4 matches
-
Siracuza. Toți aceștia sunt ghicitori (manteis), autori de oracole hresmologoi , purificatori (cathartes). „ Cu obrăjei ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina/ Se furișează pînditor/ Privind la Cătălina./” Doi obraji rumeni. Rubedo. Stadiu inconfundabil din alchimie. Dar și culoarea aurului. Iatromanții celebri aveau În componența lor un organ de aur. Pitagora și-a arătat „coapsa de aur” asistenței Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. dovedind prin aceasta că este epifania lui Apollo. Zeii popoarelor fino-ugrice, vogulii și ostiacii, aveau antebrațele de aur
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
mani- festări religioase, dar și dintre tipul de extaz specific bacantelor dionisiace, pe de o parte, și cel specific iatromanților asceți (inclusiv preoților lui Zalmoxis), pe de altă parte. Dar nu era vorba doar de diferență, ci și de concurență. Iatromanții - conchide Culianu - „reprezintă o categorie specială de extatici, diferită de aceea a bacantelor, dar aflată uneori în concurență cu ea” (248, p. 62). Probabil că rivalitatea dintre cele două tipuri de culte și dintre cele două tipuri de extaz l-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
timpul lui Baal Șem Tov, despre care tradiția spune că ar fi avut revelația mistică într-o peșteră din Carpații Orientali în jurul anului 1730. Asocierea propusă de profesorul Idel ar putea fi îndreptățită, fiind vorba de practici similare (psihanodia, incubatio, iatromanția etc.) atestate în aceeași zonă geografică (Moldova) și cam în aceeași epocă (secolele XVII-XVIII). Evident, Moshe Idel rămâne precaut, nefăcând legături mecanice. El vor- bește doar de o posibilă „consonanță” între „tradițiile mistice evreiești existente în surse mult mai vechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cazuri, facultățile divinatorii ale personajului și capacitățile sale taumaturgice, manifestate de preferință În sfera medicală, se traduc În instituirea unor noi culte care se alătură centrelor oraculare de tradiție Îndelungată, adesea luate ca model pentru noile Întemeieri ce țin de iatromanție. Și În acest caz, tot un singur episod poate servi drept oglindă a unui obicei cu siguranță mult mai răspândit decât transpare din documentația noastră ce cunoaște totuși cazuri analoage: cel al Pelerinului Proteus pentru care stă martor tot Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]