206 matches
-
carte extrem de interesantă nu doar pentru exegeții dramaturgului, dar și pentru dezbaterea de idei din Europa occidentală a perioadei imediat următoare celui de-al doilea război mondial. Eugen Ionescu e un înotător împotriva curentului, care curent e stîngist, populist, sociologizant, ideologizat. Autorul lui Macbett nu numai că refuză să scrie așa cum i se recomandă și să creadă că teatrul e făcut pentru a condamna și îndrepta comportamente sociale, dar refuză chiar să-și lase piesele citite într-o astfel de cheie
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
de spațiul artistic clujean, el nu se înscrie, la o privire mai atentă, în nici unul dintre stereotipurile picturii ardelenești. Departe și de paroxismele cromatice, reflexe tîrzii ale expresionismului nordic sau, mai exact, germano-maghiar, și de acea componentă reflexivă, conceptualizată și ideologizată a celor care s-au apropiat în ultimul deceniu de expresiile alternative și de mediile neconvenționale, Mihai Percă este mai aproape, în mod paradoxal, de reflexele și de sensibilitatea sudului. Ca vecinătate imediată a picturii sale este spațiul graficii și
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
un subțire animal.// Doamne, Cerule, să poți citi/ În același timp cartea nescrisă/ Ca și pe cea plînsă/ A doua zi se retrăsese, însă" ( Cerul pe apă). Așadar Cartea e ferită de stihia abstracțiunii, consubstanțiată cu materia uranică. Repetitiv, mecanizat, ideologizat, Cuvîntul descalifică: "Din ce eram eu aș spune/ Din rane, Doamne, ne-am aflat "/ Un Rîu de cuie ne-a descuiat/ Stam triști și proști ca-ntr-un citat" ( ibidem). În schimb Cuvîntul genuin identifică, absolvă, "scoate la mal": Ne-
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
critica o asemenea stare de lucruri, pentru că nici eu nu comunic prea mult. Eu îmi fac treaba mea, o lansez și apoi îi las pe alții să o judece. E adevărat că noi suntem o societate scindată și mult prea ideologizată, în care inamicițiilor personale dintre oameni li se adaugă și fondul de disensiune ideologică. E un cumul care conduce spre refuzul celuilalt. Suntem o societate dezechilibrată și nici nu puteam să fim altfel. - Și o societate foarte puțin reactivă. - Da
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
vedea că turcii vin să ne cotropească, el se enerva, smulgea armele din mîna soldaților și începea să-i măcelărească. Cel mai mult și mai mult îi plăcea să se lupte în mlaștini.” (pp. 119-120) Descrierea deopotrivă trivializată juvenil și ideologizată politic a unui domnitor iubitor de hecatombe (dar numai la nervi!) și pasionat de mud-wrestling (în timpul liber dintre două bătălii) face din Mihai Viteazul mai puțin un patriot iluminat și mai degrabă un mercenar coleric, devotat strict bătăilor pe care
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
că se poate face istorie literară indiferentă față de istorie și politică. Se poate face (panorama lui Al. Piru stă mărturie), dar ceea ce rezultă e un dicționar de scriitori, aranjați nu alfabetic, ci pe generații. Al. Piru dezideologizează o perioadă foarte ideologizată. E și acesta un fel de experiment teoretic. Riscul major e falsificarea contextului, proiecțiile operelor în gol, nu în peisajul lor firesc. Deceniul 1940-1950 e, pentru orice cunoscător al istoriei naționale, spart nu în două, ci în trei bucăți: perioada
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
banalizeze complet: exemplul cel mai elocvent mi se pare a fi substantivul tractorist. Într-un articol din 1959 (Jana Albin, "Sufixele -ism și -ist", în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, I), ne amuză favorizarea cuvintelor ideologizate ale apocii ("legate de viața politică, științifică și culturală"): ateist, materialist, leninist, marxist, stahanovist, activist, congresist, grevist, ilegalist, propagandist, capitalist, imperialist, iobăgist, colectivist, cooperatist, betonist. Numeroase derivate în -ist furniza Nomenclatorul meseriilor; celor vechi, oficiale ("absolventă a Liceului Forestier din
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
timp vitreg și apăsător, același univers monitorizat, aceeași viață înseriată. Nimic nu iese din tipic. Alimentația umilitor de redusă și de nehrănitoare, gama săracă de băuturi și de dulciuri: eugenii, prăjituri, sucuri, gumă de mestecat; animalicele cozi, profesorii prostiți și ideologizați parcă în afara oricărei conștiințe, obligatoriile uniforme dotate cu număr matricol, practica agricolă hei-rupistă, pionieratul ce relua la nivel puber practicile și ierarhiile sistemului politic de partid, UTC î ismul, suprarealistele emisiuni TV de numai două ore și acelea de îndobitocită
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
1, p. 258-261). Fără a apela niciodată la o ideologie politică, revista se va orienta în mod constant spre o Românie profundă, spirituală, arhaică sau eternă, atemporală, ca o reacție nedeclarată fățiș la o Românie comunistă, superficială, devotată unui prezent ideologizat. Acest vector al unui naționalism spiritualist este susținut în principal de Constantin Amăriuței, prin eseurile filosofice despre „dorul de veșnicie“ (în nr. l), despre „filosofia neghiobiei“ în existența absurdă a lui Păcală (în nr. 2), despre „Mitică sau logosul parazitar
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
românilor liberi”. „România muncitoare” (1952-1961) apărea la Paris ca „revistă socială și politică a sindicaliștilor din exil”. La Madrid apărea revista „Carpații”, de orientare legionară, dar doritoare de „acțiune românească în exil” (1954-1962, 1972-1989), dar mai importantă și mai puțin ideologizată extremist era madrilena „Destin” (1951-1972), subintitulată „revistă de cultură românească”. Cu diferențe importante de coloratură politică, toate aceste publicații afișau la vedere identitatea națională, ca steag de luptă, valoarea supremă cu care se identificau.
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
omogenizator al diferențelor. Iată lucrarea vreme de multe și agitate decenii a revistei Uniunii Scriitorilor, revistă cu profil ireductibil. Literatura nu trebuie să se supună, într-o viziune modernistă, contemporană, insinuau steliștii anilor ’50, ’60, “comenzii sociale”, adică unui eticism ideologizat, nici etnicului transformat în patriotism demagogic. Ea, literatura, are propriile legi ale creșterii și descreșterii valorice, tematice, orizontul său este mereu în mișcare, fluid, nu poate încremeni în forma baladei epice a unui Deșliu, sau în simplismul unor contraste poetizate
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
acest moment, că angajarea politică fără echivoc nu-l împinge totuși spre extremele unei interpretări rigid-dogmatice a raporturilor dintre literar și social. Majoritatea articolelor consacrate mișcării poeziei atestă, dimpotrivă, dincolo de "ticurile" sloganelor ce nu pot evita zonele lemnoase ale limbajului ideologizat, o remarcabilă suplețe a reflecției pe aceste teme. Pe o linie amintind de cea a manifestului din revista lui Geo Bogza, e repudiată, desigur, izolarea scriitorului de societate și de problemele ei, este pusă din nou sub semne de întrebare
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
acest moment, că angajarea politică fără echivoc nu-l împinge totuși spre extremele unei interpretări rigid-dogmatice a raporturilor dintre literar și social. Majoritatea articolelor consacrate mișcării poeziei atestă, dimpotrivă, dincolo de "ticurile" sloganelor ce nu pot evita zonele lemnoase ale limbajului ideologizat, o remarcabilă suplețe a reflecției pe aceste teme. Pe o linie amintind de cea a manifestului din revista lui Geo Bogza, e repudiată, desigur, izolarea scriitorului de societate și de problemele ei, este pusă din nou sub semne de întrebare
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
sens invers; cu fiecare generație nouă de scriitori și de savanți se schimbă ochelarii cu care îi citim pe cei anteriori. Matematica este, se pare, singurul domeniu despre care Stalin nu a apucat să-și spună părerea Ați trăit vremuri "ideologizate". Cât de apolitică era matematica și cât s-au implicat în viața publică profesioniștii ei? Matematica este, se pare, singurul domeniu despre care Stalin nu a simțit nevoia să-și spună părerea. Poate, dacă mai trăia... În Raportul meu la
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
națională, pe care le consideră perimate (subl.ns.)." Așadar, admiratorii Occidentului și ai altor lumi diverse - ne învățau luminații marxisti-leninisti, cu sîrg și ipocrizia de rigoare, sînt... trădători demni de oprobiul public, adică niște cosmopoliȚI, definiți în același DEX intens ideologizat drept: "...(în faza preimperialista) Care ține de mai multe culturi, comun mai multor țări sau tuturor țărilor." Temerarii lexicografi ajung, astfel, să includă în categoria citată - fără a-și da seama de ridicolul situației - adica în sfera cosmopolitismului atît de
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
luptelor, îi adresaseră acestui general romantic insurgent cu o tradiție atît de ilustra în spate, un mesaj pentru a se întîlni și discută încetarea ostilităților. Generalul, european, în tradiția napoleoniana sau austro-ungară, se prezentase încrezător la adăpostul sovietic, unde brutele ideologizate îl executaseră pe loc, fără vorba multă... Țin foarte bine minte că acest incident m-a șocat mai mult decît oricare alte considerente ale evenimentului. Zile în șir m-am gîndit la el mai mult decît la raderea de pe pămînt
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
drăgăliță- Doamne, să mă ridic băiețaș, să mă desprind din masa de ascultători și să mă uit, de sus, de jur-împrejur. Să spun ce, pasămite, am de spus. Aici, cam tot asta fac. Citesc într-un târziu un comentariu excesiv ideologizat, de ai zice că Iisus a fost un candidat la deputăție socialist pornit în campanie electorală, comentariu în care se ignoră că pentru Andrei Pleșu omul prost nu este „omul simplu, de jos” și nici omul lipsit de facultăți intelectuale
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
precum sub cel mai însemnat mijloc al său de protecție, ea nu alcătuia altceva decît o diversiune, în pragul descompunerii sistemului comunist. Corespondentul în doctrină estetică al unei atari atitudini a fost protocronismul, promovat în speță de periodicele cele mai ideologizate, Luceafărul și Săptămîna. Putem găsi în Manifest destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea, în mod anacronic, regională și "specifică"". Ca și: "O mentalitate confuză și tendențioasă s-a
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
a avut ea mai bun. Lor li s-au adăugat, firește, și alții, dar rolul lor a fost cel de coloană vertebrală, de armătură esențială. Toți trei au fost moderni și liberali, obiectivi și cu spirit critic. Criticii naționaliști, sectari, ideologizați nu au lăsat urme importante și influența lor s-a pierdut în bună măsură. O mare șansă ar fi ca și perioada de la revoluție încoace să poată produce un critic esențial. Urmăresc cu atenție traiectoria tinerilor care au umplut coloanele
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
întîmplat în cazul lor. Eu mărturisesc că am reținut din "Pistruiatul" exact atît cît rețin copiii zilelor noastre dintr-un film precum "Singur acasă". Ideologizarea a afectat serios imaginarul infantil? Un muncitor musculos care își preamărește buldozerul este mai mult ideologizat decît Rambo? Iar aceasta nu se vrea o critică a suspiciunii, anticapitalistă sau ceva de felul acesta. îndrăznesc să spun că a existat un fond de normalitate pe fondul căreia mai erau posibile opțiunile. Comuniștii nu au știut că aducînd
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
O analiză perfectă cu multe ipoteze interesante și, mai ales, mai puține exemple sau parafraze. Alt text excelent este cel intitulat " Sexualitatea în poezia comunistă autohtonă" semnat de Ion Manolescu. Sexualitatea femeii ia forme dintre cele mai nefirești în textul ideologizat. Și în acest caz, mult mai percutante sînt ideile, exemplele ajută doar prin comicul involuntar. Autorii noștri au intrat într-un paradox al teoriei. Dacă dorești să faci teorie trebuie să dai exemple cunoscute, consacrate. însă ei lucrează cu un
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
juvenilă ce tinde să repertorieze atributele stihiei feminine, dar însuși mecanismulei productriv, vizînd feminitatea trecînd din ipostază în ipostază în funcție de "actant" și de decizia viziunii masculine, o reduce la un "conținut" menit să umple vasul dorinței sau proiecției. Chiar și ideologizată, tratată ca abstracție, feminitatea rămîne acvatică, o pură valență lichidă ce se formalizează în tipare atitudinale". În raza teoriei sale, Al. Cistelecan stabilește că Pillat nu concepe profunzimea altminteri decît în termeni acvatici. Inclusiv profunzimea lăuntrică, "eul adînc", căci autoscopia
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
sînt mai degrabă butaforice și ornamentale decît fixate ferm, așa cum da de înțeles intenția subsidiara, în atitudini statuare. Pentru că acest gen de atitudine este rezervat unui alt registru cel care intră în cea de-a doua categorie, mult mai evident ideologizat și anume aceluia care privește omul că ființă determinată social în mod tragic. Aici totul se schimbă. Suferință muncii, de bună seama într-o societate scindata în clase, capătă o inegalabila măreție, iar atitudinea artistului, manifestă și tranșantă, privilegiază subiecții
Camil Ressu, la o nouă privire (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16455_a_17780]
-
posibilitatea de expresie extrauniversitară. Căci, de fapt, mărturisește profesorul, el s-a simțit întotdeauna un scriitor, nu un erudit, a vrut să scrie poezie și proză. Soluția profesoratului a ales-o ca refugiu: viața literară era în România tot mai ideologizată, iar Universitatea - un loc ceva mai ferit de politizare. După Tezele din iulie atmosfera sufocant dictatorială, infiltrarea vieții cotidiene de către Securitate și sentimentul că lucrurile sînt ireversibile l-au împins să "fugă", să "rămînă" în America De fapt, comunismul era
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
apăreau "practicile imorale", în schimb cazuistica se manifesta "prin dispute subtile (dar de rea-credință), pentru a ascunde situații false"; prin extensie, era o "dibăcie (necinstită) în argumentarea unor teze false sau îndoielnice". Definițiile din anii totalitarismului își dovedesc caracterul puternic ideologizat dacă sunt comparate cu cele din alte dicționare - românești sau străine. în dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (tomul apărut în 1940), cazuistica era "acea parte din teologie care-și propune să rezolve cazurile de conștiință; p. ext. dispoziție spre
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]