5 matches
-
în cazul cînd gura de anastomoză este „beantă” și „funcțională”, dar, prin împrejurări pe care le-am amintit cu altă ocazie, apare infecția ascendentă a căilor biliare, care se propagă pînă la nivelul canalelor intrahepatice, sub forma de colangită supurată, icterigenă și uremigenă. Operația va trebui să diagnosticheze cauza și să rezolve supurația CBP- ului, prin drenaj biliar extern. Nu intrăm în detalii asupra cauzelor acestei grave complicații postoperatorii, amintind-o doar. O ultimă posibilitate de apariție a icterului postpancreatectomie este
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
anastomoză stenozată, stagnează la acest nivel, stază care produce infecția. Ulterior, staza și infecția duc la apariția subicterului, care, alterînd funcția hepatică, generează și insuficiența renală. Acest sindrom ia denumirea de angiocolită acută, poate fi și supurată, de cele mai multe ori, icterigenă și uremigenă. Conduita este complexă și comportă un caracter de urgență. Aceasta constă în două elemente de bază: - combaterea infecției prin administrarea de antibiotice oarecum specifice, în cantitate mare sau chiar administrarea de poliantibiotice, și - asigurarea drenajului biliar liber, care
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
secreției hepato-pancreatice sub influența unor droguri și ape minerale, patogenia colicii hepatice (lucrare prezentată la congresul de la Vichy în 1932, având ca temă litiaza biliară), aspecte legate de sifilisul hepatic, ciroza hepatică. A introdus, primul în țară, termenul de hepatită icterigenă, în locul noțiunii de icter cataral. De asemenea, a studiat unele aspecte clinice și electrice în bolile congenitale de cord, într-o perioadă în care cunoștințele în această problemă erau foarte limitate. În domeniul radiologiei a introdus în clinică o serie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
judiciar, la17-XI-1947, transferat 14-III-1948 la penitenciarul Văcărești, retransferat de la Văcărești la Aiud 13-II-1949.”) Fila 49 a dosarului de penitenciar Alexandru Marcu conține „Fișa medicală pentru deținuți” în care este înscris unul din multele și gravele diagnostice ale profesorului: insuficiență hepatică icterigenă. Cu toate astea, fila 50 menționează o „Notă de zile muncite (în regim de temniță grea n.m.): Deținutul Marcu D. Alexandru a prestat de la 3 octombrie 1953 pînă la 6 noiembrie 1953 inclusiv un număr de 26 zile muncă după cum
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
veziculă biliară mică, simptomele apărând de obicei la o femeie de 40-50 de ani cu stare generală bună. 2. Cancerul nodular secundar al ficatului determină icter prin compresiunea asupra coldocului. La palpare se constată hepatomegalie cu suprafața neomogenă. 3. Hepatitele icterigene. Circumstanțele etiologice, anamneza și examenul de sânge precizează diagnosticul. 4. Chisturile hidatice ale feței inferioare ale ficatului pot determina compresiune cu icter. 5. Spasmul reflex al sfincterului Oddi. B. SINDROMUL MIRRIZZI reprezintă condiția în care un calcul este inclavat în
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]