207 matches
-
istoric, păstrând proporțiile, la fel ca în anii 50 ai secolului trecut, dacă respectă adevărul istoric în limitele legilor științifice în conexiune cu experiența culturală, buna credință și subiectivitatea firească sau istoricul acceptă să devină un mercenar al scrisului istoric ideologizat și dirijat contra fonduri și interese de carieră sau politice, departe de uneltele științifice ale istoriografiei. În ultimii ani s-a pus accentul pe istoria contratafactuală și pe ucronie, distorsionându-se voit fapta, evenimentul și izvorul istoric, pentru a se
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491625609.html [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
interese de carieră sau politice, departe de uneltele științifice ale istoriografiei. În ultimii ani s-a pus accentul pe istoria contratafactuală și pe ucronie, distorsionându-se voit fapta, evenimentul și izvorul istoric, pentru a se prezenta trecutul prin ochii intereselor ideologizate ale prezentului, lucru ce a dus la scăderea calității producției istoriografice în România și Europa în general. Se oferă de la centru subiecte critice prin prisma prezentului despre evenimente din trecutul național. Orice subiect din istoria națională este contorsionat conform unei
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491625609.html [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
ele, și altele câteva, puține, asemenea încercări de a dezvălui crimele împotriva evreilor, nu au fost urmate de o discuție publică. Oricum, acum, cine este interesat să înțeleagă care au fost cauzele pentru care s-a vorbit puțin, trunchiat și ideologizat, și despre Auschwitz, și despre Transnistria în acei ani în care Oliver Lustig îndrăznea să scrie cu amănunte perplexante ce i s-a întâmplat lui și tuturor celor din lagăre, poate să citească Raportul Final al Comisiei Internaționale pentru Studierea
Oliver Lustig sau a trăi la Auschwitz și a gândi despre fenomenul Auschwitz by Prof. univ. Vasile Morar () [Corola-website/Journalistic/105580_a_106872]
-
București, 2002, p. 139-140. Doctrina socială creștină: identitate și metodă, în volumul Gândirea socială a Bisericii, coordonat de Ioan Ică jr. și Germano Marani, Ed. Deisis, Sibiu, 2002, p. 286. Eshatologia creștină nu poate fi convertită în eshatologii politizate și ideologizate. Relația dialogică poate fi trăită în mod plenar doar în măsura deschiderii societății către o eshatologie veritabilă. „Singura modalitate a deschiderii este relația cu Celălalt care este în tot și în toate, deci apără lumea de închiderea aceasta solipsistă, o
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_actiunea_sociala_a_bisericii_in_lumea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
al bolșevicilor)”. Ilie Bădescu, Noologia, Ed. Valahia, 2002, p. 455. 2 Antonio Maria Baggio,, în volumul, coordonat de Ioan Ică jr. și Germano Marani, Ed. Deisis, Sibiu, 2002, p. 286. Eshatologia creștină nu poate fi convertită în eshatologii politizate și ideologizate. Relația dialogică poate fi trăită în mod plenar doar în măsura deschiderii societății către o eshatologie veritabilă. „Singura modalitate a deschiderii este relația cu Celălalt care este în tot și în toate, deci apără lumea de închiderea aceasta solipsistă, o
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_actiunea_sociala_a_bisericii_in_lumea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
să contribuie la edificarea socialismului. Timpul: primii ani de plămădire în România a noii societăți (multilateral dezvoltate). Meritul istorico-literar al romanului (și, evident, al autoarei), merit asupra căruia insist, este dezideologizarea unei teme (construirea socialismului), a unei teme intens, maniacal, ideologizate, după o schemă polară. Se știe: punerea la cale (și pe roate) a noi orânduiri a fost fie ridicată în slăvi, fie coborâtă în infern. Or, doamna Nina Ceranu, ca un scriitor profesionist ce este, abordează subiectul, dar nu ia
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1429124608.html [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
nimănui, el consemnează selectând, și selectează consemnând, se străduiește a instaura un dialog cu cititorul numai și numai prin mijlocirea limbajului polisemantic al evenimentelor, gesturilor, obiectelor, comportamentelor, caracterelor. Cartea se referă, să ne amintim, la un fragment de istorie intens ideologizat. Pe de altă parte, ea a fost scrisă, și este receptată, într-un timp, în care, în mod fatal, acționează, energic, și, poate, necesar, o ideologie inversă celei de-atunci. Dar romanul nu se angajează, propagandistic, ori polemic, în nici unul
EUGEN DORCESCU, IDEOLOGIE ŞI LITERATURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_literatura_s_eugen_dorcescu_1394000409.html [Corola-blog/BlogPost/383460_a_384789]
-
Activitatea publicistică și-o începe încă din vremea studenției (debutează în revista «Ramuri», în 1928; debutul editorial și-l va face tot la Craiova, în 1934, cu volumul «Versuri»). Face gazetărie la «Dreptatea» (principalul organ de presă al țărăniștilor, puternic ideologizat și prea puțin cultural), «Țărănismul», «Curentul», «Presa», iar o vreme funcționează ca profesor la Râmnicu Vîlcea. Colaborează la «Gândirea» (fiind, în multe privințe, un reprezentant tipic al tradiționalismului gândirist), «Viața românească», «Bilete de papagal», «Gând românesc» etc. Își consolidează imaginea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
1933, prin desființarea și discreditarea organizației și arestarea liderului (Crane 2013). </spân></spân></spân></p> Din păcate informațiile despre aceste experimente radicale de la începuturile Uniunii Sovietice, inclusiv despre mișcarea extraordinar de amplă a teatrului de amatori sunt fragmentate și destul de ideologizate. Literatura sovietică este partizană, în timp ce literatura vestică este de multe ori la fel de unilaterală, fiind absența de cele mai multe ori perspectiva muncitorilor înșiși asupra spectacolelor. De exemplu, Clăire Bishop face o judecată strict de clasă când pune în antiteza „artă pentru mase
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
gloanțe și se retrag. Închid ușa și continuă mai departe. Se termină, pleacă. În fine, au plecat și criminalii.”[ 17] Memoria, istoriile personale și dinamicile mișcărilor de stânga dinainte de 1945 au fost studiate până acum destul de puțin, fragmentar și mai-totdeauna ideologizat, din perspectiva conservatoare și radical anti-comunistă. Cunoașterea și studierea evantaiului de persecuții la care au fost supuși militanții de stânga de-a lungul secolului XX în România ne poate oferi un raspuns posibil pentru tradiția mai slabă decât în alte
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
evreilor) cu Dumnezeu, precum istoria Patriarhilor, exodul, cucerirea Canaanului, istoria monarhică și exilul, ori nu au existat pur și simplu, ori ele s-au desfășurat sensibil diferit față de versiunea biblică a faptelor, aceasta din urmă dovedindu-se finalmente o versiune ideologizată și politizată, practic o încercare de rescriere naționalistă și expansionistă a istoriei de către monarhia regatului sudic (Iuda), după căderea Israelului (regatul nordic). Vezi pentru asta recenta lucrare a directorului Institului de Arheologie și Istorie de pe lângă Universitatea din Tel-Aviv, anume profesorul
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
cu caracter de album ilustrat, cu benzi desenate în culori, format A5 pe orizontală, editată de revista „Luminița” în România comunistă. A apărut pentru prima dată în 1957 și și-a încetat apariția în 1980. Revista era mai puțin violent ideologizată și politizată decât alte reviste pentru copii din epocă. Predominau subiectele ludice sau poveștile "de aventuri" destinate copiilor mici (având drept personaje animale antropomorfizate etc.). Benzile desenate propriu-zise ocupau doar o parte din paginile revistei, erau publicate și texte tipărite
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
fundamentală „refuzare a celuilalt”, a celuilalt ca fiind diferit, străin și amenințător, atitudine sau dispoziție pe care o vom numi heterofobă (Memmi, 1982, pp. 115-118; Taguieff, 1995, pp. 302-304), ceea ce Înseamnă că rasismul este conceput ca o xenofobie generalizată și ideologizată. Problema definirii este Însă departe de a fi rezolvată. Se cuvine, din această perspectivă, să disociem ceea ce este amestecat În judecata comună și În discursul obișnuit. Vom distinge, mai Întâi, rasismul clasic, biologic și inegalitar (Banton, 1987), și neorasismul, diferențialist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
marile evenimente culturale sau politice, printr-o telegramă fulger, transmisă Filialei, în octombrie 1949, se cere: "Luați măsuri pentru constituirea unui comitet local Eminescu în vederea comemorării centenarului și comunicați de U.S. din R.P.R., Șahighian". Se știe cît de croșetat și ideologizat va fi poetul național cu prilejul centenarului mărturie volumele publicate atunci. Pe cît de lapidare au fost indicațiile privind sărbătorirea poetului, pe atît de ample vor fi cele din scrisoarea transmisă pe 26 octombrie, același an, "cu ocazia împlinirii a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alt loc: "trecutul nu poate fi falsificat, pentru că fiecare dintre cei care au fost exterminați are, mai departe, cuvîntul lui de spus". (Convorbiri literare, septembrie 2003) UN CONGRES AL SCRIITORILOR Uniunea Scriitorilor din România sovietizată, asemeni tuturor formelor de organizare ideologizate, avea dreptul la un congres propriu. Între 18 și 23 iunie 1956 se desfășoară, în Capitală, primul Congres al scriitorilor din Republica Populară Română. În martie 1949, la prima Conferință a scriitorilor de după declararea Republicii, Societatea Scriitorilor Români își schimbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scris pentru prima oară in extenso, după '89, într-un volum masiv, Ipostaze și metastaze ale discursului oficial (Editura Gitech, Craiova, 2000), universitarul craiovean Marian Barbu. Cuvîntul de deschidere aparține președintelui de onoare al USR, Mihail Sadoveanu. Într-un limbaj ideologizat, după ce declară deschiderea lucrărilor și salută pe cei prezenți, se simte dator să evidențieze factorii care au determinat înnoirea generală a societății: "Partidul Muncitoresc Român și guvernul democratic, după 1944, cu sprijinul Uniunii Sovietice, eliberatoarea noastră, a întreprins treptat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pentru popor". Coincidența de interese și maniera de valorificare ideologică a culturii în cele doua tipuri de regim totalitar este ușor de decelat. Lîngă popor aflăm alăturat, cu mare frecvență, atributul de muncitor. Pas cu pas sînt demontate mecanismele literaturii ideologizate și instaurate ca regulă odată cu comunizarea societății. Un Eugen Jebeleanu se crede dator a preciza: "Sîntem conștienți că literatura noastră de astăzi nu ar fi putut exista, nu poate să existe fără jertfa și luptele proletariatului". Aserțiune comentată nu fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
suprafață se derulase istovitorul "Război Rece", pentru persuadarea oamenilor în vederea atașamentului la valorile unuia din sisteme. Se desfășura sforăitoarea confruntare dintre "atotbiruitoarea ideologie marxist-leninistă" și "perimata ideologie burgheză", potrivit "limbajului de lemn" al documentelor fostelor partide. Se prezentau deformate și "ideologizate" atât "lumea țărilor socialiste", ca un sistem tehnico-economic în ascensiune, favorizat de cea mai avansată bază și suprastructură din istorie, cât și "lumea capitalistă" aflată în ultimul stadiu al existenței sale. Printr-o logică simplă a opoziției, se impunea o
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de Logică al Academiei, condus de un exponent maleabil al regimului, Ath. Joja, a angajat filosofi condamnați și urmăriți. La secțiile de Filosofie din cadrul facultăților de Filologie-Istorie de la Cluj și din Iași au fost acceptați să predea discipline mai puțin ideologizate intelectuali închiși abuziv. La Iași, micile generații de câte 9-10 studenți la Filosofie, reînființată în anul 1957, au avut privilegiul de a urma cursuri de Logică ținute de Petre Botezatu (1911- 1981), care a devenit și conducător de doctorat în
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
constă mai întâi în schimbarea subiectului istoric al inițierii și dezvoltării. Dacă în regimul precedent structurile politice, respectiv partidul, statul și toate aparatele lor de impunere, își arogau o putere fără măsură și se legitimau prin apelul la o știință ideologizată, după 1990, a început să se producă un transfer lent și sigur spre individ al rolurilor de subiect istoric. Individul este așteptat să-și gestioneze propria lume și să se bazeze pe o cunoaștere tot mai extinsă pentru a evita
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atunci, ci și despre ființa umană. Regizorii de la Sahia realizau documentare și pentru Televiziunea Română? Nu. Televiziunea era complet aservită. Astăzi este firească o asemenea colaborare pentru un studio de film, dar atunci era dezonorant să lucrezi pentru televiziune, fiind prea ideologizată. Relațiile dintre TVR și Sahia erau destul de reci, cei din televiziune aveau orgoliul lor și spuneau că se pot descurca și singuri. Dar filmele lor documentare erau atât de politizate, încât, comparativ, ale noastre păreau aproape "reacționare". La fiecare două
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
numi-o a refracției, la care se adaugă anamorfismul picturii nordice, care subțiază, alungește uimitor realitatea. Coperta cu detalii după "Le portment de croix" de Bosch este cu totul sugestivă și binevenită. Roman intelectual al dramei intelectualului exilat între varvarienii ideologizați ai satului (îmi răsar antecedente Însemnările lui Neculai Manea, de M. Sadoveanu ori Patul lui Procust al lui Camil Petrescu), titlul său incită spiritul nostru: Varvara nu e nici Laputa, nici Liliput-ul lui Jonathan Swift din Călătoriile lui Gulliver
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și de recunoașterea efortului scriitorilor din această generație. Să exemplificăm: influența folclorului asupra autorilor șaizeciști basarabeni poate fi "explicată" prin căutarea firescului și prin necesitatea de a corecta traiectoria expresiei artistice orientată spre domenii tot mai străine. Revolta împotriva artei ideologizate, precum și afirmarea culturii naționale pe fundalul internaționalismului sovietic sunt alte coordonate ale literaturii noastre de atunci. Bun cunoscător al literaturii din Basarabia, profesorul Theodor Codreanu privește creația lui Grigore Vieru, pe care îl consideră "cel mai citit poet român din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a omenirii. Alții, printre care și Codreanu, consideră postmodernismul o fază a modernismului, care nu reușește să impună o paradigmă, din cauza privirii în opacitatea lumii, și nu în transparența acesteia, dar și pentru că filozofia precară a postmodernismului s-a lăsat ideologizată, devenind politica oamenilor slabi, care vor să domine lumea cu orice mijloace. Uzurpator de Dumnezeu și de sacru, demolator al istoriei ca știință și al ideilor de tradiție și de națiune, postmodernismul a devenit o cultură similară cu cea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întâmplător îi irită pe unii postmoderniști celebrul vers al lui Gr. Vieru " De avem sau nu dreptate / Eminescu să ne judece". Atitudinea lui N. Manolescu, însă, de respingere a basarabenilor pare să fie alimentată și de niște surse și concepte ideologizate. După cum observă Th. Codreanu în eseul său (capitolul Deconstrucția canonului, p. 51) "reacția de respingere a specificului național este cea mai trainică sechelă moștenită de N. Manolescu din anii "canonului" comunist". Precum pe timpul regimului ceaușist în România, din anumite interese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]