60 matches
-
liber, în secolul II d. H.8 Între sarmați, iazigii din Câmpia Tisei și roxolanii aflați la est de Carpați, s-au păstrat legături pe la nord de munți, cale lungă și ocolitoare, neprielnică pentru populațiile nomade. Cele două seminții sarmatice, iazigii și roxolanii, întrețineau legături comerciale directe între ele, prin teritoriul Daciei, cu aprobarea guvernatorului provinciei, în vremea lui Marcus Aurelius (161-180). Sarmații care s-au instalat în teritoriile dacice de la est și sud de Carpați (în Bugeac și Bărăgan) și-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și renunță la viața nomadă. Sarmații care aparțin acestui val (secolele II-III) au inclus o parte a uniunii de triburi alane, care, în primele secole după Hristos, ocupau zone întinse din stepele de la nordul Munților Caucaz și al Mării Caspice. Iazigii au ajuns la începutul secolului I d. H. în teritoriile est-carpatice stăpânite de dacii liberi, o parte din ei s-a infiltrat pe valea Nistrului mijlociu, au ocolit Carpații pe la nord și au coborât apoi în Câmpia Tisei, cu acordul romanilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului I d. H. în teritoriile est-carpatice stăpânite de dacii liberi, o parte din ei s-a infiltrat pe valea Nistrului mijlociu, au ocolit Carpații pe la nord și au coborât apoi în Câmpia Tisei, cu acordul romanilor sau la sugestia lor. Iazigii erau reduși ca număr, la început, ocupau doar partea de nord a Câmpiei Tisei. După sosirea lor aici, ei au intrat în alianță cu cvazii (populație germanică). În războaiele ulterioare dintre daci și romani, pentru cucerirea Daciei, iazigii au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sugestia lor. Iazigii erau reduși ca număr, la început, ocupau doar partea de nord a Câmpiei Tisei. După sosirea lor aici, ei au intrat în alianță cu cvazii (populație germanică). În războaiele ulterioare dintre daci și romani, pentru cucerirea Daciei, iazigii au fost aliații romanilor. După cucerirea Daciei și transformarea ei în provincie romană, s-au produs schimbări importante în istoria iazigilor, numărul lor a crescut rapid prin strămutarea în Câmpia Tisei și a celorlalți iazigi din regiunile de la est de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei au intrat în alianță cu cvazii (populație germanică). În războaiele ulterioare dintre daci și romani, pentru cucerirea Daciei, iazigii au fost aliații romanilor. După cucerirea Daciei și transformarea ei în provincie romană, s-au produs schimbări importante în istoria iazigilor, numărul lor a crescut rapid prin strămutarea în Câmpia Tisei și a celorlalți iazigi din regiunile de la est de Carpați. O dată cu aceștia au pătruns și primele grupuri de roxolani. În acest fel, a început infiltrarea sarmatică sistematică în zona Tisei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sistematică în zona Tisei și a ținuturilor de câmpie adiacente de-a lungul Mureșului și al Crișurilor. Ponderea sarmaților a crescut în zonă, iar raporturile lor cu romanii erau strânse și amicale-produsele romane sunt abundente în așezările sarmatice. Dar implicarea iazigilor în războaiele marcomanice, sub Marcus Aurelius (după 166), a agravat raporturile cu romanii, iazigii au inițiat atacuri împotriva provinciilor romane. Romanii urmăreau să anihileze alianța iazigilor cu populațiile germanice sau cu roxolanii de la est de Carpați. Dar începând cu mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și al Crișurilor. Ponderea sarmaților a crescut în zonă, iar raporturile lor cu romanii erau strânse și amicale-produsele romane sunt abundente în așezările sarmatice. Dar implicarea iazigilor în războaiele marcomanice, sub Marcus Aurelius (după 166), a agravat raporturile cu romanii, iazigii au inițiat atacuri împotriva provinciilor romane. Romanii urmăreau să anihileze alianța iazigilor cu populațiile germanice sau cu roxolanii de la est de Carpați. Dar începând cu mijlocul secolului III d. H., romanii n-au mai putut controla Câmpia Tisei, unde au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu romanii erau strânse și amicale-produsele romane sunt abundente în așezările sarmatice. Dar implicarea iazigilor în războaiele marcomanice, sub Marcus Aurelius (după 166), a agravat raporturile cu romanii, iazigii au inițiat atacuri împotriva provinciilor romane. Romanii urmăreau să anihileze alianța iazigilor cu populațiile germanice sau cu roxolanii de la est de Carpați. Dar începând cu mijlocul secolului III d. H., romanii n-au mai putut controla Câmpia Tisei, unde au pătruns roxolanii. Iar după 275, romanii n-au mai controlat pe iazigi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lor cu geto-dacii, în MN 3, 1976, p. 115-124; Idem, Date noi cu privire la pătrunderea sarmaților în teritoriul geto-dacic, în SCIVA 44, 1993, 2, p. 135-169; 47, 1996, p. 297-312. 8. Istoria Românilor, vol. II, p. 668-669; C. Daicoviciu, Banatul și iazigii, în Apulum 1, 1939-1942, p. 98-109; V. I. Grosu, Sarmații în spațiul geto-dacic răsăritean, în Arh.Mold. 18, 1995, p. 133-186. 9. Istoria Românilor, vol. II, p. 669-675; I. Nestor, Sarmații, în Istoria României, I, 1960, p. 671-682. 10. Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au desprins și alcătuiau ramura nordică a tracilor, constituind populația autohtonă a spațiului carpato-dunăreano-pontic. În teritoriile întinse ocupate de geto-daci au pătruns, în decursul veacurilor, și alte etnii, cum au fost sciții iranieni (agatârșii), coloniștii greci, celții, bastarnii, sarmații (iazigi și roxolani), dar acestea n-au schimbat caracterul etnic al spațiului autohton. În secolele I î. H-I. d. H., s-a închegat aici un mare regat dacic ce a dăinuit de la Burebista (82-44 î. H) până la Decebal (87-106 d.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]