66 matches
-
vizual. Pentru a înțelege mai bine sistemul gramaticii vizuale vom încerca o structurare schematică a acesteia. Limbajul vizual poate fi aprehendat raportându-ne la cele trei subcategorii componente, după cum urmează: 1) Gramatica vizuală sau elementele vizuale; 2) Dialectica vizuală (simbolism, iconicitate); 3) Retorica vizuală (artele vizuale, publicitatea). Gramatica vizuală este compusă din patru categorii de elemente: fundamentale, componente, dependente și materiale. La rândul lor, fiecare categorie de elemente este structurată pe subcategorii vizuale. În capitolul 3, Expresia spațio-temporală a imaginii în
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
umplerea de sens a celui de-a doilea. Mi-am dat seama astfel ca in pofida caracterului ei abstract, arta lui Silviu Oravitzan e derivată din arta icoanei, din care reține două elemente fundamentale: crucea, ca typos fundamental al oricărei iconicități, așa cum a fost stabilit în definiția Sinodului VII Ecumenic de la Niceea, și lumina de aur, prezență obligatorie în fundalul oricărei icoane.” (Ioan I. Ică jr) Într-o cronică plasitică din revista "România literară" din 16 octombrie 2009, intitulată „Silviu Oravitzan
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
reacțiile stereotipe ale lecturii nonșalante -, încurajând astfel, nonliteratura. Esențial e altceva: jurnalistul caută să capteze atenția cititorului, cu riscul de a crește lectura non-motivată. Presa încurajează această tendință, mizând pe elemente spectaculoase de titrare, pe diverse tipuri de acroș, de iconicitate, oferind astfel o lectură pregustată, preambalată, preordonată, cu informația (ideea sau mesajul principal) la vedere. De aici, și multitudinea rigorilor de scriitură: gestionarea primului paragraf, formulele de atac și de încheiere, cultivarea conectorilor, aplatizarea semantică a figurilor expresive etc. Spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
limbii, ci o deviere de la modurile dominante de utilizare a limbii. Anulând norma și gramaticalitatea limbii, raportarea se face până la urmă la context. La un inexistent, dar și la un presupus „grad zero” al scriiturii. 1.3.3. Imagine și iconicitate Ne putem întreba în mod firesc ce legătură au toate aceste nuanțări teoretice cu jurnalismul. Aparent, ne îndreptăm spre confirmarea premisei deja enunțate: prin folosirea figurilor stilistice, limbajul jurnalistic aparține literaturii. E foarte greu să demonstrăm contrariul, dacă nu acceptăm
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
limbajelor documentare, vom rezolva multe confuzii. La o extremă, avem textul literar, format dintr-un flux de discursuri greu de exploatat informațional (poemul liric, spre exemplu). La cealaltă extremă, vom întâlni textul jurnalistic, marcat de un număr semnificativ de constrângeri. Iconicitatea ar fi una dintre ele. (6) Iconizarea verbalului vizează favorizarea unei pregnanțe mai mari a mesajului și o empatie mai mare la cititor, stimulat de un univers în care domină asemănarea. Regăsim aici legea generală care dirijează funcționarea mass-media: proximitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
icon: acest semn traduce un anume nivel de asemănare cu obiectul model. Iconului i se opune «indicele» (fără raport de asemănare) sau «simbolul», în care raportul cu realitate, este pur convențional.” (J. Dubois [coord.], 1973, p. 248) (6) Aparent, prin iconicitatea cuvântului ne îndepărtăm de la teoria arbitrarietății semnului lingvistic. În lucrarea sa, Descrierea simbolurilor, P. Florenski contrazice această prejudecată, observând omogenitatea plastică a materialului verbal: „Miezul cuvântului îl constituie mai întâi toate imaginile concrete, fie și într-o mică măsură. Fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
finalul baladei, gestul voievodului de a-i condamna pe meșteri prin dărâmarea schelelor semnifică intenția de a fi considerat ctitor al unei opere unice prin măreție și frumusețe. În Patul lui Procust, relevanța mitemului s-ar susține prin intermediul efectului de iconicitate. Charles Sanders Peirce consideră că iconul conține, în principal, două funcții: simbolizarea și imitarea/asemănarea. Conform teoriei lui Peirce, iconul există numai în gândire și are un caracter fulgurant. Filosoful Ed. Husserl comentează ultima caracteristică astfel: percepția momentană a iconului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
către structurile macrodiscursive justifica triunghiul multidisciplinar discurs societate cunoaștere, care se află, de fapt, la baza oricărei ideologii. Înscrisă la răscrucea "pictorială" și "pragmatică" a cunoașterii, semnificației și limbajului, Semiotici textuale participa la înțelegerea și modelarea lumii "în linii simple (iconicitate) sau în forme complicate (indexicalitate și simbolicitate)"p.144), actualizînd o interdisciplinaritate focalizata aptă să surprindă aspectele strategice (sociale și psihologice) ale comunicării sociale. Daniela ROVENȚA-FRUMUȘANI Pledoarie pentru semiotica sau "semio-ce" De ce oameni că voi nu pot să ia lucrurile
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
referențiale sau nivelul structurii mentale independent de sintaxa și fonologie. Structurile conceptuale sau spațiile mentale sunt, potrivit lui Jackendoff (2007), în mare parte autonome de limbă, dar epistemologic anterioare acesteia. Astfel, putem explica de ce un singur obiect (non)verbal va depăși iconicitatea sau nivelul metaformei, sugerând o anumita indexicalitate/ nivelul meta-metaformei sau simbolicitate/ nivelul metasimbolului. Explicăm fluxul de la obiect prin semn către producția de semne prin analiza spațiilor mentale pe care obiectul "țeapă", de exemplu, ar trebui să le activeze pentru spațiul
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
le activeze pentru spațiul cultural românesc: Rețeaua dinamică a domeniilor conceptuale care sunt activate cuprinde trei spații mentale, iar la intersecția acestora se conturează un spațiu implicit: * spațiul senzorial. Printr-o asociere bazată pe inferența sau primitate, se ajunge la iconicitate sau nivelul metaformei. Trăsături precum "metal" și "ascuțit" activează simțul tactil; * spațiul social. "Țeapă" trimite către două domenii: pe de o parte, "instrument de tortură", o instanță de secunditate care ne conduce prin indexicalitate către nivelul meta-metaformei al luptei; pe
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
implicație. Lexicalizările ideologice se pot obține prin strategia negației și a opozițiilor binare. * stilul și retorica: valorile expresive ale unui discurs se regăsesc în alegerile stilistice și retorice ale enunțătorului/ producătorului, care încearcă să construiască structura realului plecând fie de la iconicitatea obiectelor (non)verbale, fie de la indexicalitatea sau simbolicitatea acestora. I.2.c.2. De la acțiune la pasiune După cum am observat, semiotica discursului acțional proiectează pe fata invizibilă a cubului rubik discursiv conceptul de "putere" care poate avea, pe de o
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în strânsă legătură cu economia (du Gay 2006): identitate, reprezentare, reglementări, consum și producție. ÎI.1 . Identitate textuala corporatistă După cum am menționat în I.3., conceptele de "imagine" și "putere" sunt interdependențe. Puterea imaginilor se află tocmai în curgerea de la iconicitate către indexicalitate sau simbolicitate. Imaginea corporatistă nu face excepție de la acest "baleiaj" semiotic, fiind "suma totală a semnelor care implică identitatea organizațională" (Christensen, Askegaard 2001: 304). Deși Curtin și Gaither (2005) echivalează imaginea cu identitatea corporatistă datorită constructelor complexe de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un alt sistem semiotic social, modalitatea, ai cărui indicatori principali sunt culoarea (saturația), contextualizarea sau perspectiva. Interacțiunea între cele două realități din interiorul și exteriorul ramei/ cadrului transforma un text vizual într-un discurs care se axează pe captarea subiectului (iconicitatea realității privitorului) prin fotografie (indicialitatea formalismului) de către fotograf (simbolicitatea expresionismului). ÎI.2.b. Promovarea culturii vizuale Burberry Această formă de "prizonierat" în "turnură pictorială" pe care o trăim în secolul al XXI-lea implică, potrivit lui Schirato și Webb (2007: 66
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a v-ați ascunselea" este construit conceptual pe un calcul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), unde un rol important îl joacă indicii elogiului respectivei mărci de parfum. Orice decodare a imaginii unei reclame ar trebui să înceapă cu problema iconicității, si anume a depistării sistemului semiotic al participanților reprezentați. Grupul µ asociază semnele iconice cu înțelesul vizual figurativ, iar semnele plastice cu înțelesul nonfigurativ, acesta referindu-se la culoare, forma și textura. Spre deosebire de Roland Barthes (1964), pentru care culoarea aparține
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
presupune o combinație armonioasă între o instanță de semioza (Sebeok [1994] 2002: 25) prin capacitatea biologică de a înțelege senzorial semnele din mediu și o instanță de reprezentare prin utilizarea deliberată a semnelor pentru a modela lumea în linii simple (iconicitate) sau în forme complicate (indexicalitate și simbolicitate). Pășind în această "rețea semiotica" (semiotic web Sebeok 1975), nu trebuie să ne simțim "prizonierii" unei terminologii variate, ci dimpotrivă, trebuie să știm să fabricăm propria rețea de (de)codare. Cele patru sisteme
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
stat privind reîntărirea imperiului la granițe, redresarea financiară, militarizarea și recentralizarea puterii sau chiar influența provinciilor orientale și a culturilor aniconice asupra casei basileice. O abordare opusă este cea care vede în loc de o criză politică una strict filosofică, legată de iconicitatea imaginii. Teoria este de asemenea interesantă pentru cercetarea de față, cu condiția ca această iconicitate să fie văzută în termenii relației sale cu procesul de simbolizare, implicit cu efectele pe care le-a creat pentru manifestarea și pentru reflectarea în
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
provinciilor orientale și a culturilor aniconice asupra casei basileice. O abordare opusă este cea care vede în loc de o criză politică una strict filosofică, legată de iconicitatea imaginii. Teoria este de asemenea interesantă pentru cercetarea de față, cu condiția ca această iconicitate să fie văzută în termenii relației sale cu procesul de simbolizare, implicit cu efectele pe care le-a creat pentru manifestarea și pentru reflectarea în imaginarul colectiv a politicului creștin (un set de valori și scopuri comune, fundamentale pentru organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
semn iconic al radiatorului este însăși radiatorul (obiectul real nu este identic cu obiectul reprezentat în imagine, fie că avem în vedere structura obiectului, fie că facem referire la aspectul dimensiunilor specifice). Literatura de specialitate vorbește în acest caz despre iconicitate (nu de semnul iconic) - pe care Ch. Morris o considera ca având grade diferite (Ch. Morris, 1946: 117). Despre grade diferite de iconicitate vorbește în lingvistica românească și Solomon Marcus. Complexitatea funcției iconice (generatoare de figuri metaforice) datorată gradelor diferite
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
obiectului, fie că facem referire la aspectul dimensiunilor specifice). Literatura de specialitate vorbește în acest caz despre iconicitate (nu de semnul iconic) - pe care Ch. Morris o considera ca având grade diferite (Ch. Morris, 1946: 117). Despre grade diferite de iconicitate vorbește în lingvistica românească și Solomon Marcus. Complexitatea funcției iconice (generatoare de figuri metaforice) datorată gradelor diferite de iconicitate îl determina pe academicianul român să-și pună întrebarea dacă analogia dintre obiect și referent este în semiotica lui Peirce "un
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de semnul iconic) - pe care Ch. Morris o considera ca având grade diferite (Ch. Morris, 1946: 117). Despre grade diferite de iconicitate vorbește în lingvistica românească și Solomon Marcus. Complexitatea funcției iconice (generatoare de figuri metaforice) datorată gradelor diferite de iconicitate îl determina pe academicianul român să-și pună întrebarea dacă analogia dintre obiect și referent este în semiotica lui Peirce "un raport necesar" pentru constituirea unui semn iconic, sau dacă putem condiționa iconicitatea de intenționalitate (S. Marcus, 1988: 283-389). Complexitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de figuri metaforice) datorată gradelor diferite de iconicitate îl determina pe academicianul român să-și pună întrebarea dacă analogia dintre obiect și referent este în semiotica lui Peirce "un raport necesar" pentru constituirea unui semn iconic, sau dacă putem condiționa iconicitatea de intenționalitate (S. Marcus, 1988: 283-389). Complexitatea relației semn iconic-iconicitate-semn lingvistic, eterogenitatea celor două sisteme este condiția sine qua non a argumentației publicitare, din două perspective: • absența elementelor lexicale din imaginea publicitară înseamnă anularea oricărui tip de semantism intrinsec, spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cognitive, au abandonat însă ideea lipsei de motivare a semnului, praxematica atribuind chiar formelor o valoare iconică. În aceste circumstanțe, semnul lingvistic actualizează în discurs sau în text potențialități care îl caracterizează prin chiar statutul lui de semn. V. denominație, iconicitate, motivare, referință, semn. SAUSSURE 1916; BLOOMFIELD 1933; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO ARGOU. Este un "idiom artificial", o variantă socială a limbii, predominant orală, prin care un anumit număr de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i însă, se întîlnesc fenomene hipertextuale care vizează genuri de discurs, iar nu texte singulare. În consecință, analiza trebuie să fie totdeauna particularizată. V. paratext, pastișă. GENETTE 1979; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN I ICONICITATE. Caracterul de a fi imaginea a ceva este numit iconicitate, însă această denumire se referă de obicei la icon, la un termen al semioticii instituit în 1909 de Ch. S. Peirce. Potrivit acestui filozof, există trei tipuri de semne - iconi
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]