3,066 matches
-
de o anume tentație a eroticii deviante, de vreme ce fetele se complac într-o prelungă (și cam opțională) tatonare corporală. Simona Sora spunea ceva despre ,obsesia narcisiacă", iar aceasta implică, mai mult, un complex emoțional (nu neapărat traumatic) și o nesiguranță identitară sexuală de natură - cum altfel - juvenilă. Dragostea fetelor - admițînd că dragoste e - rămîne, previzibil, neîmplinită, în ciuda vreunei constrîngeri aparente, așa cum erotismul dintre ele e intens dar fulgurant, inconstant și provizoriu: S-a aplecat peste mine, cu ochii puțin umeziți (Cristoase
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
celălalt domeniu privilegiat în care tema noastră este interpretată în mod complex și cu rezultate (împliniri) demne de un mare interes. Aici relația Orient-Occident se suprapune cu aceea de identitate-neidentitate. Eseul lui Terrusi preia ca exemplu evident de model literar identitar acela elaborat de E.R. Curtius în renumită să lucrare Literatura europeană și evul mediu latin 3. Considerațiile lui Curtius sunt puse în discuție, în aceste ultime decenii, de studiile post-coloniale, în primis, de lucrările lui E. Said. În mod succesiv
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
identità europea sub specie letteraria può significare cercarne le tracce all'interno dei singoli autori e testi; prassi anch'essa non esențe da una serie di questioni problematiche: quali concreți segni, di tipo ideologico e linguistico, poter considerare come indicatori identitari? a partire da quale epoca e în che modo essa și manifestă în letteratura? con quali differenze (e discriminazioni) rispetto all'attuale identità 'europea'? Già questa serie di interrogativi, neppure esaustivi, mostrano l'incombere di questioni dalla portata ancor più
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
oficiale a României în prima parte a anilor '90. Reabilitarea mareșalului Ion Antonescu cu sprijinul clasei politice, a avut rolul de a politiză o dezbatere istorică și de a o transforma într-o armă împotriva regelui și a unui demers identitar de recunoaștere a erorilor și ororilor istoriei. Punerea în antiteza avea rolul de a glorifica un personaj condamnat pentru crime de război și de a-l prezenta un salvator național. În contrast puternic cu recomandările și tendințele europene, această dezbatere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ilizibile azi. Edgar Reichmann e autorul unei proze ce semănă mult cu cea a lui Isaac Bashevis Singer, cu care împarte aceeași spiritualitate și un soi de realism magic edulcorat și crepuscular în descrierea unor evrei domestici și simpatici, cantonați identitar în prima jumătate a secolului, transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete, un fel de Shambala a nostalgiilor autorului, un loc de încrucișare a spiritului teuton cu cel slav și cu cel
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
legendă a Mănăstirii Argeșului, sau cel în care Ștefan fixează altarul viitoarei Mănăstiri Putna vorbesc despre felul în care așezările monastice prelungesc predispozițiile simbolice ale unui loc, ale unei antecedente experiențe contemplative, vizionare. Tinde geografia simbolică să devină și una identitară: legenarul legat de Putna și Curtea de Argeș e unul care ridică țara la nivel mitic. Un model care pare să persiste pînă astăzi. îl descoperă autoarea în cele două studii de caz, cel al reîntemeierii Mănăstirii Parva-Rebra, și cel al președintelui
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
create de imaginarul european, ci are atributele orașelor nemaiîntîlnite. Cu ultimul capitol, studiul depășește limitele secolului al XIX-lea și propune o privire asupra mitului politic modern al vechiului oraș. O incursiune în Africa postcolonială aflată în căutarea unor repere identitare pune în lumină identificarea istoriei cu memoria - Tombouctou a devenit un argument des invocat de discursurile identitare africane contemporane, tentate să transforme cetatea legendară dorită de europeni într-un simbol și o miză pentru viitorul continentului. Cititorul care parcurge cartea
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
XIX-lea și propune o privire asupra mitului politic modern al vechiului oraș. O incursiune în Africa postcolonială aflată în căutarea unor repere identitare pune în lumină identificarea istoriei cu memoria - Tombouctou a devenit un argument des invocat de discursurile identitare africane contemporane, tentate să transforme cetatea legendară dorită de europeni într-un simbol și o miză pentru viitorul continentului. Cititorul care parcurge cartea Simonei-Corlan Ioan va rămîne captivat de modul în care un oraș întreg poate fi inventat cu pretenția
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
se întoarcă la valorile pînă atunci contestate, reprimate, martelate de un regim adesea sufocant, societatea românească s-a văzut în fața unei noi contestări a lor. Faptul era de natură să stîrnească derută, să producă o criză de valori, o criză identitară, ceea ce s-a și petrecut. Persoanele experimentate, cele cu memorie culturală și politică, au identificat însă în noii dascăli lansați pe posturile de televiziune pe cîțiva dintre foștii propagandiști de marcă ai primei etape ai regimului comunist în România: pe
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
Manuela Tănăsescu Într-o încercare de lămurire a impasului identitar prin care, trebuie s-o recunoaștem, trecem din nou de mai bine de zece ani, stabilisem că din straturile noastre culturale constitutive (numeroase și nu îndeajuns de bine delimitate) lipsește tocmai cel mai important pentru o bună situare în modernitate
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
drepturilor fundamentale recent adoptată. Sunt numeroase ideile propuse reflecției cititorului, iar faptul că Greta Tartler ne invită să gândim inclusiv și mai ales cu instrumentele culturii la termeni precum subsidiritatea, (înțeleasă ca o "descentralizarea cât mai largă a deciziei"), stereotipurile identitare diglosia Europei (un continent obligat să vorbească două voci: una a unei limbi franca și alta a limbii naționale), ori "lingvistica ecologică" (salvarea dialectelor sau a limbilor de circulație restrânsă), pe un șantier care poate să neglijeze "detalii" esențiale, este
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
după evenimentele din septembrie. Își dau seama că în țările lor de origine n-ar fi putut realiza standardul de viață de acolo. Foarte de înțeles toate aceste lucruri, totuși, cînd vine vorba despre "redescoperirea", despre "revelația" importanței păstrării valorilor identitare a acestor emigranți în America, încep să mă întreb care ar fi avantajele reale pe care societatea americană le poate avea din genul acesta de conservatorism. Doi dintre cei cinci bărbați intervievați (alături de numai o femeie!) s-au confesat că
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
cazul dat, corespondențele subtile dintre macrocosm și microcosm. Modul liric se împletește, în această proză, cu modul dramatic, căci eroina izbucnește adesea în exclamații ce transcend eticheta ipocrită a stilului epistolar, împrumutînd, în schimb, accentele scriiturii confesive. Sfîșierea intimă, criza identitară sînt clamate prin invocarea urîtului copleșitor sau a visului ce compensează bovaric minusul de experiență concretă. Exhibarea contradicțiilor fecunde ale sinelui feminin se face, în textul acesta, cu o autenticitate sporită, dezvăluindu-ni-se holografic ceva esențial despre iubirea erotică
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
să părăsească regiunea după război de frica represaliilor partizanilor antisemiți. Pornind de la acest pogrom, al unor țărani asupra propriilor lor vecini, cu care trăiau de generații în pace, politologul Jan Gross, profesor la New York University, pune în discuție însuși constructul identitar al Poloniei postbelice, al cărui nucleu de rezistență îl constituie rolul de eternă victimă a națiunii, de-a lungul întregii sale istorii. Cartea, intitulată Vecini, a declanșat discuții aprinse în societatea poloneză și chiar peste continente (culminînd cu schimbul de
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
Simona Corlan Ioan, Roxana Verona). Structurate în trei secțiuni - Puzzles of Identity: Designs of Modern Europe, European Landscapes: Between Unity and Multiplicity și Constructing Modernity in Literary and/ or Social Practices, eseurile publicate aici vorbesc despre relațiile est-vest, despre geografii identitare, mituri post-imperiale, exportarea modelului națiunilor europene în Africa colonizată, sincronism, literatură și filme care pun în discuție problema identității personale și colective. Așa cum se întîmplă de multe ori însă, marile promisiuni nu se transformă neapărat în oferte de lectură tentante
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
construct și nu dat natural, cărora li se adaugă eseuri cu utilitate mai curînd de articol de revistă, furii de moment contextualizate și nu analize ale unui fenomen. Sînt, în schimb, și provocări interesante, legate de conceptul de identitate - geografia identitară despre care vorbește Monica Spiridon cu aplicație la Eminescu și Caragiale poate servi drept punct de plecare pentru o analiză aprofundată a unei întregi zone a literaturii române, începînd sau terminînd, de pildă, cu Mateiu Caragiale, la fel cum o
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
religioasă, ortodoxă și catolică, la care putem adăuga - deși niciodată comentată în public de purtătorul său - conștiința unei parțiale origini iudaice. Rezultatul cel mai expresiv al acestei "evadări din sine" îl întrupează figura etniei britanice, una, desigur, artificială, a "palimpsestului identitar", pe direcția pastișei și a șarjei: Refugiul dureros în această identitate voit falsă funcționează la Ionesco drept un fel de exercițiu de asceză necesară «naturalizării» într-o altă țară, asemănătoare ascezei lingvistice pentru care se pronunță și Cioran, încă din
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
a volumului apărut în 1985. Recurgând la o abordare paradigmatică, autorul urmărește în opera caragialiană o serie de teme centrale împreună cu avatarurile lor de la o scriere la alta. Prima parte este dedicată caragialienei "lume-lume", cu tot carnavalescul său, cu instabilitatea identitară cronică și transcendența ei decăzută la nivelul de Centru. Invarianta pierdut-găsit este urmărită în Două loturi și în Scrisoarea pierdută. Pe de altă parte, incoerențele personajelor lui Caragiale apar sub semnul Lumii ieșite din țâțâni - titlul celui de-al doilea
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
desfac ca niște fire și se înnoadă ca o plasă înăuntrul căreia, fără să știu, am înotat." Butoieștiul care concurează Mehadia, memorii (aparent concurente) care se întîlnesc pe firul prezentului, schimburi de identitate narativă (căci întrebarea rămîne: cine scrie?), simbioze identitare (în savuroasele comentarii la registrul bisericesc al concubinilor și la notele din incomparabilul Străjoț): &comp. e o cuceritoare arheologie a memoriei și a textului. Prima apariție a Literaturii între revoluție și reacțiune datează abia din 2000 și iat-o ajunsă
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
muntenii, mai activi, sunt însă hotărâți să-l regăsească aici și acum. Consecințele vor fi considerabile, căci, fiind vorba de momentul când românii cătau să se facă națiune, această "proiecție evazionistă" va deveni și una din cele mai importante mărci identitare: noi suntem cei care știm să gustăm clipa care a încremenit, în opoziție cu ceilalți, care știu să facă războaie, gonind clipa, iar ceea ce ne leagă sunt "ospețele", la ele se adună "ai noștri", dușmanii fiind excluși. În acest sens
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
de i-au aruncat în mare". Totuși maleabilitatea marelui maestru al "meșteșugurilor" avea o limită: respectul de sine. Este tot ceea ce rămâne din fervoarea creștină a strămoșului Neagoe - o "turcire" ar fi însemnat o discreditare totală a urmașilor, o desființare identitară de neconceput. Iată dar care pare să fi fost "visul român" acum trei veacuri. Să se fi schimbat el în cursul istoriei? Literatura ce avea să vină nu o dovedește. Cel mai dorit lucru rămâne "veselirea" în lunci, codri, sate
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
doar oglinda care te urmărește”. Gabriel Chifu s-a referit în expunerea sa la confruntarea deseori violentă dintre “eu” și „celălalt”, despre tentativa de excludere („sau eu sau celălalt”), caracteristică lumii fără Dumnezeu. Rodica Binder s-a referit la „codurile identitare” și la „simptomatologia literaturii de emigrație”, iar Brenda Walker la egoism și la prejudecata după care „diferit înseamnă mai puțin valoros”. Despre problema identității au discutat Carme Riera (Spania), Ory Bernstein (Israel), Lucian Alexiu, Marius Tupan, Pia Tafdrup (Danemarca), Riri
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
din interior, cu micile sau marile lui rivalități și tensiuni, ambiții și complexe. Nu e deloc o imagine idealizată analistul vorbește la un moment dat chiar de "elucubrațiile Elenei Hrisoveloni despre decrepitudinea românească" și nu ezită să-i identifice frustrările identitare ("o variantă a dinamicii identitare a românilor: atracție spre Occident decepție ură a apatridului") care îi motivează în parte și atitudinile antisemite, împărtășite, de altfel, și de soțul ei. Pe un asemenea fundal este introdusă și perspectiva lui Paul Morand
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
marile lui rivalități și tensiuni, ambiții și complexe. Nu e deloc o imagine idealizată analistul vorbește la un moment dat chiar de "elucubrațiile Elenei Hrisoveloni despre decrepitudinea românească" și nu ezită să-i identifice frustrările identitare ("o variantă a dinamicii identitare a românilor: atracție spre Occident decepție ură a apatridului") care îi motivează în parte și atitudinile antisemite, împărtășite, de altfel, și de soțul ei. Pe un asemenea fundal este introdusă și perspectiva lui Paul Morand asupra raporturilor dintre Occident și
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
publicării unor documente referitoare la organizațiile și mai ales la publicațiile acestui exil, din care operele amintite anterior reprezintă numai vîrfurile luminoase, dedesubtul lor existînd fără îndoială eforturile și sacrificiile unor autori mai puțin cunoscuți, ale unor organizatori și grupuri identitare tot atît de motivate și tot atît de dedicate luptei pentru supraviețuirea culturii și literaturii românești într-un spațiu al libertății și al adevărului. Au început să apară astfel retipăriri ale unor reviste importante din exil, inexistente în bibliotecile din
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]