60 matches
-
aparență chiar contrazicătoare șirul evenimentelor petrecute în timpuri așa de îndepărtate, credem că trebuie admise numaidecât următoarele migrațiuni ale Dacilor. Mai întâi respinși de Macedoneni, ei trec Dunărea împreună cu Geții și se opresc in câmpia munteană. Venind aici peste Dacii Iazigii, Dacii sunt grămădiți în Transilvania, unde trecând apoi și Iazigii Metanaști, Dacii sunt restrânși tot mai spre apusul acestei țări și în Banatul Timișoarei. Vom vedea mai jos că identitatea demonstrată a naționalității gete și dace, ambele de rasă tracă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
îndepărtate, credem că trebuie admise numaidecât următoarele migrațiuni ale Dacilor. Mai întâi respinși de Macedoneni, ei trec Dunărea împreună cu Geții și se opresc in câmpia munteană. Venind aici peste Dacii Iazigii, Dacii sunt grămădiți în Transilvania, unde trecând apoi și Iazigii Metanaști, Dacii sunt restrânși tot mai spre apusul acestei țări și în Banatul Timișoarei. Vom vedea mai jos că identitatea demonstrată a naționalității gete și dace, ambele de rasă tracă, cere și ea numaidecât această origine a lor comună la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pare a fi fost prea timpurie, deoarece după moartea lui Boerebiste, aflăm că regatul său se împarte iarăși în patru părți. Una din aceste părți au fost fără îndoială Geții din câmpia Dunării; alta va fi fost regiunea locuită de Iazigii din Moldova și munții răsăriteni ai Transilvaniei; a treia va fi cuprins pe Sarmați, iar a patra reprezintă pe tribul până atunci domnitor al Dacilor. Un pericol însă mult mai amenințător se apropia de Dacia dinspre sud, cucerirea romană, și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
timpuriu închegată din elemente deosebite, nealipite unul de altul prin nicio legătură, se desface în patru părți, care par a fi fost reprezentate prin popoarele principale ce trăiau pe atunci în Dacia, anume: Dacii din Transilvania, Geții din câmpia Munteniei, Iazigii de prin Moldova și munții răsăriteni și Sarmații care vor fi locuit și ei într-o parte a Transilvaniei. Moartea dictatorului, aruncând imperiul roman iarăși în groazele războiului civil, Dacii reîncep pustiirea provinciilor romane. Totuși găsim că Dacii de astă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
încârligată, al cărui fier subsese Din ierburi ucigașe un suc înveninat.” Această descriere admirabilă reînvie în chip plastic scenele de groază ce se petreceau la năvălirea barbarilor de peste Dunăre, și cu toate că înspre Tomi vor fi trecut mai ales Geții și Iazigii, nu trebuie să credem că aspectul și purtarea Dacilor să fi fost mai puțin înfricoșată. După ce Romanii înădușă această răscoală amenințătoare, ei iau măsura prea înțeleaptă de a declara în mod oficial Moesia drept provincie romană, a cărei întâietate propretor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
însă împăratul ajunsese în Roma și îi vine știre că «Decebal face multe contra legăturii păcii, că primește iarăși dezertori, reîntărește cetățile, cercetează prin soli națiunile vecine, pedepsește pe acele ce nu primise a fi în partea lui, luând bunăoară Iazigilor o parte de pământ», și altele multe. Aceste auzându-le Traian, face de îndată să se decreteze din partea senatului pe Decebal de dușman al poporului roman și se hotărăște a pleca numaidecât iarăși în persoană în contra regelui dac. În această de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
roman îi iese înainte și-1 primește cu dragoste. Pe șăicile ce adusese armata romană pană aici, trece o parte din ea la Drubetis pentru a ocupa acest oraș dușman și a îndepărta oștirile dace. Mai multe triburi, gete și iazige se supun lui Traian. Arele gete, ce am văzut că locuiau în Valachia, sunt îmbrăcate ca și Dacii, iar Iazigii poartă niște haine până la talie strânse pe corp și terminate printr-o fustă lungă până în pământ și creață, încât de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
din ea la Drubetis pentru a ocupa acest oraș dușman și a îndepărta oștirile dace. Mai multe triburi, gete și iazige se supun lui Traian. Arele gete, ce am văzut că locuiau în Valachia, sunt îmbrăcate ca și Dacii, iar Iazigii poartă niște haine până la talie strânse pe corp și terminate printr-o fustă lungă până în pământ și creață, încât de departe au aparența unor femei. Iazigii care fusese pedepsiți de Decebal cu luarea unei părți din pământul lor, ca unii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
gete, ce am văzut că locuiau în Valachia, sunt îmbrăcate ca și Dacii, iar Iazigii poartă niște haine până la talie strânse pe corp și terminate printr-o fustă lungă până în pământ și creață, încât de departe au aparența unor femei. Iazigii care fusese pedepsiți de Decebal cu luarea unei părți din pământul lor, ca unii ce refuzaseră a se alia cu Dacii , fură cei dintâi ce se închinară lui Traian. Romanii iau după aceea un lagăr întărit al Dacilor construit după
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
toți moștenitorii, băieți și fete . Dacă la această coabitare daco- germanică și daco-romană cu germanicii adăugăm coabitarea cu celții a căror nume sunt evidente în „dun-umurile” rămase (Singidunum, Noviodunum, Gali-Galați și Galiția), combinată cu întrepă trunderea timpurie a sarmaților iranieni (iazigii - iasii de mai târziu, de la care avem numele Iașilor și roxolanii din vestul Daciei, aliați ai marcomanilor germanici în războaiele din 165- 175 și 177-180, din timpul împăratului filosof Marc Aurelius), putem afirma că sinteza devenirii inițiale a românilor, a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
secolele X-XIII. Pușcariu îi menționează în acest sens mai întâi pe pecenegi, care însă nu sunt turcici. Toponime ca Peceneaga, Pecenegul, Beșineu, Beșinou, Beșinova, răspândite pe teritoriul dacoromân, provin de la rădăcina autohtonă vesǐ, echivalentul lui vicus, la fel ca uzii, iazigii menționați de autor în continuare ca neamuri turcice (Ib.). Nici cumanii de la noi nu sunt turcici întrucât acest nume este supraetnic și nu are nimic comun ca etnie cu populațiile pomenite sub acest nume prin alte părți. Se pune mare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
suprapus peste geți și împreună cu ei ar fi intrat în simbioză cu romanii. Pentru aceasta a fost nevoie ca slavii să fie prezenți pe teritoriu dacic la începutul erei noastre. Soluția, la care va recurge și Iorga, a fost ca iazigii din Moldova să fie luați drept slavi. În consecință, Eminescu îl aduce la curtea lui Decebal, când acesta era deja învins, pe Iaromir, principele acelor iazigi, în dubla postură de prizonier și de prezumtiv asociat. Preocupat de componenta dacică a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
{EminescuOpVIII 35} TEATRUL ORIGINAL DRAMELE ISTORICE DODECAMERON DRAMATIC DECEBAL [PERSOANELE] DECEBAL BORIS un principe dac IAROMIR un principe iazig CELSUS un roman la curtea lui Decebal LONGIN legatul Romei DOCHIA nepoata fostului rege Diurpaneu TRAIAN împăratul Romei UN PAGIU] [ ACTUL I ] 2254 [CÎNTECUL FAURILOR DE ARME] O lume zace În roș oțel, Ce vreți a face Făceți din el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dă! O, zimbru al Moldovei, capul crunt În noapte[a]-istoriei îl ridici cu fală Și-nfricoșat îl scuturi. Vie! Vie! Este serbare, domnii mei, serbare! Victoria dentîi după cădere, Ziua dentîi după adânca noapte. Azi oastea noastră a învins iazigii... Astăzi amicii, mâne însași ea! Ieri cine mă știa?... Cine știa Că-mi trece-n minte ca să-mi pun genunchiul Pe fruntea-ngrozitoarei * armii - pe acel sigil Cu care istoria nențeleasă, veche Pecetluit-a-n cartea lumei soarta Popoarălor?... Azi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în creația sa tomitană de geți, meterci, colchi, sarmați, panoni, traci, iliri, besi, sciți, bistoni, odrisi, cimerei - la care Plinius adaugă alte multe denumiri c are cuprind și nordul Carpaților și al Mării Negr e. P rintre aceștia se află iazigii sarmați, localizați începând din vecinătatea germanicilor spre est până în Asia, acoperind vii toarele teritorii ale Poloniei, Moscoviei și Tartariei. Mulțime a ac estor denumiri de triburi vorbește de la sine despre proporțiile și puterea imperiului creat de Burebista, pentru cuceri rea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
era accentuată. Sub aspect religios, universul spiritual al locuitorilor din nord-vest era dominat întrutotul de păgânism, lipsesc complet urmele creștine, iar populația autohtonă și-a conservat propria civilizație până în pragul secolului al V-lea, la fel și tradițiile spirituale. Sarmații (iazigii) au morminte de înhumație, iar germanii (vizigoții, gepizii) practicau același rit funerar. Locuitorii autohtoni din vest și nord-vest nu aflaseră, între 275-400, de creștinism. În concluzie, în secolul al IV-lea, viața religioasă din spațiul carpato-dunăreano-pontic este un tablou cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
puterea la Dunăre, au fost refăcute castrele pe ambele maluri, prin contribuția populației romanizate din zonă. 2 După această introducere asupra naturii raporturilor dintre autohtoni și alogeni, să urmărim în continuare, în mod sistematic, evoluția acestor raporturi. După 275, sarmații (iazigii) erau prezenți doar în Banat. Ammianus Marcellinus, prin informațiile pe care le furnizează despre sarmați, despre conflictele dintre ei, atestă existența, în secolul al IV-lea, a populației sarmato-iazige și în Banat, alături de autohtoni, conform datelor arheologiei și numismaticii. Sarmații
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau prezenți doar în Banat. Ammianus Marcellinus, prin informațiile pe care le furnizează despre sarmați, despre conflictele dintre ei, atestă existența, în secolul al IV-lea, a populației sarmato-iazige și în Banat, alături de autohtoni, conform datelor arheologiei și numismaticii. Sarmații (iazigii) s-au stabilit încă la începutul secolului I d. H., înainte de cucerirea Daciei, în câmpia Tisei, de unde apoi s-au extins treptat spre est, în teritoriile dacilor liberi. După ce autoritățile civile și militare romane au părăsit orașele Daciei, iazigii au pătruns
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numismaticii. Sarmații (iazigii) s-au stabilit încă la începutul secolului I d. H., înainte de cucerirea Daciei, în câmpia Tisei, de unde apoi s-au extins treptat spre est, în teritoriile dacilor liberi. După ce autoritățile civile și militare romane au părăsit orașele Daciei, iazigii au pătruns în vestul Banatului, în teritoriul dintre Mureș și Timiș. Vestigiile iazigilor, cimitirele de înhumație, au fost descoperite în sud-vestul Daciei. Urmele lor, ceramică, unelte, podoabe, monede, sunt cele specifice unei populații pastorale. Pe de altă parte, descoperirile arheologice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cucerirea Daciei, în câmpia Tisei, de unde apoi s-au extins treptat spre est, în teritoriile dacilor liberi. După ce autoritățile civile și militare romane au părăsit orașele Daciei, iazigii au pătruns în vestul Banatului, în teritoriul dintre Mureș și Timiș. Vestigiile iazigilor, cimitirele de înhumație, au fost descoperite în sud-vestul Daciei. Urmele lor, ceramică, unelte, podoabe, monede, sunt cele specifice unei populații pastorale. Pe de altă parte, descoperirile arheologice nu pot fi atribuite, în secolele III-IV, autohtonilor sau iazigilor. Totuși, elementul etno-cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și Timiș. Vestigiile iazigilor, cimitirele de înhumație, au fost descoperite în sud-vestul Daciei. Urmele lor, ceramică, unelte, podoabe, monede, sunt cele specifice unei populații pastorale. Pe de altă parte, descoperirile arheologice nu pot fi atribuite, în secolele III-IV, autohtonilor sau iazigilor. Totuși, elementul etno-cultural autohton este predominant, iar în estul Banatului prezența daco-romanilor este copleșitoare. Raporturile concrete dintre autohtoni (daco-romani) și sarmați (iazigi) nu le cunoaștem prea bine, dar în conviețuirea dintre ei împrumuturile au fost reciproce. Goții, veniți din Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unei populații pastorale. Pe de altă parte, descoperirile arheologice nu pot fi atribuite, în secolele III-IV, autohtonilor sau iazigilor. Totuși, elementul etno-cultural autohton este predominant, iar în estul Banatului prezența daco-romanilor este copleșitoare. Raporturile concrete dintre autohtoni (daco-romani) și sarmați (iazigi) nu le cunoaștem prea bine, dar în conviețuirea dintre ei împrumuturile au fost reciproce. Goții, veniți din Moldova și Muntenia, așadar de la est și sud de Carpați, s-au așezat pe teritoriul fostei provincii romane doar în Transilvania, și anume
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de înaintarea altor grupuri de migratori, mai ales germanici, care au pătruns în spațiul ocupat de ei. Cei dintâi sarmați care s-au deplasat, la începutul secolului I d. H., departe spre vest în înaintarea lor, până în Câmpia Tisei, au fost iazigii. După plecarea lor din regiunile est-carpatice, locul lor a fost luat de roxolani. Despre sarmați, nomazi și războinici, ne vorbește geograful Pomponius Mela (prima jumătate a secolului I d.H.): "Sarmații nu locuiesc în orașe și nu au așezări statornice. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au inițiat raiduri repetate în provinciile romane din sudul Dunării. Ei au rămas între Carpați și Nistru (frontiera romană de la Dunărea de Jos) și s-au amestecat în scurt timp cu roxolanii, populație sarmată care a înaintat spre vest în urma iazigilor. Ajunși la Dunărea de Jos, sarmații au venit în contact direct cu populația dacică, dar infiltrarea lor în aceste teritorii, începând din secolul I d. H., s-a desfășurat treptat, în etape, la început în proporții reduse și doar în zonele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de populația locală (dacică). În Moldova, la vest de Siret, lipsesc descoperiri sarmatice, deoarece infiltrarea lor nu s-a produs și pe valea Siretului, ce străbătea zone înalte locuite de daci liber, în secolul II d. H.8 Între sarmați, iazigii din Câmpia Tisei și roxolanii aflați la est de Carpați, s-au păstrat legături pe la nord de munți, cale lungă și ocolitoare, neprielnică pentru populațiile nomade. Cele două seminții sarmatice, iazigii și roxolanii, întrețineau legături comerciale directe între ele, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]