103 matches
-
analiza estetică îi este încă o dată verificată, cît și pentru asociațiile neașteptate, raportările la tot ce este "mare" în literaturile lumii, prilejuri de a fi deschise largi perspective meditației. G. Călinescu are un fel al său de a stîrni febrilitatea ideativă a cititorului prin mobilitatea spiritului, în asocieri și disocieri. El se declară în cele trei texte împotriva formulelor uscate, didactice, în care își pot găsi cu ușurință loc stereotipia și platitudinea. Critica eminesciană "s-a ruginit într-o rutină orală
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
platonice despre lume. Augustin e cazul tipic de filozof la care sentimentul o ia înainte gîndirii. Și cum gîndirea în forma ei spontană și firească este intuitivă și nu discursivă, Augustin avea să acuze simptomele unei defazări interioare de tip ideativ: imaginea pe care o avea despre lume nu putea ține pasul cu sentimentul din al cărui imbold se hotărîse să se lepede de ea. Altfel spus, metamorfoza sufletească devansa primejdios de mult răsturnarea de optică. Ceea ce va urma de acum
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
cu realitatea (retragerea socială și inabilitatea de prospectare a viitorului). Primul episod psihotic, caracterizat mai frecvent prin simptomatologie predominent pozitivă. Remisiunea, definită prin următoarele criterii: ideație delirantă; dezorganizare conceptuală; comportament halucinator; conținut neobișnuit și aberant al gândurilor; manierism în procesele ideative și postural; afect aplatizat; retragere socială; lipsă de spontaneitate și cursivitate a conversației. • Reacutizarea, reprezentată de reapariția simptomelor pozitive. • Recăderea, reprezentată de un nou episod psihotic instalat după cel puțin 6 luni de la remisiune.
Peste 500 de mii de români sunt schizofrenici () [Corola-journal/Journalistic/70584_a_71909]
-
stabil dintre toate. Tema este cu atât mai fierbinte cu cât vigoarea și robustețea unuia sunt condiționate de coeziunea și vitalitatea celuilalt, în plus, cariile timpului mușcă neîncetat, de unde și necesitatea unor strategii de susținere, de revitalizare. În acest context ideativ, Doina Moț iese în lumina reflectoarelor, pentru ca în urma unui excurs autobiografic pasionant și nu lipsit de inflexiuni nostalgice, să relateze povestea ei de iubire cu sportul de înaltă performanță, a cărui star i-a fost, vreme de peste două decenii. Dar
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
de substanță. Este caracteristică absența unei poezii erotice directe; confesia nu intră în materialul poeziei barbiene. De la admirabila sinteză liri-că din Păunul, până la Uvedenrode și Domnișoara Hus, punctele cardinale ale erotismului său divulgat estetic, d. Barbu rămâne într-o atitudine ideativă și simbolică. Iubirea este expresia unui principiu cosmic, lege supremă, care absoarbe individul doncolo de limitele temporale. Un senzualism implacabil stăpânește un om, reprezentat ca un joc al forțelor universale, al unui instinct, manifestat într-o atmosferă ezoterică ă...î
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sunt cei din filiala Timișoara-Banat”...”acești scriitori cuprinși în Anuar nu sunt numai talente remarcabile, ci și puncte din frontiera hărții noastre sufletești, deoarece creațiile lor trăiesc prin ele, fiind frumoase din punct de vedere estetic și stilistic dar și ideativ, , își îndeplinesc menirea și nu au nevoie de recunoașterea nimănui” pg.3 Al. Florin Țene. În acest nivel se încadrează și scriitoarele Doina Drăgan și Andreia-Elena Anucuța, coordonatoarele Anuarului Nr.1 al filialei Timișoara Banat al LSR. . 1. Al. Florin
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
realizat de Traian Stănciulescu, Vitalie Belous și Ion Moraru. Nuanțând cercetările anterioare, autorii au identificat cinci etape ale procesului creativ: acumularea și comprehensiunea informației (colectarea informației și sisematizarea ei într-un plan preliminar), asocierea și combinarea datelor, analiza critică, etapa ideativ perceptivă (trecerea de la abstract la concret) și obiectualizarea imaginilor (concretizarea ideilor). În faza ideației se acumulează informații care sunt asociate și combinate, iar pe baza lor se formulează soluții care sunt abordate critic. În faza obiectuală ideile selectate sunt transpuse
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
au fost tipologizate astfel : 1) eurema de acumulare și comprehensiune a informației (memorie, gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
astfel : 1) eurema de acumulare și comprehensiune a informației (memorie, gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive, afective și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive, afective și motivaționale influiențează definitoriu comportamentul creator. Ea poate fi modelată prin
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
adică de formarea deprinderilor - Înțelese ca părți componente automatizate ale activității etc. În acest sens, exercițiul ia adeseori forma unei simple activități de repetare sau de reproducere a unor lucruri cunoscute și Înțelese deja sau a unor acțiuni motorii ori ideative demonstrate În prealabil, până se ajunge la consolidarea sau la automatizarea acestora, la constituirea unor stereotipii dinamice. În acest caz, elevii devin, nu de puține ori, simpli executanți, mai mult sau mai puțin conștienți, ai unei acțiuni care vizează mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
măsurare a gândirii sau a abilităților creative” (p. 61). Într-o analiză a cercetării psihometrice de creativitate citată frecvent, Wallach (1976) afirmă că „există o variație mare și sistematică a performanțelor subiecților - însă rezultatul diferențelor individuale la testele de fluență ideativă captează doar în mică măsură sau deloc acea variație sistematică” (p. 60). Presupusele cauze ale inexistenței validității predictive variază considerabil. În timp ce unii desconsideră metodele psihometrice în totalitate (Gardner, 1988b; Weisberg, 1993), alții susțin că testele de gândire divergentă sunt influențate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deja abordate. Aplicabilitatea instructajelor explicite în mediul educațional, de exemplu, este evidentă. Impactul instructajelor s-a dovedit valid pentru numeroase segmente din populație, iar un control adecvat reflectă faptul că acest impact vizează aspecte specifice ale gândirii divergente, precum fluența ideativă, originalitatea sau flexibilitatea (Runco și Okuda, 1991). Deși trebuie luate în considerare anumite diferențe individuale și de grup (vezi Houtz, Jambor, Cifone și Lewis, 1989), li se recomandă educatorilor să ofere cunoștințe și strategii procedurale și să se concentreze asupra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și mai flagrant e contrasensul în care a căzut filozofia lui Nietzsche cu destinul ei istoric. E oare ilegitim a-i face cuvenita reparație? Preopinentul meu are însă o frază, la sfârșit, care-mi pare cumva țâșnită din elanul său ideativ și scăpată prin fugă de cenzura dreptei judecăți. Anume, zice el: „Dacă Rousseau și vasta sa rețea de sateliți s-au opus civilizației sau numai ei fără el, autorul a fost un adversar al civilizației”. Asta mi se pare totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
penibilă, neplăcută, localizată precis sau difuz, de forme, intensități și frecvență diferite, indicând o suferință fizică sau funcțională a corpului; bă reprezintă un sentiment moral de apăsare, sfâșiere sufletească, resimțită ca durere psihică, la care se adaugă o importantă componentă ideativă de factură depresivă sau anxioasă. Din punct de vedere corporal, durerea este indicatorul și semnalul răului, iar efectul acesteia este suferința pe care o resimte individul În planul conștiinței sale ca sentiment al alteralității. Alăturat acestor două aspecte, somatic și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
poate realiza progresul și dezvoltarea ființei umane. Creând condițiile cooperării interumane, aceste sentimente mă deschid către ceilalți și concomitent mă ajută să mă Îmbogățesc sufletește și moral, oferind și primind. Între persoane trebuie să existe un permanent schimb emoțional și ideativ, pe care se construiește relația interumană a simpatiei. Orice deschidere este eliberare, realizare de sine, pe toate planurile: trupesc, sufletesc, moral și social. Aceasta face ca situațiile deschise ale vieții să se deosebească fundamental de situațiile-Închise, așa cum plăcerea și bucuria
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau componente structurale: - trupul, vizibil În exterior, pe care-l percep și-l reprezint, - subiectul care sunt, sau ființa mea interioară așa cum apare ea În câmpul conștiinței mele, - ființa mea ca prezență pentru ceilalți; - trăirile emoționale, În raport cu situațiile vieții; - conținutul ideativ referitor la mine, la felul În care eu gândesc propria mea persoană, - durata existenței mele, percepută ca scurgere a timpului, la care raportez prezența mea În lume, - nevoile sau trebuințele proprii pulsiunilor mele care se cer a fi satisfăcute; - conduitele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aceste „mutații”, care apar ca o consecință a progresului tehnicii de comunicare și al Informaticii, vor înlocui treptat umanul, ducând în final la „devalorizarea individului”; se creează rapid o stare de dependență a omului de tehnica de comunicare, o sărăcire ideativă, emoțională și creativă. Toate aceste aspecte noi, care impun un nou „stil de viață” dictat de „factorii de progres tehnic”, vor duce la izolarea individului și la însingurarea acestuia, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală, creând, în felul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduite, reacții, sensibilitate, mod de gândire etc.) și în cele din urmă adaptarea la succesiunea rapidă a acestor schimbări. Această rapiditate a schimbărilor transformă viața într-o cursă care epuizează resursele și sfârșește prin a izola și goli emoțional și ideativ omul. Acesta devine, prin dependența sa de mijloacele de comunicare și stilul de viață, dependent de „valorile civilizației materiale”. Dar aceste „valori” supuse „legii progresului” se schimbă permanent și nu oferă stabilitate. Apar deci „bolile de comunicare”, care deși aparent
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tipurile de activitate În ceea ce privește clasificarea tipologică a activității, există mai multe variante. În general, din punct de vedere psihologic, sunt recunoscute două mari tipuri de activitate: hiperstenia și hipostenia. a) Hiperstenia constă în creșterea tensiunii psihice, exprimată printr-o activitate ideativă vie și susținută, o încărcare afectivă puternică și un comportament dinamic. Ea este constituțională în cazul temperamentelor foarte active și compatibilă cu un mod de viață normal, în măsura în care respectă structura și ordinea mentală și nu tulbură armonia mediului. Este tipul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip delirant, pe un teren fragil. Un rol deosebit îl au formarea individului modelul educativ și „modelul uman” pe care îl adoptă tânărul. În acest sens, trebuie evitate acele situații ale vieții care pot provoca o stare de „conversiune” spirituală, ideativă sau comportamentală. Se vor evita situațiile tensionate, stresul prelungit, condițiile intelectuale ambigue, care pot genera suspiciune sau interpretări eronată. Se va cultiva o atitudine de deschidere și toleranță în relațiile interpersonale, de comunicare liberă, deschisă. d) Psihoigiena ciclotomicilor și a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
relatări, când grandilocvente, când naive, când hermetice, când pur narative: adevăratul Opus Magnum, marea operă de alchimie constă, aici, în rostirea poetică însăși. Actul de a poematiza și parcurgerea poemului n-au nevoie de nici o concluzie teoretică, de nici un „extract” ideativ al poeziei, spunerea poetică nu are altă spusă decât pe sine însăși, în deplina integritate a structurii sale material-verbale. Dacă-l numesc pe Mihai Ursachi - poet dotat cu o imaginație capabilă, într-adevăr, să dubleze realul - „preot al lui Hermes
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
Îi este frică, atât de propria violență cât și de propria dorință. Pacienții cu epilepsie au Înspaimântatoare accese de furie, de o violențăa extremă, Îndreptată Împotriva familiei, cu amnezie ulterioară . Cei mai mulți sunt greu de suportat de anturaj datorită iritabilității, vâscozității ideative . În cadrul stării de alterare intelectuala profundă, globală și progresivă cu evoluție cronică a pacienților cu demență, comportamentul și echilibrul emoțional sunt total perturbate manifestându-se prin grade diferite de agresivitate. Alcoolul și drogurile, prin efectul lor dezinhibitor, favorizează trecerea la
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
dureri, cenestezii, cenestopatii etc.); - perceperea patologică a unor „voci”, „imagini vizuale”, „gusturi” sau „mirosuri” etc., fără o sursă sau obiect real exterior, de tipul halucinațiilor. d) Aprecierea unor tulburări în sfera gândirii bolnavilor se va referi la următoarele aspecte: - asociații ideative: lente, incoerente, fugă de idei, asociații prin asonanță, monoideism etc.; - imaginile mintale: șterse, confuze, imprecise sau bogate, derulare panoramică, impresii de stranietate etc.; - idei delirante: sistematizate tematic (de grandoare, de persecuție, ipohondriace, mistice, erotice, de transformare corporală etc.) sau nesistematizate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-i declanșează o stare de angoasă, o tensiune psihică permanentă. Totul în cazul acesta capătă proporții exagerate, amenințătoare, de o maximă gravitate. Bolnavul este agitat, are idei sumbre, catastrofice în legătură cu boala sa. Ideea de boală îl domină atât în plan ideativ, cât și afectiv. Se consideră condamnat, suferind de afecțiuni grave, incurabile. Medicii au foarte mult de luptat cu această categorie de bolnavi, trebuind să trateze atât boala, cât și atitudinile psiho-afective ale bolnavului față de suferința sa pe care o exagerează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]