772 matches
-
Anna: - De fapt, drumul la bilă a fost dat de Iisus omenirii, întru credință, iubire, adevăr, nu Sfântul Arhanghel Mihail. În unele icoane cu Mântuitorul, în mâna Sa stângă ținea nu Cartea Sfântă ci o sferă. Poate că acea simbolistică iconografică scotea în evidență natura sa divină alături de aura divină din jurul capului. Icoanele ortodoxe cunoscute de mine de mică însă, în imaginea Lui Iisus pun Cartea Sfântă în mâna stângă a Sa." În cuvântul introductiv, despre carte, scriitoarea Carmen Popescu zice
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1474111497.html [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
fiecărui monument în parte. Dar „revelația” că pictura exterioară care îmbracă complet monumentele de la turlă până la soclu „ascunde” un mesaj a avut-o abia în 1959. „... a fost începutul noii mele metode de cercetare prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
turcilor imaginată de Petru Rareș în numele poporului Moldovei, exprimată într-o vastă și erudită gândire teologică de episcopul Macarie: „o ectenie, și anume ectenia a șasea, exclusiv militară din Marea ectenie cu care începe slujba Liturghiei”, repetată - cu aceiași schemă iconografică - „cu o tenacitate fără egal din monument în monument - fenomen unic în istoria ideilor”. Prima biserică total îmbrăcată cu pictură exterioară din Moldova și din lume a fost biserica domnească din Hârlău zugrăvită în 1530 al cărei program îl găsim
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
În studiul său Sorin Ullea constată că Tetraevaghelul a fost doar admirat dar nestudiat de înaintași, apreciat doar ca realizare artistică fără analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheliștilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a fost inclus nici în istoria picturii moldovenești ci menționat doar în capitole secundare. În realitate acest Tetraevanghel, demonstrează Sorin Ullea, „constituie introducerea firească și necesară
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
slavon l-a dovedit pe Macarie a fi marele teolog al secolului XVI cu „rădăcini directe și puternice în marea mișcare bizantină și sud-slavă a secolului XIV și primul mare ierarh român după semilegendarul Iosif, mitropolitul de la 1400”; pentru „elaborarea iconografică a picturii exterioare” domnul Moldovei „a ales pe cel mai vestit teolog” iar savanta compunere a vastului program iconografic i-a adus drept răsplată starețului de Neamț, întemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de către Rareș la rangul de episcop al Romanului
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
marea mișcare bizantină și sud-slavă a secolului XIV și primul mare ierarh român după semilegendarul Iosif, mitropolitul de la 1400”; pentru „elaborarea iconografică a picturii exterioare” domnul Moldovei „a ales pe cel mai vestit teolog” iar savanta compunere a vastului program iconografic i-a adus drept răsplată starețului de Neamț, întemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de către Rareș la rangul de episcop al Romanului. Căci nu pictorii au fost alcătuitorii ansamblurilor de pictură, așa cum se crezuse până la Sorin Ullea, ei au fost doar
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
de Neamț, întemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de către Rareș la rangul de episcop al Romanului. Căci nu pictorii au fost alcătuitorii ansamblurilor de pictură, așa cum se crezuse până la Sorin Ullea, ei au fost doar buni executanți și cunoscători ai scenelor iconografice, ci teologii cu mare anvergură și inventivitate au fost creatorii de compoziții și programe. Puternica influență a episcopului isihast Macarie avea să se extindă, mai târziu, prin călugărul Ioanichie Movilă, fostul mare logofăt Ioan Movilă, până în simbolistica picturii Suceviței, impunătoarea
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
dimensiuni din întreaga pictură moldovenească a acestei a doua faze. Dimensiunile mici au înlesnit însă exprimarea în pictura Suceviței, interioară și exterioară, a unui număr impresionant de scene cu „tâlc” legate între ele „prin fire nevăzute ... cel mai complex program iconografic din întreaga ortodoxie medievală”, spune Sorin Ullea. Este concluzia la care a ajuns însă numai după aplicarea timp de câteva decenii a aceleiași metode de studiere exhaustivă și asupra monumentelor bizantine cât și ale școlilor de tradiție bizantină, însemnate sau
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
vecernie și utrenie și tălmăcirea psalmilor. Un accent deosebit se punea pe explicarea Sfintei Liturghii. Astfel, în fiecare zi din săptămână, de pildă lunea, era prezentată Sfânta Liturghie cu simbolismul ei tradițional, marțea, din punct de vedere muzical, miercurea, viziunea iconografică a Liturghiei, joia, prezentarea mistică a Liturghiei și așa mai departe. Cu toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
intrat mai întâi în biserica pictată de maestri Niculai și Ioana Enachi, care acum locuiesc la Tornoto. Ei sunt absolvenți ai Facultății de Arte Plastice din București, precum și ai Școlii de Iconografie de pe lângă Patriarhia Română. Au urmat studii de pictură iconografică în Canada și în Statele Unite. „Stilul lor poate fi comparat cu expresia cea mai desăvârșită a tradiției picturii bizantine reprezentată în pictura iconografică română ortodoxă de Dobromir cel Bătrân (sec. al XV-lea) și Dobromir cel Tânăr (sec. al XVI
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
Arte Plastice din București, precum și ai Școlii de Iconografie de pe lângă Patriarhia Română. Au urmat studii de pictură iconografică în Canada și în Statele Unite. „Stilul lor poate fi comparat cu expresia cea mai desăvârșită a tradiției picturii bizantine reprezentată în pictura iconografică română ortodoxă de Dobromir cel Bătrân (sec. al XV-lea) și Dobromir cel Tânăr (sec. al XVI-lea), precum și de Teofan din Creta (sec. al XVI-lea), maestru al acestui „gen”. ... „Pictura bisericii a fost făcută folosindu-se, în funcție de suprafață
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
obiect de cult. Referitor la aceasta din urmă, este îmbucurătoare existența unui valoros grup de pictori iconografi, în primul rând Monahul Ilie, apoi Georgeta Marioara, Alexandru Nicolau, Monahia Andreea, ș.a., care au reușit să reînvie, în lucrările lor, spiritul tradiției iconografice din perioada ei de vârf... Temeiul icoanelor stă în Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Aș mai dori să remarc faptul că icoana Maicii Domnului cu Pruncul sintetizează taina creației și mântuirii lumii. Astfel, figura Maicii Domnului reprezintă, după cum arată Părintele Ghelasie
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
remarcabilă, Carmen Voisei a absolvit Facultatea de Artă din Iași la clasa pictorului Ilie Boca și Facultatea de Psihologie a Universității Petre Andrei din Iași unde a și rămas un timp ca asistent universitar. Câțiva ani buni a făcut pictură iconografică și decorativă la New York, dar a și tradus din poeziile sale, iar americanii i-au răsplatit corect munca și talentul. Calificarea în finala celebrului concurs organizat de THE NATIONAL LIBRARY OF POETRY, i-a adus premierea poemului TENDER AUTUMN care
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454310392.html [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
Altar la Proscomidiar, a doua etapă de pictură reprezintă o scenă de martiriu, pe peretele estic, datată ceva mai târziu, dar tot secolul 14, a treia păstrează fragmente de o remarcabilă ținută artistică datată 2 iulie 1377, punctul de pornire iconografic fiind arcada de trecere dintre pronaos și naos cu inscripția zugravului Mihu de la Crișul Alb. A patra etapă, reprezintă scena „Nașterea sfântului Ioan Botezătorul” și se află pe peretele de Nord la Vest de fereastră, datată la jumătatea secolului 15
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
către vest sunt sibile și înțelepți ai antichității, iar pe mijlocul fațadei vestice apar cele două hramuri ale bisericii: „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și la mijlocul fațadei de sud, șirul sfinților este întrerupt de reprezentarea „Acoperământului Maicii Domnului”. În planul iconografic, în absida Sfântului Altar, în concă este pictată Maica Domnului cu pruncul, pe tron (Platitera) încadrată de Sfinții Apostoli Petru și Pavel și de Sfinții Ahangheli Mihail și Gavril; alături pe boltă „Cel vechi de Zile”. Tot în Sfântul Altar
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
prefigurează coborârea Fiului lui Dumnezeu pe pământ și jertfa sa pentru mântuirea neamului omenesc. Naosul este separat de pronaos doar printr-un arc ce îngăduie privitorului să vadă, aproape în întregime, chiar de la intrare, măreția artistică a interiorului bisericii. Tema iconografică centrală este ierarhia celestă: în calota turlei se află chipul lui Iisus Hristos, ca Pantocrator, înconjurat de serafimi, o adevărată gardă înaripată, simbol al luptei împotriva răului și necredințe. Pe pereții laterali, pictura începe de sus, cu cetele îngerești, ceata
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
jumătate a secolului XIV) prezintă note noi : Nu se vede orașul; lângă asinul lui Iisus Hristos este pictat și asinul cel mic, de care vorbește Evanghelia". La Pantanassa (prima jumătate a sec. XV) "reapare orașul". Dionisie de Fourna, sintetizând tradiția iconografică ajunsă până în vremea sa și călăuzindu-se de textul Evangheliilor praznicului îndrumă: "O cetate și în afara ei un munte și Iisus Hristos șezând pe un măgăruș și binecuvântând, iar dinapoi apostolii și dinainte pe munte, un copac, iar în copac
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
se îndreaptă către mulțimi, cu mâna dreaptă binecuvântând, iar în mâna stângă ține volumenul închis, simbolul Evangheliei; cu toate că privirea se îndreaptă către mulțimi totuși meșterul iconar nu înfățișează fața Mântuitorului din profil, față de noi care Îl privim, ci, potrivit rânduielii iconografice și datorită neîntrecutului său meșteșug artistic el înfățișează fața din trei părți încât cu privirea Sa ne cuprinde și pe noi cei care stăm în fața icoanei. În unele icoane (Dobrovăț) deși cu mâna dreaptă binecuvintează mulțimile, cu fața se îndreaptă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
ornamente mozaicale de pe zidurile bazilicii și imaginile de pe cele 40 de coloane au fost făcute de meșteri iconari ortodocși greci din sec. al XII - lea. Mozaicurile murale și icoanele de deasupra coloanelor au fost lucrate în stilul și în conformitate cu canoanele iconografice ale Bisericii Ortodoxe. Mergând mai departe trebuie să remarcăm că în apropiere de Hebron, pe drumul central ce duce la Ierusalim, se mai află un loc de pelerinaj creștin - Stejarul Mamvri sau Templul Ramat El - Halil. Tradiția veche iudaică face
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Aflat în inima evangheliilor sinoptice, misteriosul episod al Schimbării la Față a lui Iisus Hristos s-a bucurat de o atenție specială în creștinismul răsăritean unde a suscitat multiple interpretări: exegetice, omiletice, liturgice, dogmatice, mistice și nu în ultimul rând iconografice. Faptul că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul față de taina Schimbării la Față din partea monahismului contemplativ de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
simplu e alcătuit dintr-un altar semicircular cu două nișe și un naos în același timp pronaos dreptunghiular boltit în semicilindru (actualul pridvor de zid construit în anul 1710 înlocuiește unul de lemn vizibil pe macheta din tabloul votiv). Programul iconografic redus și el, dar de o frumusețe artistică excepțională, include în conca altarului pe Maica Domnului „Platytera” flancată de doi arhangheli, de doi regi (David și Solomon) și doi profeți (Zaharia și Ieremia), iar în registrul inferior șase ierarhi liturghisitori
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Pahomie cel Mare, Maxim Mărturisitorul și Grigorie Decapolitul. Deasupra tabloului votiv al ctitorului, domină amplă și elegantă, maiestuoasă și austeră Schimbarea la Față în stil paleolog târziu. Despre paisianism între mărire și decădere Prezentă în civilizația medievală românească mai ales în formă iconografică, Schimbarea la Față și tema transfigurării spirituale a umanului prin asceză și rugăciune în lumina lui Iisus Hristos s-a menținut împreună cu isihasmul și spiritualitatea filocalică, și au „rămas o realitate neîntreruptă [...]. În secolul XVIII călugărul Paisie [Velicikovski], venit de la Poltava, a
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
ca modele școlile: Nicula, Țara Făgărașului, Țara Oltului, Șcheii Brașovului, Lancrăm, Poiana Sibiului, Gherla. Tematica este în funcție de cerințe și în funcție de starea sufletească a artistului. Tehnica e tempera și emulsie grasă din gălbenuș de ou. Respectă tehnica de început în pictura iconografică. Pentru soții Mihai și Letiția Rotaru icoana este „fereastră spre absolut, spre lumea eonului ce va să fie.” Crearea unei icoane presupune o relație afectivă puternică cu Dumnezeu și cu sfântul reprezentat, aducându-i artistului o revărsare a propriilor trăiri
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
și ulterior: Șcheii Brașovului, Lancrăm, Mărginimea Sibiului, Arpașul de Sus. Modelele preferate sunt: Iisus cu vița-de-vie, Fecioara cu Pruncul, Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru. Îi place să realizeze cât mai multe modele variate și să prezinte cât mai bine un ciclu iconografic. Consideră că pentru un artist este important ca lucrările să fie cât mai diversificate și originale. Privește actul creator ca o stare de meditație, ca o relație cu divinitatea. Moldoveanu Vasile din Moreni, județul Dâmbovița, este etnolog, sociolog, meșter în
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
vechi de secole. Identitatea lor spirituală este în concurență sângeroasă cu geografia. Două milenii de istorie, patrimoniu, creație teologică, vetre monahale și spiritualitate profundă acoperă viața creștinilor orientali. Ei au dat patristicii răsăritene nume de referință, au generat frumuseți liturgice, iconografice și poetice de prim ordin. Ortodoxia ar fi fost săracă fără acești creștini. Sfinții Ioan Damaschin, Efrem și Isaac Sirul, Chiril al Ierusalimului, Roman Melodul sunt personalități fără de care credința noastră ar fi arătat altfel. Creștinii de astăzi din această
BISERICA CREŞTINĂ DIN ORIENTUL MIJLOCIU – ÎNTRE PERSECUŢIE, MUCENICIE, MARTIRIU, PROPOVĂDUIRE ŞI MĂRTURISIRE AUTENTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1446040546.html [Corola-blog/BlogPost/344800_a_346129]