă mare, mă face pionier pentru că învăț bine! - Da? Bine, învață maică, învață, că eu n-am apucat șî cum tu nu iești prea zdravăn, cartea o să te salveze să ai șî tu o viață măi ușoară, să nu rămâi pă coclaurile iestea, s-a potolit Hobzoaica privindu-mă cu drag. Apoi a băgat mâna în sân și a scos o batistă înnodată
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
ale plăcuților săi, cât și prin sfintele lor moaște, pline de duh și de adevăr. Prin Mântuitorul, mucenicul învață să trăiască drept, să discearnă binele de rău și, în orice loc sau moment al vieții sale, el dorește să tră¬iască numai cu Dumnezeu. Faptul că mucenicul își pecetluiește crezul său prin moarte violentă, aceasta nu înseamnă că el dorește neaparat moartea. Cu toate acestea, tre¬buie totuși să subliniem faptul că el este conștient că doar prin jertfa mucenicească a
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
unchiului, topite de dogoare, picături de apă se prelingeau pe jos. - Cum drac, băă, cogiocu tău nu-i ud? - Nu-i ud, că dorm cu grijă. Decât să stau în cojocul ud, mai bine nu dorm. - Așee, băăă, vedz, tu iești cioban bun! M-am umflat în pene. - Măi diemult, ierea în Slăvei poienari, unu de-ai lu Dobrei. Ave oi multe șî pe toamnă, la o nedeie, o dat sfoară că tocmește ciobani, să plece la pustă, la iernat. Or
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Arcași, Cantacuzinca, Moldovca Brașoveanovca, Pădureț, Urâta, Șerbani, Arnautovca (lângă Voznerensk); Baraboi, Grădinița, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (lângă Odessa); Coșuri, Gușa, Șura-Bondureni, Buda, Soroca, Chișleac, Bursuci, Odaeva, Șura (lângă Gaisân) etc. Th. Burada înfățișează din gubernia Cherson în 1893 următoarele sate moldovenești: Iasca, Grădinița, Sevărtaica, Belcauca (spre Ovideopol), Mălăiești, Floarea, Tei, Coșarca, Buturul, Perperița, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Tașlâc, Doroțcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca și Cantacuzinovca. Același aromân Burada în 1906 găsește în Podolia satele românești: Lescovăț, Ruda, Ivaneț, Rogozna, Studenița
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Nu îndurare cer ci-nțelepciune Să pot zidi ceea ce-am început Să las Moldovei mele o minune, O navă-mpărătească pe pământ. Nu voi decât aici Casa Domnească Chiliile și-un zid apărător Și de ar fi din clopote de iască Să-ți împlinesc această rugă sunt dator. Diecii-n strană tainică-mplinire Cântări, tropane și psalmii cei sfinți În trudă multă mute-i în Psaltire Să nu rămână taină în părinți. În sfinte cărți de dreaptă-nvățătură Vă cer nu
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Culese_din_atlet_moldav_aut_marian_malciu_1377890438.html [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
în sinea mea îmi spuneam: „Na, c-am dat de dra- cu’, am încurcat-o, ce măi!”. Într-o bună zi, scos din țâțâni, taică-meu s-a luat de Băloasa: - Bine, fă, lea Ioană, păi ieu credeam că tale, iești muiere cinstită! - Ancailea, zău, hai ca-i zâs-o, numa’ asta n-o măi auzâsem! Da’ ce-ai mă, Măriene, ce moarti ț-am făcut, de te iei așa tam-nesam de mine? - Păi bine, fă, lele, ai început să-m
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
Podișor Publicat în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului Mondenități Ostenit de un precar mers pe sârmă Cu echilibrul impus de tăceri interzise Și vinovați de a nu ține ritmul pașilor - Ce dezmăț în poiana de iască și truveri tembeli - Fumăm narghileaua pe rând slobozind rotocoale Întârâtând slăbiciunea abstinenților Facem poștă gânduri arvunite Pe care alții nu dau doi bani Și traficăm la greu mișcări de coapse Când bătrânii își fac semnul crucii Că ce lume au
MONDENITĂŢI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Mondenitati_george_nicolae_podisor_1363154742.html [Corola-blog/BlogPost/352581_a_353910]
-
spus Rhenos, iar Romani ,,Rhemus -se vede treaba că i-ai impresionat prin puterile tale. Dar ajuns pe pământul germanilor, desvăluindu-le uriașa ta putere și înțelepciune te-au numit,,TATA Rhein !! Tot privindu-te, m-am întrebat nu odată de unde iești, care-ți sunt originele ? De unde-ți sunt puterile neîntrecute? -Provin din masivul muntos Keiserstulm Apoi, am aflat că în fapt ești destul de bine întărit de cele 13 izvoare care-ți dau noi și noi puteri! Vezi, dragul meu Rin că
RINUL de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1442419562.html [Corola-blog/BlogPost/362918_a_364247]
-
și le vinde la ciobanii de la alte stâni. S-or uitat la dumneata și-or zis ”gipsy, gipsy...” - Mânce-i-ar hiriș cu pe tinie cu tot! Părea enervat; eu nu mă mai puteam opri din râs. - Am zâs că iești baiat bun, da tu iești on hoț! a exclamat. Apoi a zâmbit. M-am bucurat nespus. În jur de ora 14, oile s-au culcat. Ne-am așezat și noi, la dunga prăpastiei. Cu ochii spre Tăul Mijii, am scos
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
de la alte stâni. S-or uitat la dumneata și-or zis ”gipsy, gipsy...” - Mânce-i-ar hiriș cu pe tinie cu tot! Părea enervat; eu nu mă mai puteam opri din râs. - Am zâs că iești baiat bun, da tu iești on hoț! a exclamat. Apoi a zâmbit. M-am bucurat nespus. În jur de ora 14, oile s-au culcat. Ne-am așezat și noi, la dunga prăpastiei. Cu ochii spre Tăul Mijii, am scos să mâncăm. Între timp, un
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
sub titlul ,,Poporul lui Traian” nu-și uită salvatorul - personalității primarului Cernăuților din anii 1940-1941: Traian Popovici, răstimp foarte dramatic pentru toți bucovinenii, iar pentru populația evreiască din urbe - de un tragism zguduitor. Această evocare - cu scânteieri de cremene și iască, adică de străvechi amnar, cu vibrații specifice neorealismului italian -, are ca sursă o provocare externă, de peste Ocean: vâlva stârnită, în special în mediile electronice, de hotărârea companiei canadiene ,,Veni Vici Entertainment” din Toronto de a începe filmările unei pelicule artistice
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
divine într-un fel de striptis. Când a terminat și a sărit în apă a auzit aplauzele publicului. Abia pe urmă a văzut capul lui Ionel tocmai acolo unde nu-l căuta. S-au bălăcit de mai mare dragul. Au iești goi ca peștii și în această ținută au repus vela în vânt. Barca a pornit liniști și lin pe unduitoarea apă spre destinația dată pilotului. După ce soarele ajutat de mici mângâieri reciproce i-a încălzit cum se cuvine nu se
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
banc de prin anii '50. “La o recepție, atașatul cultural de la ambasada rusă își șterge sistematic mucii cu degetele. La un moment dat gazdă nu mai suportă, se duce în fața lui și îi spune: - Niet kultiura ! Rusul răspunde arogant: - Kultiura iești, batistă niet !” Referință Bibliografica: Despre cultura anumitor scriitori / Dan Norea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1309, Anul IV, 01 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DESPRE CULTURA ANUMITOR SCRIITORI de DAN NOREA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1406874859.html [Corola-blog/BlogPost/342294_a_343623]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎMBRĂȚIȘĂRI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1438 din 08 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului File îgălbenite rup din calendar Peste ger și iască picură amnar, Troienite nopți intonând furtună Fur o crizantemă pentru vreme bună. Și aprind gutuia ca un lampadar Fluturii odăii nici nu au habar, Îți ascult colindul cu o floare dalbă Înspre dimineață am s-o pun în salbă. Mă
ÎMBRĂȚIȘĂRI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1418030494.html [Corola-blog/BlogPost/382076_a_383405]
-
hala alb! Era Unchiu Culiță, fratele mai mic al Tușii Anuța. M-am ridicat să-l salut. - Noa așeee, băăă, glăsui el râzând, binie că te-ntălni! M-am temut io că dau de tinie p-ici! O dzâs mamică-ta că iești în Roșiile de doauă dzâle. Haida, șui aci, nu mai sta, ca ni-i grabă! Să râd sau să plâng? Avusesem de gand să mai stau la munte o zi dar mă răzgândisem, fără niciun motiv, si coborâsem pe vale
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
nu-s buni! Că iei ar fi buni, da ore tu nu vezi că-s cu coaja și plini de lichieni? - Și eu ce să le fac? - Du-te, băăă, si ada unii cum trăbuie, ce drac, ca doară nu iești andicapat, dzău... Am umblat hectare de pădure să găsesc un brad căzut, cu cepi fără coaja și, mai ales, de grosimea potrivită. Unchiu era în fața stânii, agață o străcătoare pe culme. Cum a pus ochii pe mine, a și zis
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
Dumnezeiască. Ea călugăria într-un schit de maici, Înălțat în roșul unui câmp de maci. Dintr-o întâmplare, într-o zi de vară, Călător pe drumuri purtând grea povară, Tânărul alese să se odihnească, Pe câmpul de maci, pern-având o iască. Din îndepărtare, ca un nor suav Venea o fecioară cu un aer grav. Se trezi în față cu acest străin; Ar fi vrut să fugă dar ceva Divin, Ca pe o statuie a țintito-n loc, Nu știa de este
CRISTINA DELEANU & GEORGE MIHAITA de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1461597810.html [Corola-blog/BlogPost/380361_a_381690]
-
am atins cu mirarea Cu râvna, descumpănirea Cu gestul sculptat Cu sângele cuvintelor nerostite Nu valorează nimic, nimic. Gânduri viscolit-am cu aprinderi Fața valurilor Cuibul vulturilor Stâncile Dincolo de hotarul urcării În fântâna începutului gândului Când deodată... Fulgerător Cremene și iască reușesc să ivească Fără rostire Scânteiere-n vânt Noul lor cuvânt. În sunetul tăcerilor La ceasul reînvierii Statuilor din noi. Aprind cu bucurie Lânga tine Lumina Cuvântului Referință Bibliografică: Larma sufletului / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 738
LARMA SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Larma_sufletului_elena_armenescu_1357548683.html [Corola-blog/BlogPost/348930_a_350259]