103 matches
-
sunt cei din filiala Timișoara-Banat”...”acești scriitori cuprinși în Anuar nu sunt numai talente remarcabile, ci și puncte din frontiera hărții noastre sufletești, deoarece creațiile lor trăiesc prin ele, fiind frumoase din punct de vedere estetic și stilistic dar și ideativ, , își îndeplinesc menirea și nu au nevoie de recunoașterea nimănui” pg.3 Al. Florin Țene. În acest nivel se încadrează și scriitoarele Doina Drăgan și Andreia-Elena Anucuța, coordonatoarele Anuarului Nr.1 al filialei Timișoara Banat al LSR. . 1. Al. Florin
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_lacrima_de_sefir.html [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
stabil dintre toate. Tema este cu atât mai fierbinte cu cât vigoarea și robustețea unuia sunt condiționate de coeziunea și vitalitatea celuilalt, în plus, cariile timpului mușcă neîncetat, de unde și necesitatea unor strategii de susținere, de revitalizare. În acest context ideativ, Doina Moț iese în lumina reflectoarelor, pentru ca în urma unui excurs autobiografic pasionant și nu lipsit de inflexiuni nostalgice, să relateze povestea ei de iubire cu sportul de înaltă performanță, a cărui star i-a fost, vreme de peste două decenii. Dar
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – by http://uzp.org.ro/renaste-in-fiecare-zi-decupaj-de-suflet-si-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
analiza estetică îi este încă o dată verificată, cît și pentru asociațiile neașteptate, raportările la tot ce este "mare" în literaturile lumii, prilejuri de a fi deschise largi perspective meditației. G. Călinescu are un fel al său de a stîrni febrilitatea ideativă a cititorului prin mobilitatea spiritului, în asocieri și disocieri. El se declară în cele trei texte împotriva formulelor uscate, didactice, în care își pot găsi cu ușurință loc stereotipia și platitudinea. Critica eminesciană "s-a ruginit într-o rutină orală
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
și mai flagrant e contrasensul în care a căzut filozofia lui Nietzsche cu destinul ei istoric. E oare ilegitim a-i face cuvenita reparație? Preopinentul meu are însă o frază, la sfârșit, care-mi pare cumva țâșnită din elanul său ideativ și scăpată prin fugă de cenzura dreptei judecăți. Anume, zice el: „Dacă Rousseau și vasta sa rețea de sateliți s-au opus civilizației sau numai ei fără el, autorul a fost un adversar al civilizației”. Asta mi se pare totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
emoțiilor și, de asemenea, a nemulțumirii sau furiei - precum și o lipsă de căldură și tandrețe în relațiile interpersonale. Anhedonic, schizoidul este, în egală măsură, indiferent la criticile sau laudele celor din jur. Hipoprosexia favorizează un stil cognitiv distinct, cu asociații ideative superficiale, idei intruzive și tendința de a abandona ușor raționamentul inițial. Lipsa de eficiență intelectuală se explică și prin excesivele tendințe introspective și meditative, precum și prin incursiunile în imaginar. Comportamentul este solitar, apatic, monoton, lipsit de spontaneitate, cu un interes
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care culminează în ignorarea scopului real al acțiunilor. Meticulozitatea exagerată fundamentează absolutizarea ordinii și a programării diverselor activități personale. Individul are raționamente elaborate, minuțioase, care vizează detaliul, amănuntul, și ignoră scopul principal cu o evidentă lipsă de flexibilitate și spontaneitate ideativă. Ambivalența și nesiguranța de sine, teama de erori și de orice fel de pierderi cultivă frustrările și întrețin conflicte intrapsihice persistente. Au tendința de a absolutiza amănuntele și de a păstra sau colecționa lucruri care nu mai au nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nemulțumirii și al întreprinderilor. Sălașul nefericirii. În acest teritoriu prefrontal se înscrie proiecția individului în viitor. Aria prefrontală naște și cârmuiește ideile despre eul interior și îndrumarea lor spre năzuința de lărgire. Individul lobocoagulat pierde compozanta emotivă a activităților sale ideative, în special cele care privesc previziunea și viziunea interioară, funcție esențială a extremului pol frontal..." (Vasile Voiculescu, Lobocoagularea prefrontală) " Starea lui din timpul interogatoriului alterna între apatie și o stare de veghe sticloasă, nefirească. O singură dată și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
măsurare a gândirii sau a abilităților creative” (p. 61). Într-o analiză a cercetării psihometrice de creativitate citată frecvent, Wallach (1976) afirmă că „există o variație mare și sistematică a performanțelor subiecților - însă rezultatul diferențelor individuale la testele de fluență ideativă captează doar în mică măsură sau deloc acea variație sistematică” (p. 60). Presupusele cauze ale inexistenței validității predictive variază considerabil. În timp ce unii desconsideră metodele psihometrice în totalitate (Gardner, 1988b; Weisberg, 1993), alții susțin că testele de gândire divergentă sunt influențate
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deja abordate. Aplicabilitatea instructajelor explicite în mediul educațional, de exemplu, este evidentă. Impactul instructajelor s-a dovedit valid pentru numeroase segmente din populație, iar un control adecvat reflectă faptul că acest impact vizează aspecte specifice ale gândirii divergente, precum fluența ideativă, originalitatea sau flexibilitatea (Runco și Okuda, 1991). Deși trebuie luate în considerare anumite diferențe individuale și de grup (vezi Houtz, Jambor, Cifone și Lewis, 1989), li se recomandă educatorilor să ofere cunoștințe și strategii procedurale și să se concentreze asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
același ordin cu numărul combinațiilor pe care le realizează o maimuță bătând la mașină aleatoriu până când reușește să scrie toate textele aflate în biblioteca de la British Museum. Creierul uman operează secvențial și relativ foarte încet în comparație cu calculatoarele moderne, căci fluxul ideativ uman este de 16-20 biți pe secundă. Aceasta introduce o limită de timp, un adevărat zid redutabil. Din cauza acestei limite, creierul uman nu poate rezolva problemele ce-i sunt puse (inclusiv cunoașterea științifică) pe baza unor algoritmi exhaustivi, care să
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
fost, despre ceea ce este sau despre ceea ce va fi? Meditând mai mult, mi-am dat seama că despre acestea trebuia să vorbesc, așa încât am hotărât să-mi intitulez comunicarea Psihologia românească: dinspre trecut, prin prezent, spre viitor. Rezultatele demersurilor mele ideative și investigative vi le supun acum atenției. Înainte de a purcede, vreau să fac următoarea precizare: nu intenționez să vă copleșesc cu rememorări fastidioase, nici cu o cronică detaliată a evenimentelor din istoria psihologiei. În esență, doresc să aduc câteva argumente
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
penibilă, neplăcută, localizată precis sau difuz, de forme, intensități și frecvență diferite, indicând o suferință fizică sau funcțională a corpului; bă reprezintă un sentiment moral de apăsare, sfâșiere sufletească, resimțită ca durere psihică, la care se adaugă o importantă componentă ideativă de factură depresivă sau anxioasă. Din punct de vedere corporal, durerea este indicatorul și semnalul răului, iar efectul acesteia este suferința pe care o resimte individul În planul conștiinței sale ca sentiment al alteralității. Alăturat acestor două aspecte, somatic și
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
poate realiza progresul și dezvoltarea ființei umane. Creând condițiile cooperării interumane, aceste sentimente mă deschid către ceilalți și concomitent mă ajută să mă Îmbogățesc sufletește și moral, oferind și primind. Între persoane trebuie să existe un permanent schimb emoțional și ideativ, pe care se construiește relația interumană a simpatiei. Orice deschidere este eliberare, realizare de sine, pe toate planurile: trupesc, sufletesc, moral și social. Aceasta face ca situațiile deschise ale vieții să se deosebească fundamental de situațiile-Închise, așa cum plăcerea și bucuria
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau componente structurale: - trupul, vizibil În exterior, pe care-l percep și-l reprezint, - subiectul care sunt, sau ființa mea interioară așa cum apare ea În câmpul conștiinței mele, - ființa mea ca prezență pentru ceilalți; - trăirile emoționale, În raport cu situațiile vieții; - conținutul ideativ referitor la mine, la felul În care eu gândesc propria mea persoană, - durata existenței mele, percepută ca scurgere a timpului, la care raportez prezența mea În lume, - nevoile sau trebuințele proprii pulsiunilor mele care se cer a fi satisfăcute; - conduitele
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
crescut, tahiaritmie în hiperfuncție și bradicardie, debit scăzut, blocuri atrio-ventriculare, în hipofuncție; mușchi: cu manifestări miasteniforme și decontracție rapidă în hipertiroidie, miotonie, crampe, decontracție lentă în hipotiroidie; sistem nervos: cu hiperexcitabilitate, agresivitate, nervozitate, stări confuzive, nebunie în tireotoxicoză, apatie, lentoare ideativă, depresie în hipotiroidie; tub digestiv: cu tranzit accelerat (scaune frecvente) în hipertiroidie și constipație în hipotiroidie; hematopoeză: cu leuco- și neutropenie, trombocitopenie în hipertiroidie, anemie normo- sau macrocitară, normo- sau hipocromă, majorată eventual de hemodiluție în hipotiroidie; termogeneză: cu hipersudorație
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
a sugerat numele unei grupări: tuberculoșii. În ceea ce privește polemica, portretistica sub formă de pamflet are un rol principal. Unele analize sunt de un mare rafinament; cele la operele lui Sadoveanu, Iorga, Goga, Eminescu, Topârceanu, Rebreanu, Arghezi. La acestea se adaugă flexibilitatea ideativă, pasagii descriptive de romancier, asociații personale de idei și de fapte. Istoria literaturii române. Compendiu este "tot o epopee, dar nu de eroi, ci de forme, mai degrabă o dramă de idei" (Al. Piru). După ce au fost înlăturate biografiile, scriitorii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și mai responsabili privind tratamentul, ei fiind capabili să-și dezvolte un set de atitudini și de strategii mai active, eficiente pentru tratamentul pe termen lung al diabetului. Noi, pe baza experienței noastre clinice cu pacienții diabetici considerăm că procesele ideative, afective, motivaționale și voluntare implicate în apariția și evoluția pe termen lung a diabetului vor fi modulate de structura personalității: normală, nevrotică, psihotică sau dizarmonică. 3. Consecințele psihice imediate Studiile realizate pe pacienți diabetici au relevat că indicatorii calității vieții
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
p.24) măsoară cele patru atribute ale gândirii divergente (a, b, c, d ) și sensibiliataea la probleme. a) Fluența (fluiditatea) - factor al gândirii creative - se referă la numărul total de răspunsuri la o problemă, productivitatea gândirii. Fluența poate fi: verbală; ideativă; asociativă; expresivă. Al. Roșca, C. Burt consideră fluența un aspect nespecific creativității, deoarece este implicată și în gândirea convergentă. P. Popescu - Neveanu și Mihaela Roco consideră fluența și originalitatea ca factori centrali ai creativității. b) Flexibilitatea - capacitatea de a abandona
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
idee, motiv pentru care această metodă se mai numește și „evaluarea amânată” sau „The big Yes!” (metoda marelui Da!); cantitatea crește calitatea, principiu de inspirație asociaționistă conform căruia pentru a ajunge la idei viabile și inedite, este necesară o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mintal demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile care determină aceste principii sunt: suspendarea oricărui gen de criticism (autocriticism); manifestarea impetuoasă a imaginației; stimularea unui debit ideativ cât mai mare; preluarea ideilor
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
inedite, este necesară o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mintal demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile care determină aceste principii sunt: suspendarea oricărui gen de criticism (autocriticism); manifestarea impetuoasă a imaginației; stimularea unui debit ideativ cât mai mare; preluarea ideilor emise de alții și funcționarea lor prin ajustări succesive, ca într-o reacție în lanț (Anca Munteanu, 1944, p. 266). În ceea ce privește structura grupului brainstorming, este necesar ca acesta să fie alcătuit dintr-un număr par
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
este Mitologie română (1985), rezultat al unor cercetări desfășurate aproape cinci decenii. Lucrare căreia i-a consacrat anii „cei mai grei, dar cei mai fecunzi din viața” sa, Mitologie română a fost elaborată inițial în trei variante, „deosebite structural și ideativ”, fiecare deschizând alte perspective și solicitând alte soluții. În varianta finală, mitologia românească nu este văzută ca una creștină, arhaică (daco-romană), nici ca o mitologie necreștină (tracică sau latină), ci ca „sinteză integratoare a celor două straturi mitologice - dac și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
tip de elev, funcția critică se realizează în exces. Fantezia și inteligența lui pot produce idei noi și originale, dar majoritatea lor sunt „ucise” printr-o critică excesiv de virulentă, deci, creativitatea sa este în cele din urmă nulă. J. Tipul ideativ Este vorba de acei elevi la care predomină latura ideativă, având la bază eureme de acumulare și comprehensiune, eurema asociativ-combinatorie. Sunt indicați pentru activități de concepție, deoarece găsesc soluții ingenioase în situații din cele mai diverse. K. Tipul ideativ-imagistic Elevii
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
și inteligența lui pot produce idei noi și originale, dar majoritatea lor sunt „ucise” printr-o critică excesiv de virulentă, deci, creativitatea sa este în cele din urmă nulă. J. Tipul ideativ Este vorba de acei elevi la care predomină latura ideativă, având la bază eureme de acumulare și comprehensiune, eurema asociativ-combinatorie. Sunt indicați pentru activități de concepție, deoarece găsesc soluții ingenioase în situații din cele mai diverse. K. Tipul ideativ-imagistic Elevii care aparțin acestui tip, au capacitatea de vizualizare și capacitatea
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
dominat de vizualizarea ideilor și are mai puțină capacitatea de a elabora idei noi și originale. Asemenea elevi au vocație pentru transpunerea originală a ideilor altora. M. Tipul ideativ-imagistic-obiectual Acest tip de elev are ca notă specifică armonia între structura ideativă imagistică și obiectuală. Elevii acestui tip elaborează idei noi și originale, le pot vizualiza și transpune în practică. Este ca și în domeniul muzicii când, uneori, aceeași persoană este compozitorul, dirijorul, și interpretul. VIII.CREATIVITATEA ȘI SPIRITUL CRITIC Creativitatea ca
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
realizat de Traian Stănciulescu, Vitalie Belous și Ion Moraru. Nuanțând cercetările anterioare, autorii au identificat cinci etape ale procesului creativ: acumularea și comprehensiunea informației (colectarea informației și sisematizarea ei într-un plan preliminar), asocierea și combinarea datelor, analiza critică, etapa ideativ perceptivă (trecerea de la abstract la concret) și obiectualizarea imaginilor (concretizarea ideilor). În faza ideației se acumulează informații care sunt asociate și combinate, iar pe baza lor se formulează soluții care sunt abordate critic. În faza obiectuală ideile selectate sunt transpuse
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]