3,043 matches
-
diferența creației sale față de poezia care se scrie acum în România? Răspunsul final, fără putință de greșeala, ar fi -niciuna. Sigur, cu anumite nuanțări și explicații punctuale. Folosind o limbă românească uzuală, comuna, si marcat de poetica tradiționalista a formulării identitare, poetul uneori începe admirabil poemul, dar îl încheie cam derizoriu, în anecdotica pură, chiar dacă în stilul neaoș moralizat a lui Marin Sorescu. Dacă e vorba de o evoluție interioară, discretă, intimă, putem analiza două texte întâmplător puse față în față
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
formula politici. Ar trebui să încerce să recâștige această reputație, să nu o sacrifice în numele corectitudinii politice." Pe noi nu ne interesează grupul vizat de Yaron Matras, ci motivația adusă ca argument, si anume, teama lui Yaron Matras de autodefinire IDENTITARA a romilor pe baza cercetării lingvisticii limbii români. Deci, "cercetătorul doctor în români" Yaron Matras NEAGĂ valoarea academică a cercetătorilor romi nativi asupra limbii lor, punând înaintea cunoașterii native superioritatea doctoratelor auto-acordate. Yaron Matras, tu de unde ai învățat limba români
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
România), h) apreciind că inițiativa stabilirii prin lege simultan atît in România cît și in Moldova a zilei limbii române este o măsura necesară și oportună pentru identitatea națională a noastră Solicităm parlamentelor și guvernelor, academiilor naționale și organizațiilor culturale identitare ale românilor de pretutindeni: 1. Statornicirea permanentă, pentru eternitate, a unei astfel de sărbători, astfel încît cel puțin o dată pe an, să reflectăm împreună la creșterea limbii române în cultura noastră, iar a doua zi - pe 1 septembrie - să fie
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
și independent, al cărui teritoriu este inalienabil, indivizibil și netransmisibil, și pe care nu pot fi colonizate alte etnii și în care limba oficială a fost este și va fi numai limba română. 3. Adoptarea în perspectivă temporală, prin referendum identitar a denumirii țării de DACIA sau DACOROMÂNIA (pentru o perioadă de tranziție ca să ne poată găsi pe hartă prietenii care știu mai puțină istorie și geografie derivă din adevărul că limba noastră este română, limba vie a strămoșilor daci, iar
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
de la președintele țării pînă la consilierii din cea mai mică localitate de pe teritoriu românesc și moldovenesc. 7. examenele pentru dobîndirea cetățeniei române trebuie să fie mai severe, astfel ca demnitatea limbii române să fie menținută în concertul mondial de valori identitare. Ne exprimăm speranța și convingerea că, pentru afirmarea, menținerea și consolidarea statutului de limbă națională a limbii dacoromâne, temeiul identitatii națiunii noastre la noi acasă, pe propriului nostru teritoriu, precum și acolo unde viața le-a oferit românilor de pretutindeni șansa
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
și euro-atlantice, dar și de întreținerea dialogului ecumenic între Biserica Ortodoxa Româna și Biserica Catolică prin discuții și întâlniri la nivel de lideri. S-a încercat astfel menținerea echilibrului între valorile naționale (linii de forță de tip etno-religios ale construcției identitare, asumate existențial) și interesele naționale (care se redefinesc în funcție de mișcările geopolitice ale principalilor actori internaționali). Menținerea acestui echilibru este cu atât mai dificilă cu cât caracteristicile definitorii ale acestor elemente par a fi total diferite; valorile naționale dispun de o
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Că nu ne recunoaștem într-o anumită fotografie nu este o situație foarte rar întâlnită, cum nu este foarte frecvent să ne placă de ceea ce vedem într-o altă fotografie. Depindem mereu de privirea Celuilalt pentru a ne restitui imaginea identitară, pentru a ne satisface plăcerea de a ne privi. Adesea, un bun fotograf reușește asta. Dar, în acest caz, simțim mâna (sau ochiul) artistului, talentul celui care ne revelă mai „frumoși” decât suntem, pentru că el a văzut frumosul unde noi
FOTOMEMORII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_fotomemorii_dan_caragea_1375285397.html [Corola-blog/BlogPost/361153_a_362482]
-
valoric al postmodernității („valori” relative, din păcate, cu o vădită esență duplicitar-idolatră, ce încearcă să substituie nefondat și zadarnic, până la urmă, o multitudine de adevăruri milenare imuabile). Căci cum se mai poate discuta în acest context palid nuanțat despre construcție identitară și alteritate, atâta timp cât anularea definitivă a unicității Persoanei și, deopotrivă, a noțiunii de conștiință individuală, excluderea raportării Omului la Dumnezeul-Creator și, implicit, neatribuirea Creației universale în integralitatea sa divinității, eliminarea din existența mundană a Iubirii ca formă superioară de a
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
programată a axiologiei prezente, în vederea instaurării unei alte noi ordini planetare (cu fățiș iz imperialist), unde statul în sine și națiunile ca atare nu mai reprezintă organisme vii, distincte, cu structură culturală și lingvistică omogenă, cu particularități esențiale și dinamici identitare complexe, ci, din contră, obstacole majore în reiterarea aceluiași proiect abracadabrant al construcției satului global. O fatală eroare de manageriat al lumii, dar și unul dintre cele mai inconsistente puncte de inflexiune ale istoriei, un proces în curs de desfășurare
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
face trimitere la un Ricoeur, Benveniste, Morin sau Lévinas, plecând de la condițiile inițiale și la limită ale modelului studiat?!... Nu cred că are vreun temei, fiindcă orice abordare mai mult sau mai puțin detaliată a modalităților de realizare a construcției identitare sau a cunoscutei ecuații a alterității iese completamente din calcul aici. Dintr-o dată, pronumele personale „eu” și „tu” îmbracă ambele roluri noi, ieșite definitiv din schema filozofică menționată. Reflecția asupra caracterului intercultural, la ce dimensiune se produce el azi și
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
pozitivă în raport cu procesul de construcție al identității colective (a se vedea, în speță, două exemple antagonice - cel belgian și cel românesc -, definitivate, desigur, în intervale de timp specifice, ultimul fiind un model benefic de integrare a comunității musulmane în arborele identitar principal, acceptor). Totdeodată, trebuie privit cu mare atenție și asupra unei alte laturi grave a teatrului mundan cu scene de martiraj în grup, la care asistă în prezent, neputincioasă, omenirea. Este vorba despre faptul că tot ceea ce se derulează cu
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
neputincioasă, omenirea. Este vorba despre faptul că tot ceea ce se derulează cu o precizie aproape matematică la nivel de regie a atacului terorist a devenit, practic, echivalent cu bătălia decisivă pentru stabilirea coordonatelor exacte ale unui perimetru atrofiat ca structură identitară, profund antiuman și anticivilizațional, bazat pe o arhitectură social-culturală completamente greșită, repet, așa-numitul „sat global”, care va sfârși, indubitabil, în ițele propriei lui strategii macabre, cu mult înainte de a-și începe reprezentația decisivă. În cazul terorismului conjunctural postmodern, să
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
sunt și semeni monocromatici, aceștia își măsoară griul neutru în procente de alb sau negru. O zi obișnuită socot a fi atunci când îmi adun din cioburile cotidiene pe cele colorate. Continui asiduu, apoi să lucrez la un vitraliu cu reflexii identitare. Este cald, arșiță. Opresc mașina în parcare unui Mall! Parcarea are înfățișarea unui vitraliu, mașinile de culori diferite îți da această senzație! Vizavi, doi îndrăgostiți, îmi zâmbesc la întâlnirea privirilor noastre, le zâmbesc la rândul meu, recunosc, puțin curios! Ochii
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1439978732.html [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
voluptate și vitalitate când sensul parcă nu are sens, oare să alimenteze noncomunicarea? Adevărul este că mulți dintre noi ne împlinim în ceilalți. Și, apoi, puțini oameni singuri sunt și fericiți. Continui asiduu să lucrez la un vitraliu cu reflexii identitare... gândesc! Iubirea în simțământul sau, imaginea celor doi tineri din parcare, respect, admirație, destul de complex, să gândești la milă sau capriciu, de multe ori traduse ca iubire este eroare. Autenticitatea este drumul către iubire, nu întamplarea, neprevăzutul sau umbra de
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1439978732.html [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
uităm că avem două târguri de carte foarte importante, Bookfest și Gaudeamus. Emil Cioran reușea să-și scandalizeze contemporanii la apariția mult contestatei „Schimbarea la față a României”. E primul care aduce în discuție pesimismul, scepticismul, ca trăsătură a tiparului identitar românesc. De această tară identificată de Cioran putem lega și presupusa criză a culturii. În spațiul românesc există mai degrabă o cultură a crizei decât o criză a culturii. Scheletul nostru identitar conține acel pesimism de care vorbește Cioran, pesimism
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
în discuție pesimismul, scepticismul, ca trăsătură a tiparului identitar românesc. De această tară identificată de Cioran putem lega și presupusa criză a culturii. În spațiul românesc există mai degrabă o cultură a crizei decât o criză a culturii. Scheletul nostru identitar conține acel pesimism de care vorbește Cioran, pesimism care nu ne lasă a cântări și partea plină a paharului. Depinde doar de noi să apreciem efervescența culturală de astăzi și să escaladăm momentele de impas din toate domeniile, nu numai
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
popular sau în regiuni limitate (regionalismele),după cum arată lingviștii români- constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată autorii unui recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
cu care, în timp, truditorii din sfera Educației, oameni dăruiți cu har - dar și cu un (astăzi mai ales!) rarisim simț al responsabilității- s-au dedicat slujirii învățământului românesc, cu un accent deosebit pe latura lui educativă, cultivând valorile dimensiunii identitare, apartenența românilor din Ardeal la conștiința națională. Tot ceea ce este cuprins în cele două lucrări acumulează valențe speciale de pildă și îndemn, înscriindu-se într-o exemplară etică a ne-uitării. Ele cultivă, în esență, tocmai fenomenul fragil și evanescent
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
mai ales iubirea de neam, de grai, de cântec românesc și tradiții, toate într-un climat, așa cum se știe, de-a dreptul, ostil. Recursul la memorie, într-o vreme când globalizarea plasează un grav semn de întrebare în însăși esența identitară (a noastră și a tuturor) pare că spune ceva despre nevoia de a ne conserva specificul ființei noastre bimilenare. Și asta cu atât mai abitir cu cât, în patria mumă, diriguitorii noștri din București, Brașov, Timișoara, din Oltenia sau Moldova
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
acel sens tradițional-ardelenesc, suntem! Extremiști nu! Naționaliști suntem, cum sunt, și francezii, și nemții, și grecii, și spaniolii, și americanii, și ungurii. A-ți iubi țara, pământul moșilor și al strămoșilor, casa și vatra părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să nu se lățească, precum o obrăznicie de neiertat, în numele așa-zisului Ținut Secuiesc. Nu vrem sfintele locuri ale Ardealului
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
acordându-i-se doar câteva rânduri într-un manual de istorie. Iar „Istoria românilor” unii au asudat să devină doar „Istorie”, fără acea identitate națională, iar Limba română să fie numită doar „Limbă de comunicare”. Ce se urmărește? Pierderea memoriei identitare! Pentru că un popor fără memorie identitară este pierdut. Este un zero! Cam asta ne-ar dori-o unii, aici, la Porțile Răsăritului, unde, ca neam, am stat împotriva tuturor răutăților și a devălmășiilor. Ce bine intuia R. Poincaré, în acel
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
într-un manual de istorie. Iar „Istoria românilor” unii au asudat să devină doar „Istorie”, fără acea identitate națională, iar Limba română să fie numită doar „Limbă de comunicare”. Ce se urmărește? Pierderea memoriei identitare! Pentru că un popor fără memorie identitară este pierdut. Este un zero! Cam asta ne-ar dori-o unii, aici, la Porțile Răsăritului, unde, ca neam, am stat împotriva tuturor răutăților și a devălmășiilor. Ce bine intuia R. Poincaré, în acel motto la „Craii de Curtea Veche
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
anume, când omenirea pare să nu mai producă anticorpi care s-o apere de forțele Răului? Întrebări și întrebări, în absența răspunsurilor. Căutăm cu disperare răspunsuri concrete și soluții, pentru a nu asista neputincioși la distrugerea spiritului și genei naționale identitare. Putem să credem că mai sunt și alții ca noi, care vor avea mijloace mai consistente de a găsi măcar o parte din răspunsuri”. Oare, ce ar putea fi mai „consistent” decât... credința? Acolo unde este, dacă este?!? Unde altundeva
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
poată ascunde cei ce fac fărădelegea” (Iov, 34: 20, 22). Care popor? Dacă ar fi să răspund altfel, cu începutul-începutului, pur și simplu, ca la școală, v-aș spune că este o carte despre poporul român, despre drama conștiinței sale identitare acutizându-se la extrem cu precădere în ultimele două decenii, despre trădarea intelectualilor (a unora dintre ei!) semnalată, cândva, și de Mircea Eliade, și de Petre Țuțea, și de părintele Iustin Pârvu, despre un alt „Diogene - câinele... subteran”, despre această „Românie
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
lăudabile, de calitate, cu eficiență și cu folos pentru ceilalți, adesea încununate de succes, uneori atât de multe încât nici ei înșiși nu le pot ține minte sau chiar nu-i interesează să le adune ca pe dovezi de virtute identitară. Aceste fapte cer adesea mult efort și consum de energie pentru care ar merita ca ei să fie foarte prețuiți, sprijiniți, răsplătiți după merit, în orice caz, ar trebui să dobândească o situație prosperă, bine pusă la adăpost de orice
MIASMA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_miasma_lucia_olaru_nenati_1343816685.html [Corola-blog/BlogPost/359954_a_361283]