7 matches
-
În 12 martie 2015 în Sala Tirreno de la sediul Regiunii Lazio s-a desfășurat Conferința cu titlul „Cittadinanza Sportiva” - „Cetățenia Sportivă”, concept și proiect ideat și realizat de Federația Străinilor în Italia, a cărei președinte este Izabela Pulpan. La eveniment au participat: Ambasadorul României în Italia, Dana Constantinescu, Avocatul Eugenia Maria Patroni Griffi, Avocatul Di Maio - judecător sportiv, Avocatul Felice Forgione - delegat al Corpului Diplomatic
La conferinţa „Cetăţenia Sportivă”, Izabela Pulpan a fost premiată de preşedintele Sportaccord, Marius Vizer by http://uzp.org.ro/la-conferinta-cetatenia-Sportiva-izabela-pulpan-a-fost-premiata-de-presedintele-Sportaccord-marius-vizer/ [Corola-blog/BlogPost/92856_a_94148]
-
Secretariatului General al Guvernului de la capitolul 72.01 "Alte acțiuni", subcapitolul 13 "Programe de informare și prezentare a imaginii României", titlul "Transferuri". ... (3) Finanțarea se face pe bază de contract de finanțare încheiat între Ministerul Culturii și Cultelor și firma Ideat s.a.r.l, cu plata în avans, în cuantum de 30%, pentru realizarea proiectului. ... Articolul 3 Cu sumele rămase neutilizate se diminuează bugetul Ministerului Culturii și Cultelor și se suplimentează bugetul Secretariatului General al Guvernului la capitolul 72.01 "Alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145699_a_147028]
-
alte orașe europene, Canaletto la Londra, Bellotto la Dresda și Varșovia. În alte părți ale Italiei secolului al XVIII-lea se remarcă ca pictori vedutiști Giovanni Paolo Panini, pictor al ruinilor, Giovanni Battista Piranesi, realizator de gravuri cu vedute zise "ideate" (""Vedute di Roma""), Domenico Quaglio, Michele Marieschi. În afara Italiei sunt de menționat Rudolf Wiegmann și scoțianul David Roberts. La sfârșitul secolului al XIX-lea, reprezentărilor personale ale peisajelor urbane s-a substituit precizia topografică, care a fost realizată mai târziu
Arta vedutelor () [Corola-website/Science/310572_a_311901]
-
gîndire și obiectul ei Caterus, afirmă că este inutil de a căuta cauza unui lucru care “actualmente nu este deloc”. Răspunsul lui Descartes este capital. Mai întâi el afirmă încă odată necesitatea corespondenței cauzale a ideii de Dumnezeu și a ideatului său: ) În continuare el expune ceea ce diferențiază argumentul său cauzal de argumentul Sfîntului Toma și de cel al lui Anselm: .) Incomprehensiunea noastră față de infinitul fizic și succesiunea nesfârșită a cauzelor nu ne permit, contrar celor gîndite de Sfîntul Toma, să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
presupune esența divină cunoscută (cu sensul de intelligere). Însă numai teoria ideilor permite rezolvarea acestei ambiguități. De fapt, ceva înseamnă ideea obiectivă a lui Dumnezeu în noi, idee al cărui adevăr îl putem concepe cu claritate și distincție, și altceva ideatul său ori referentul său infinit. Dacă este posibil să inferăm din ideea noastră de Dumnezeu existența obiectului său, aceasta este datorită clarității ideei de Dumnezeu din noi. Putem chiar să admirăm această claritate, căci: ) Lecturînd acest pasaj observăm că doar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
origine germană și că miting (engl. meeting) a fost propus sub varianta meting, pentru că părea mai... autohtonă.) În tot cazul, din lectura lui Călinescu (și doar de la el), eu am întâlnit termeni precum potatoric (de la lat. potio, băutură), impulberat (prăfuit), ideat (ital. ideare, „inventat”, „născocit”, „conceput”). Un text de el îți oferea pe incoloare („palid”, „spălăcit”), ca să nu mai pomenesc de numeroșii termeni din lexicul muzical la care el recurgea frecvent pentru a caracteriza poezia: „brio”, „adagio”, franțuzismul „son” (sunet) părând
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
cu îndărătnicia pietrei. Rîdeam uneori, amintindu-i povestea sfîrîiacului, cum o așternuse Ion Creangă, istoria unei manopere care, neoprită, își reduce mereu ținta și anvergura atacului. Prea lucid spre a se înșela asupra adecvării dintre mijloace și proiecția de el ideată, Gorduz continua, însă, acest război al său, niciodată pierdut, împotriva inerției cantitative. La marginea mării, lîngă vuietul valurilor, îi dădea un ritm regular, ca și cum acolo, fără întrerupere, luni întregi, asculta de o chemare comandîndu-i să se lepede, cu orice risc
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]