66 matches
-
urmă: totul e relativ; nu există o realitate esențială; mijloacele ,clasice" ale cunoașterii s-au epuizat. Fără nici o îndoială, nu numai că Albert Einstein este cel mai popular om de știință din toate timpurile, dar și un simbol cultural universal. "Iconicitatea" simbolului Einstein e dată și de percepția că spiritul său de geniu trăia într-o lume aparte, ca un singuratic al timpurilor moderne. Cum el însuși s-a putut face responsabil pentru această imagine, construită și prin declararea sau publicarea
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
o situație asemănătoare o prezintă cuvântul fractal. în ambele cazuri, forma cuvântului explică semnificația sa; arbitrarul semnului lingvistic, la care se referea Ferdinand de Saussure, nu mai funcționează aici: ne aflăm în prezența unor cuvinte a căror relație de analogie (iconicitate) cu propria lor semnificație este evidentă. Sunt cuvinte create la date aproape precise, de autori cunoscuți. Scepticismul tradițional Ca la orice noutate, nu au lipsit reacțiile, uneori violente, ale celor care s-au ambiționat să vadă numai riscurile. Terenul era
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
vizual. Pentru a înțelege mai bine sistemul gramaticii vizuale vom încerca o structurare schematică a acesteia. Limbajul vizual poate fi aprehendat raportându-ne la cele trei subcategorii componente, după cum urmează: 1) Gramatica vizuală sau elementele vizuale; 2) Dialectica vizuală (simbolism, iconicitate); 3) Retorica vizuală (artele vizuale, publicitatea). Gramatica vizuală este compusă din patru categorii de elemente: fundamentale, componente, dependente și materiale. La rândul lor, fiecare categorie de elemente este structurată pe subcategorii vizuale. În capitolul 3, Expresia spațio-temporală a imaginii în
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
interdicția, ci obligația de a spune...) Caracterul fascist al limbajului se vădește în lumea noastră mai agresiv ca oricând prin proliferarea scăpată de sub control a publicității. Plecând de la aceste premise, poate fi preluată fără rezerve ideea lui Pierce, potrivit căreia iconicitatea nu se reduce la dimensiunea sa vizuală. În esență, în logica textului lui Pierce termenii de icoană și iconicitate desemnează de o manieră precisă stadiile semnului ca produse ale unui proces de convenționalizare (cu un anumit parcurs istoric) și, pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prin proliferarea scăpată de sub control a publicității. Plecând de la aceste premise, poate fi preluată fără rezerve ideea lui Pierce, potrivit căreia iconicitatea nu se reduce la dimensiunea sa vizuală. În esență, în logica textului lui Pierce termenii de icoană și iconicitate desemnează de o manieră precisă stadiile semnului ca produse ale unui proces de convenționalizare (cu un anumit parcurs istoric) și, pe de altă parte ca un proces prezent de semnificare. Privind astfel chestiunea se poate aprecia faptul că semnul lingvistic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
limbaj” (alți autori observă că mai potrivit ar fi termenul de „acte de discurs”) scot în evidență importanța trăsăturilor iconice în interiorul procesului cotidian de comunicare. De asemenea, contextul unui enunț și spațiul comunicațional este azi într-o mare măsură iconicizat. Iconicitatea care marchează în mod tradițional semnul vizual refulează cu forță în orizontul semnului lingvistic. Înțelegând discursul ca un sistem de relații între părți angajate într-o relație de comunicare (cf. Allan Sekula), putem să admitem că ceea ce suntem și ceea ce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
reacțiile stereotipe ale lecturii nonșalante -, încurajând astfel, nonliteratura. Esențial e altceva: jurnalistul caută să capteze atenția cititorului, cu riscul de a crește lectura non-motivată. Presa încurajează această tendință, mizând pe elemente spectaculoase de titrare, pe diverse tipuri de acroș, de iconicitate, oferind astfel o lectură pregustată, preambalată, preordonată, cu informația (ideea sau mesajul principal) la vedere. De aici, și multitudinea rigorilor de scriitură: gestionarea primului paragraf, formulele de atac și de încheiere, cultivarea conectorilor, aplatizarea semantică a figurilor expresive etc. Spre deosebire de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
limbii, ci o deviere de la modurile dominante de utilizare a limbii. Anulând norma și gramaticalitatea limbii, raportarea se face până la urmă la context. La un inexistent, dar și la un presupus „grad zero” al scriiturii. 1.3.3. Imagine și iconicitate Ne putem întreba în mod firesc ce legătură au toate aceste nuanțări teoretice cu jurnalismul. Aparent, ne îndreptăm spre confirmarea premisei deja enunțate: prin folosirea figurilor stilistice, limbajul jurnalistic aparține literaturii. E foarte greu să demonstrăm contrariul, dacă nu acceptăm
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
limbajelor documentare, vom rezolva multe confuzii. La o extremă, avem textul literar, format dintr-un flux de discursuri greu de exploatat informațional (poemul liric, spre exemplu). La cealaltă extremă, vom întâlni textul jurnalistic, marcat de un număr semnificativ de constrângeri. Iconicitatea ar fi una dintre ele. (6) Iconizarea verbalului vizează favorizarea unei pregnanțe mai mari a mesajului și o empatie mai mare la cititor, stimulat de un univers în care domină asemănarea. Regăsim aici legea generală care dirijează funcționarea mass-media: proximitatea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
icon: acest semn traduce un anume nivel de asemănare cu obiectul model. Iconului i se opune «indicele» (fără raport de asemănare) sau «simbolul», în care raportul cu realitate, este pur convențional.” (J. Dubois [coord.], 1973, p. 248) (6) Aparent, prin iconicitatea cuvântului ne îndepărtăm de la teoria arbitrarietății semnului lingvistic. În lucrarea sa, Descrierea simbolurilor, P. Florenski contrazice această prejudecată, observând omogenitatea plastică a materialului verbal: „Miezul cuvântului îl constituie mai întâi toate imaginile concrete, fie și într-o mică măsură. Fiecărui
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Greimas & J. Courtés, 1979: 222). 3.4. Trăsături caracteristice ale limbajului În cele ce urmează vom discuta trăsăturile fundamentale ale limbajului formulate explicit (Hockett apud J. Lyons, 1977) și/sau implicit (supra F. de Saussure). i) Arbitrarul în opoziție cu iconicitatea (cf. infra semnele iconice); ii) Dualitatea (ceea ce Hockett numește dualitate este cunoscut în lingvistica franceză sub numele de dubla articulare a limbajului André Martinet, Éléments de linguistique générale, Paris, A. Colin, 1960). Limbile naturale sînt articulate, adică structurate de două
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
urmă mod ea permite degajarea structurii și a modului de funcționare, vizînd pe de o parte posibilitatea (sistemul semnelor) și pe de altă parte realitatea (procesul textului care le inserează) și necesitatea (normele care le generează și articulează). 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare 4.4.1. Iconicitate. Față de "verbocentrismul" epocilor trecute, trebuie să admitem că lumea contemporană se situează în bună parte sub semnul imaginii (care domină diverse practici sociale cum ar fi publicitatea, propaganda, mass-media în general). În fața creșterii exponențiale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și a modului de funcționare, vizînd pe de o parte posibilitatea (sistemul semnelor) și pe de altă parte realitatea (procesul textului care le inserează) și necesitatea (normele care le generează și articulează). 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare 4.4.1. Iconicitate. Față de "verbocentrismul" epocilor trecute, trebuie să admitem că lumea contemporană se situează în bună parte sub semnul imaginii (care domină diverse practici sociale cum ar fi publicitatea, propaganda, mass-media în general). În fața creșterii exponențiale a informației, transmiterea cunoștințelor recurge la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al codificări unei experiențe perceptive, necesită un proces de învățare; adesea vedem într-un obiect ceea ce sîntem învățați să vedem. Deși intricarea nivelelor (indicial, iconic, simbolic) a fost deseori subliniată (C.S. Peirce, T. Sebeok, J. Lyons etc.), natura graduală a iconicității (C. Morris, 1964: 191, Iconicity is a matter of degree) nu a fost utilizată ca parametru diferențial pentru o taxinomie a semnelor. Singura tentativă de a utiliza o scară de iconicitate cu douăsprezece nivele îi aparține lui A. Moles (1972
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Peirce, T. Sebeok, J. Lyons etc.), natura graduală a iconicității (C. Morris, 1964: 191, Iconicity is a matter of degree) nu a fost utilizată ca parametru diferențial pentru o taxinomie a semnelor. Singura tentativă de a utiliza o scară de iconicitate cu douăsprezece nivele îi aparține lui A. Moles (1972), care în teoria informațională a schemei încearcă să unifice acest concept fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1972), care în teoria informațională a schemei încearcă să unifice acest concept fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care în teoria informațională a schemei încearcă să unifice acest concept fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în termeni peircieni) Tip subcategorizare Definiție (exemple) 10 fotografie analogon bazat pe o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în termeni peircieni) Tip subcategorizare Definiție (exemple) 10 fotografie analogon bazat pe o reprezentare proiectivă care păstrează corespondențele de perspectivă 9 IMAGINE
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în termeni peircieni) Tip subcategorizare Definiție (exemple) 10 fotografie analogon bazat pe o reprezentare proiectivă care păstrează corespondențele de perspectivă 9 IMAGINE (qualisemn iconic) desen tehnic în perspectivă reprezentare a elementelor și di-mensiunilor obiectului printr-o singură imagine spațială
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnele iconice și simbolice reprezintă analogic sau nu referentul, semnele indiciale implică prezența obiectului cu care se află într-o relație concretă de contiguitate (fumul față de foc, febra față de boală etc.). Pe lîngă implicația de existență, indicialitatea se distinge de iconicitate și simbol prin ponderea sporită a non textualității, a realizării ostensive gestuale (girueta indice al direcției vîntului, barometrul indicator al ploii, mersul legănat indicînd un marinar etc.). Puterea explicativă a acestei trihotomii (corelabilă cu cea ontologică a Primității/Secundității/Terțității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de calitatea indicială" (C.P. 2.306). Tipuri de indicialitate Actualizare Cod Raport referențial oral scris homo materialitate hetero-ma-terialitate LINGVISTICA paralingvistică intonație + + propriu-zisă deixis-ul + + + FIGURATIVĂ săgeți, vectori + + OSTENSIVĂ primară obiectul real + gestul indicării + secundară urme, amprente, simptome, urme fotografiate + + + + + + + Ca și iconicitatea, indicialitatea cunoaște o gradație în raportul față de referent (așa cum o mică fotografie în alb și negru a Giocondei seamănă mai puțin cu modelul real decît tabloul celebrului pictor italian, la fel fotografia unor amprente este o "îndepărtare" de referent, o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]