66 matches
-
fi trebuit să citim noi între șapte și șaptesprezece ani. Cititorul atent constată o diferență, am zice de scriitură, între introducerea teoretică presărată cu locuri comune și solemne banalități de manual, instructaj, ore de dirigenție, sau cuvinte imposibile precum "apologizare", "ideațional" sau "fortuit" (p.47) întrebuințat în cu totul alt sens decât cel corect de aleatoriu, și comentariul avizat la crestomația de texte exemplare, meritul principal al lui Iulian Rațiu fiind cel de a apăra "drepturile celor mici la o literatura
De la Ghilgameș la Harry Potter by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8634_a_9959]
-
care sunt mobilizate impulsurile interne care determină performanța. Motivația devine mediator între potențialul și comportamentul creativ. Fluiditatea reprezintă rapiditatea cu care se desfășoară procesele psihice. În opinia Mihaelei Roco, există, în funcție de materialul cu care se operează, diverse tipuri de fluiditate: ideațională (cantitate de idei, fraze, răspunsuri elaborate de elev într-o unitate de timp), figurală (cantitatea de desene alcătuite pe o temă). Percepută ca abilitate de a redefini punctele de vedere în raport cu situațiile noi, flexibilitatea permite transformarea abordărilor convergente sau divergente
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
formularea ipotezelor pornind de la prezentarea grafică a problemei; * sesizarea greșelilor într-o serie de soluții date; Pentru dezvoltarea capacității de a relaționa informațiile se pot: * recombina idei cunoscute; elabora asociații îndepărtate; * găsi elemente comune ale subiectelor aparent fără legătură. Fluiditatea ideațională, asociativă, expresională, verbală și figurală poate fi îmbunătățită prin următoarele teste: * găsirea titlurilor ingenioase pentru cărți sau filme cunoscute; * enumerarea obiectelor care au aceeași proprietate; * aprecierea consecințelor unor evenimente; * găsirea unor utilizări neobișnuite obiectelor banale; * identificarea sinonimelor sau antroponimelor unor
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
fi îndeplinită decât prin medierea și depășirea criticii științifice. Faptul că gândirea occidentală a fost profund marcată de cartezianism a permis majorității sociologilor și antropologilor să admită că există două tipare de civilizație (pattern of cultures). Sorokin distinge între culturile ideaționale (ideational) și cele vizualiste (sensate), iar Ruth Benedict, mergând pe un drum deschis de Nietzsche, vorbește de culturi apollinice și dionisiace. E limpede pentru oricine faptul că occidentul a dat fără drept de apel câștig de cauză culturii ideaționale. Au
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
culturile ideaționale (ideational) și cele vizualiste (sensate), iar Ruth Benedict, mergând pe un drum deschis de Nietzsche, vorbește de culturi apollinice și dionisiace. E limpede pentru oricine faptul că occidentul a dat fără drept de apel câștig de cauză culturii ideaționale. Au existat voci care, încercând să nuanțeze chestiunea, au făcut opinie separată. Bergson vorbește de un rol „biologic” al imaginației. El vede în „funcția fabulatorie” o reacție a naturii contra puterii dizolvante a inteligenței. Psihanaliza (Freud și Jung) relevă rolul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la programe de training pentru a-și perfecționa propriile atitudini și abilități. Astfel, înțelegerea și evaluarea acestor noțiuni atitudinale determină creșterea reușitei managerilor și a companiei (p. 23) În plus, există argumente teoretice și empirice ale prezenței legăturii dintre atitudinile ideaționale și gândirea ideațională (Basadur și Finkbeiner, 1985). În timp ce demersurile de măsurare a atitudinilor creative nu au beneficiat de popularitate, eforturi considerabile s-au investit în elaborarea variabilelor atitudinale cu scopul cercetării interferențelor atitudinale în mediul de afaceri (Basadur, Graen și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
training pentru a-și perfecționa propriile atitudini și abilități. Astfel, înțelegerea și evaluarea acestor noțiuni atitudinale determină creșterea reușitei managerilor și a companiei (p. 23) În plus, există argumente teoretice și empirice ale prezenței legăturii dintre atitudinile ideaționale și gândirea ideațională (Basadur și Finkbeiner, 1985). În timp ce demersurile de măsurare a atitudinilor creative nu au beneficiat de popularitate, eforturi considerabile s-au investit în elaborarea variabilelor atitudinale cu scopul cercetării interferențelor atitudinale în mediul de afaceri (Basadur, Graen și Scandura, 1986; Basadur
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deseori subestimată în favoarea rezultatelor cantitative (Runco, 1986b) sau că evenimentele importante de viață (de exemplu, criza clasei a patra primară, stagiul militar) și condițiile socioeconomice inițiale zădărnicesc predicția performanțelor creative ale adulților bazată doar pe scorurile la testele de gândire ideațională (Cramond, 1993, 1994). Indiferent de criticile aduse metodelor psihometrice și în mod particular testelor de gândire divergentă, Torrance (1969, 1972b, 1972c, 1981a, 1981b; Torrance și Safter, 1989; Torrance, Tan și Allman, 1970; Torrance și Wu, 1981) și alții (Howieson, 1981
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sugestii că unii dintre agenții socializați și profund înserați în ordinea regimurilor comuniste au putut totuși alege și crea un nou sistem, modificând treptat „gândirea instituțională” (Douglas, 1987, p. 4) existentă. Acești actori au ales să se identifice cu elementele ideaționale, cu valorile propuse chiar de regimurile comuniste, reușind să creeze loialități și solidarități alternative, construite în jurul acestor valori. Tehnocrați, manageri, inteligenția dizidentă au adoptat, în spiritul lor, valori precum raționalitatea, democrația, participarea în procesul democratic, care aveau deja o anumită
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dihotomie se înscrie binomul libertate „negativă” (freedom from) - libertate „pozitivă” (freedom to); vezi Richardson (1997). Vezi Wilson (1998). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile internaționale: „liberalismul ideațional”, „idealismul comercial” și „idealismul republican” (Moravcsik, 1997). Interesant este că, așa cum tot el arată, „[în anii ’20 și la începutul anilor ’30] studiul academic al relațiilor internaționale rămâne puternic liberal [...]. În Marea Britanie, imaginea sa este aceea a unui internaționalism liberal
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt mai mult de accent și perspectivă: în ceea ce pentru observatorul din exterior, de exemplu, apare ca trăsături, interese, nevoi, subiecții umani în cauză pot vedea valori, convingeri, scopuri de urmărit. Individul nu numai că absoarbe - filtrând continuu - datele simbolice (ideaționale) ale realității, ci le și topește, convertește și sublimează în delicata retortă a subiectivității umane în acord cu o serie de parametri ai personalității sale, printre care, desigur, și valorile prealabile pe care le deține, dar și felul în care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
structurale, leziuni periferice motorii sau senzoriale, leziuni subcorticale); formele de manifestare sunt dislalia, disartria, disritmia (bâlbâiala, tahilalia, bradilalia); - sindroame intrinsece limbajului și vorbirii - caracterizate printr‑o simptomatologie de tip afazic, datorată unor leziuni la nivelul structurilor cortico‑subcorticale ale elaborării ideaționale a limbajului; în aceste condiții, limbajul și vorbirea sunt de tip disfazic (sindromul disintegrativ) sau de tip afazic (sindromul dezintegrativ). Și în acest caz cunoașterea specificului de manifestare clinică a principalelor tulburări de limbaj este o condiție fundamentală în stabilirea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
propunând soluții optime necesare factorilor de decizie. Apare ipoteza că un sistem cultural sportiv global ar fi neistoric, în sensul că toate societățile istorice concrete cunosc aceleași moduri de integrare a componentelor culturale în sistemul sportiv, aceleași tipologii culturale posibile (ideaționale, relația cu metafizica și teorii senzualiste, plăcerea de a te mișca). Culturile sportive sunt puternic marcate, determinate de societățile istorice în care s-au dezvoltat și funcționează. Mai mult, culturile sportive au un caracter național, ceea ce reflectă relația directă dintre
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
STRUCTURA ECONOMICĂ ȘI SUPRASTRUCTURĂ (IDEOLOGIE) ÎN TEORIA MARXISTĂ Creează Justifică comportamentul exploatator al acestora Exploatează Muncesc pentru Justifică Acceptă exploatarea Folosind figura 4.3 prezentăm concepția marxistă despre relațiile dintre structura socială (în termeni marxiști, structură economică) și cultură (suprastructură ideațională sau ideologie). Întemeierea teoretică cheie a acestei concepții rezidă în următoarele: În producția socială a vieții lor, oamenii intră în relații determinate, necesare, independente de voința lor relații de producție -‚ care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a forțelor lor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este un rezultat al structurii ei sociale. Cu alte cuvinte, aranjamentele sociale și economice fundamentale dintr-o societate determină ceea ce oamenii din acea societate vor ști și vor crede. Toate societățile, argumentează Marx, au o structură economică și o suprastructură ideațională. Prin structură economică Marx definea acele elemente ale structurii sociale care sunt legate de producție, bogăție și venit dar ea de asemenea este definită de sistemul de producție al societății. Prin suprastructură ideațională Marx se referea la acele aspecte ale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
au o structură economică și o suprastructură ideațională. Prin structură economică Marx definea acele elemente ale structurii sociale care sunt legate de producție, bogăție și venit dar ea de asemenea este definită de sistemul de producție al societății. Prin suprastructură ideațională Marx se referea la acele aspecte ale culturii pe care le numim ideologie. Marx a folosit termenul de suprastructură deoarece el a văzut ideologia și cultura ca izvorând din structura socială, ele neavând o viață a lor proprie. Structura adevărată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acest proces se numește exploatarea clasei subordonate de către membrii clasei conducătoare. Deoarece structura socială este în mod fundamental una a inegalității și exploatării, clasa conducătoare se confruntă totdeauna cu riscul unei răzvrătiri din partea clasei subordonate. Funcția ideologiei ori a suprastructurii ideaționale este tocmai să prevină acest lucru. Altfel spus, clasa conducătoare creează ideologia, iar aceasta justifică relația ei de exploatare cu clasa subordonată. Dar trebuie să arătăm că nu numai clasa conducătoare creează și promovează o ideologie, dar și clasa subordonată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Astfel sunt stimulate si dezvoltate cele două forme specifice ale creativității, cea figurală și cea verbală, în activitățile practice ale elevilor la disciplina educație tehnologică accentuându-se forma figurală. Fluiditatea constă în bogăția, ușurința, rapiditatea stabilirii de asociații, debit verbal, ideațional, expresional. Fluiditatea asigură cantitatea mare de răspunsuri bune. Ea poate fi: Fluiditate ideațională - cantitatea de idei, cuvinte, titluri, fraze, raspunsuri, elaborate de individ Precizați cât mai multe titluri și cât mai ingenioase pentru lucrarea, desenul realizat; Enumerați cât mai multe
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și cea verbală, în activitățile practice ale elevilor la disciplina educație tehnologică accentuându-se forma figurală. Fluiditatea constă în bogăția, ușurința, rapiditatea stabilirii de asociații, debit verbal, ideațional, expresional. Fluiditatea asigură cantitatea mare de răspunsuri bune. Ea poate fi: Fluiditate ideațională - cantitatea de idei, cuvinte, titluri, fraze, raspunsuri, elaborate de individ Precizați cât mai multe titluri și cât mai ingenioase pentru lucrarea, desenul realizat; Enumerați cât mai multe obiecte care să îndeplinească următoarele condiții: să fie lungi /rotunde, moi /dure și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
putere. Semiotica socială se axează pe "sistemele semiotice prin determinarea lor socială și istorică" (de Grauwe 2003), punctul de plecare fiind lingvistică funcțională, în special afirmația lui M.A.K. Halliday (1994: 36) potrivit căreia sistemele semiotice au trei metafuncții: * ideaționala (propoziția că reprezentare) se referă la structurile tranzitive care au un înțeles reprezentațional. Fiecare proces (relațional, material, mental, verbal, behavioral sau existențial) are anumiți participanți și are loc în anumite circumstanțe; * interpersonala (propoziția că schimb) se axează pe structuri de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
some power relations. Social semiotics deals with "semiotic systems în their social and historical determination" (de Grauwe 2003), because it is based on funcțional linguistics, namely on M.A.K. Halliday's statement that semiotic systems have three metafunctions: the ideațional, the interpersonal, and the textual 1. We consider that CDA (Critical Discourse Analysis), promoted by Teun van Dijk (1977, 1985) or Norman Fairclough (1989), hâș a great influence on the moulding of a theoretical framework for social semiotics. CDA studies
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Al. Piru, București, Editura pentru Literatură, p. XXXIII. 58 Fig. 2-11 sunt materiale de campanie electorală distribuite "door-to-door" de Partidul Democrat și Alianța Dreptate și Adevăr în campaniile electorale din 2000 și 2004. 1 According to Halliday (1994: 36), the ideațional metafunction (clause aș representation) refers to transitivity structures which express representational meaning. Every process (relațional, material, mental, verbal, behavioural or existențial) hâș some participants and happen within some circumstances. The interpersonal metafunction (clause aș exchange) depends on mood structures which
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fi trebuit să citim noi între șapte și șaptesprezece ani. Cititorul atent constată o diferență, am zice de scriitură, între introducerea teoretică presărată cu locuri comune și solemne banalități de manual, instructaj, ore de dirigenție, sau cuvinte imposibile precum "apologizare", "ideațional" sau "fortuit" (p. 47) întrebuințat în cu totul alt sens decât cel corect, de aleatoriu, și comentariul avizat la crestomația de texte exemplare, meritul principal al lui Iulian Rațiu fiind cel de a apăra și ilustra rolul literaturii în lume
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Testele de fluiditate (4 serii) pentru: 1.1. fluiditatea verbală: măsurată prin testele de prefixe (listă de cuvinte care încep cu același prefix), listele de cuvinte care conțin aceleași litere, listele de cuvinte care urmează aceluiași cuvânt; 1.2. fluiditatea ideațională: măsurată prin testele de calități ale obiectelor (de exemplu ce obiecte sunt în același timp roșii și dure ? sau care ard ? etc.), testele de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute); 1.3. fluiditatea asociativă: măsurată prin testele de asociații
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
4 serii de teste de fluiditate pentru: Fluiditatea verbală - producerea divergentă de unități simbolice: teste de prefixe (listă de cuvinte ce încep cu acelasi prefix); liste de cuvinte ce conțin aceleași litere; liste de cuvinte ce urmează aceluiași cuvânt. Fluiditatea ideațională - aptitudinea de a produce unități semantice: teste de calități ale obiectelor (de exemplu, ce obiecte sunt în acelasi timp roșii și dure ?, sau care ard? etc.); teste de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute). Fluiditate asociativă - aptitudinea de a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]